VIN VREMURI SI MAI GRELE
• �n aceast� iarn� vom pl�ti mai mult la energia electric� si la gazul metan • alimentele s�nt �ntr-o continu� scumpire de la o zi la alta • de la 1 ianuarie 2013 intr� �n vigoare noile accize, mai mari dec�t cele de p�n� acum • de la anul si p�n� �n 2017-2018 se vor elimina subventiile la gaze naturale, respectiv energie electric� • �n luna octombrie, 9.800 de nemteni nu au serviciu • Vara anului 2012, marcat� de instabilitatea politic� si deprecierea continu� si sustinut� a monedei nationale, precum si o secet� cum nu s-a mai v�zut de mult, a fost una din cele mai grele din ultimii ani. Din punct de vedere economic a fost cea mai scump� var�, �n care nimic nu s-a ieftinit, asa cum se �nt�mpl� �n sezonul cald, ci dimpotriv�, toate s-au scumpit. Vorbim de servicii, alimente, transporturi etc. La toate acestea s-a ad�ugat scumpirea carburantilor, parc� pentru a ne face viata si mai grea. Deocamdat� vremea tine cu noi si la jum�tatea lunii octombrie ne putem l�uda c� �nc� nu am dat drumul la c�ldur� si �nc� nu am str�ns bruma de pe masini �n zorii zilei. Totusi, cel mai probabil nu peste mult timp va veni iarna si la noi si atunci va fi cu adev�rat greu. Trebuie spus c� nici la anul nu va fi mai bine, deoarece de la 1 ianuarie intr� �n vigoare noua acciz�, calculat� dup� cursul euro din data de 1 octombrie 2012. Cum moneda unic� a fost pe crestere, rezult� o acciz� mai mare la combustibil, alcool, tig�ri, cafea si multe altele.
Moneda national� se depreciaz�
Cresterea monedei unice din ultima perioad� de timp si apropierea de o valoare de 4,6 lei pentru un euro d� frisoane la toat� lumea, iar prima dat� acest lucru s-a v�zut la pomp�. Deja unele companii au mai ad�ugat c�tiva b�nuti la pretul combustibilui. Chiar pe 11 octombrie s-a luat o m�sur� de acest fel, astfel c� acum un litru de motorin� este cam 6,4 lei, iar la benzin� s-au mai ad�ugat 8 bani pe litru, pretul oscil�nd �n functie de sortiment. Acest lucru va avea efectul bulg�relui de z�pad�, ori cel al undei de soc, si va atrage scumpirea serviciilor, a alimentelor si a tot ceea ce necesit� combustibil, deci tot ce depinde de transport, inclusiv alimente. �n cazul �n care cursul valutar o ia razna, la fel se va �nt�mpla si cu majoritatea preturilor, pentru c� mai tot depinde de cursul leu-euro. De mentionat este faptul c� de la 1 ianuarie anul viitor combustibilul se va scumpi din nou, din cauza modific�rii accizei, astfel �nc�t dac� acuim nu e bine deloc, la anul va fi cumplit. �n ce priveste viciile, trebuie spus c� la tig�ri, de exemplu, se vor ad�uga cam 60 de bani, astfel c� unele sortimente ar putea ajunge la 15 lei/pachet. La fel se va �nt�mpla la cafea, alcool, aur, ori combustibil.
Gaze si energie mai scumpe �n urm�torii 5-6 ani
Si gazele s-au scumpit �nc� de luna trecut�, iar de pe 15 septembrie populatia a suportat un pret mai mare cu 5%, iar firmele au mai ad�ugat 10% la factur�. Deocamdat� efectele nu se v�d, pentru c� nu am dat drumul la central�, iar produc�torii abia acum scot m�rfurile cu noul pret. Peste c�teva luni �ns� vom resimti totul cu v�rf si �ndesat, deoarece t�v�lugul cresterii pretului continu�. Asta pentru c� de la anul va �ncepe eliminarea subventiilor la gaze, proces care trebuie s� se �ncheie �n 2018. Asadar, �n afar� de scumpirea de 5% din septembrie, vom mai �ndura una la 1 iulie 2013, c�nd la pret se vor mai ad�uga �nc� 8 procente. Etapa a adoua va fi �n octombrie, c�nd pretul va mai creste o dat�, cu 2%. Simultan cu casnicii, consumatorii industriali vor suporta la anul o crestere a pretului la gazele naturale de 18%. Si asta nu-i �nc� nimic, deoarece acelasi calendar al scumpirilor va continua �n 2014, c�nd pentru consumatorii casnici pretul creste cu alte 10%, respectiv 18 % pentru consumatorii industriali. Vor urma alte scumpiri ale gazului �n anii 2015, 2016, 2017 si 2018, c�nd se vor ad�uga c�te 12% numai pentru consumatorii casnici de aceast� dat�. Acelasi lucru se va �nt�mpla cu energia electric�, domeniu unde eliminarea subventiilor trebuie s� se �ncheie cu un an mai devreme, adic� �n 2017. Deja o prim� scumpire cu 5% a avut loc �n septembrie, dar deocamdat� nu am resimtit-o la �ndemnul ministrului Lificiu care ne-a sugerat s� �nchidem lumina la baie si nu vom mai pl�ti �n plus la curent electric. El si-a pierdut fotoliul de ministru pentru aceste afirmatii, dar cel mai probabil �n 2017 vom �nchide lumina �n toat� casa pentru c� nu ne vom permite s� mai achit�m facturile. Si asta nu ar fi nimic dac� aceste cresteri de pret de la energie si gaze nu se vor reg�si si �n alte produse sau servicii pe care cel mai probabil va trebui s� le achit�m la preturi exorbitante. Deocamdat� nimeni nu vorbeste prea mult despre aceste scumpiri av�nd �n verere apropiata campanie electroral� si alegerile parlamentare care vor avea loc pe 9 decembrie 2012. Ulterior �ns�, adic� dup� instalarea noului parlament, vor deveni tem� principal� de discutie. Av�nd �n vedere toate aceste considerente nu putem dec�t s� sper�m la o iarn� c�t mai bl�nd� cu putint�, dar si la un an agricol 2013 mai bun dec�t acesta. P�n� atunci seceta prelungit� face ravagii si pune �n pericol culturile de toamn�. Poate c� �n viitorul nu prea �ndep�rtat va ploua si la noi ca s� avem ce m�nca la anu�' care vine acusica cu o gr�mad� de probleme.
9.800 de nemteni nu au serviciu
Luna octombrie a debutat cu o usoar� sc�dere a num�rului de someri, iar �n acest moment �n scriptele oficiale s�nt �nregistrate 9.767 de persoane �n c�utarea unui loc de munc�. Indicatorul este �n sc�dere sensibil� fat� de �nceputul lunii trecute, c�nd �n Neamt erau putin peste 9.800 de someri. Chiar dac� pe timpul verii lucrurile s-au mai linistit, iar la un moment dat mai erau numai vreo 9.000 de persoane �n c�utarea unui loc de munc�, indicatorul a fost „s�ltat“ recent de absolventii ultimei promotii care nu au reusit s� se �ncadreze. Numai �n iulie si august au �ngrosat r�ndurile somerilor peste 700 de tineri proasp�t iesiti de pe b�ncile scolii. �n aceste conditii rata somajului, indicatorul urm�rit de autorit�ti, a fost stabilit la finele lunii trecute la 4,72%, �n sc�dere sensibil� de la 4,75% la finele lunii august. Ponderea somerilor �n populatia stabil�, �ntre 18 si 62 de ani este de 2,74%. Dintre cei care nu au serviciu, cei mai multi, 6.838, au intrat �n somaj mai demult si au pierdut deja sustinerea financiar� de la stat. Numai 2.929 de persoane mai �ncaseaz� �n acest moment indemnizatie. �n continuare, num�rul b�rbatilor f�r� serviciu este mai mare dec�t cel al femeilor. Din totalul somerilor 4.409 s�nt femei, iar 5.358 s�nt b�rbati. �n zona Piatra Neamt, care include si comunele limitrofe, s�nt �nregistrati 2.952 de someri, cu o pondere sub cea pe judet, de 1,99%. �n municipiul resedint� de judet s�nt 1.226 de persoane �n c�utarea unui serviciu. Pe zone, cea mai grea situatie este �n continuare la Dragomiresti, singura localitate unde ponderea somerilor ajunge la 8,90%, iar din 1.281 de suflete un num�r de 114 persoane nu au serviciu. Zona Roman num�r� mai multi someri dec�t Piatra, �n total 3.515, ponderea fiind peste cea la nivel de judet, 2,95%, mai mare dec�t luna trecut�. Aici �nc� s�nt trei localit�ti unde indicatorul urm�rit de autorit�ti dep�seste pragul de 10 procente. Este vorba de Oniceni, cu 11,58%, Boghicea cu 10,62% si V�leni cu 12,06%. �n T�rgu Neamt s�nt 352 de persoane �n c�utarea unui loc de munc�, iar �n zon� s�nt 2.376 de someri, cei mai multi la Pipirig si R�ucesti, unde indicatorul dep�seste 7%. Si la Bicaz gradul de ocupare este destul de mic. Ponderea a fost stabilit� la 2,95% �n oras, unde s�nt �nregistrati 163 de someri, si ceva mai mare, 2,91% la nivel de zon�, unde oficialii au num�rat fix 482 de persoane �n c�utarea unui loc de munc�. Cam aceeasi situatie este si �n Poiana Teiului, unde 102 de persoane f�r� serviciu fac ca ponderea s� fie de 3,51%. La nivelul zonei s�nt 442 de someri cu un indicator mai mic, de 3,23%.
|