LA SCOLI, C.A.P. MUNCA �N ZADAR

• valoarea lucrďż˝rilor neplďż˝tite prin scolile nemtene este de peste 97 miliarde de lei vechi • ca sďż˝ se termine proiectele de reabilitare, ar mai fi de executat lucrďż˝ri ďż˝n valoare de 532 miliarde vechi • investitii mari au ďż˝nceput ďż˝n 2007 si 2008, dar de multe dintre ele s-a ales praful • patronii firmelor de contructii asteaptďż˝ cďż˝ doar, doar se va ďż˝ntďż˝mpla o minune si-si vor recupera banii •

Un morman de bani au de pl�tit unit�tile de �nv�t�m�nt din judetul Neamt c�tre constructorii care le-au prestat diverse lucr�ri si un morman si mai mare ar trebui investit pentru ca lucr�rile de investitii �ncepute s� ajung� la final. Conform unei statistici a Inspectoratului Scolar, 39 de unit�ti de �nv�t�m�nt mai au de suportat interventii sau de decontat lucr�rile care au fost efectuate. Vorbind �n cifre, au fost executate si nepl�tite lucr�ri �n valoare de 9.745.000 de lei, adic� peste 97 de miliarde de lei vechi. Aceast� sum� este asteptat� de diversi constructori, si ar trebui �ncasate �n contul scolilor de la bugetele locale, de la Ministerul Educatiei sau de la bugetul de stat, �n functie de care este sursa de finantare din fiecare proiect �n parte. Lucrurile stau si mai r�u c�nd e vorba despre banii necesari pentru a se finaliza lucr�rile �ncepute. �n baza aceleiasi situatii de la ISJ Neamt, le-ar trebui scolilor 53.274.000 de lei, ceea ce �nseamn� peste 532 de miliarde de lei vechi. Bani pe care nu prea �i mai are nimeni, iar rectific�rile de buget care se fac pe la CJ Neamt sau pe baz� de hot�r�re de Guvern nu au puterea de a le acoperi. Unele dintre unit�tile de �nv�t�m�nt au norocul de a avea santierele �ncheiate, chiar dac� au facturi nepl�tite pentru lucr�rile care le-au fost executate.

Scoli cu datorii

De exemplu, Scoala Curechistea, din comuna Grumďż˝zesti, a intrat ďż˝n reabilitare ďż˝n anul 2007. Lucrarea s-a ďż˝ncheiat dar n-au fost plďż˝titi cei 4,42 miliarde de lei vechi, contravaloarea ei. Lucrurile stau si mai rďż˝u la Scoala Vaduri, din Alexandru cel Bun, unde s-au fďż˝cut investitii de 22 de miliarde de lei vechi, tot ďż˝n 2007, si nu s-a plďż˝tit nici un leu. ďż˝n ciuda restantelor, ambele unitďż˝ti au fost puse ďż˝n functiune. Si lista poate continua cu Grďż˝dinita Girov, unde s-a fďż˝cut ďż˝n 2008 reabilitare de 5,58 miliarde de lei vechi si a mai rďż˝mas de executat un procent de 2% din lucrare, ďż˝n valoare de 180 milioane de lei vechi. Unitatea functioneazďż˝ chiar dacďż˝ firma care a lucrat n-a primit banii. Se mai gďż˝sesc ďż˝n aceeasi situatie, dar cu „tunuri“ financiare mai mici Scoala Galu, din comuna Poiana Teiului (are datorii de 83.000 de lei noi), SAM Bďż˝ra (datorii de 74.000 de lei noi), Scoala Grozďż˝vesti, din comuna Hangu (25.000 de lei), Semianarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi“ Mďż˝nďż˝stirea Neamt (45.000 de lei), Scoala Buhalnita, comuna Hangu (92.000 de lei), Colegiul National de Informaticďż˝ (315.000 de lei) etc. Cele mai multe proiecte de reabilitare, asigurare utilitďż˝ti sau reparatii capitale au ďż˝nceput ďż˝n 2007, adicďż˝ acum cinci ani. De prin 2009 a ďż˝nceput sďż˝ se simtďż˝ criza economicďż˝, astfel cďż˝ ďż˝n 2010 si 2011 n-a mai demarat nici un santier prin scoli care sďż˝ functioneze pe bazďż˝ de bani de la bugetul statului. Directorii s-au limitat la cďż˝rpeli si atďż˝t. Cu banii primiti de la primďż˝rii abia s-au spďż˝lat geamurile si s-a mai dat un var, iar cu banii pďż˝rintilor s-au dotatďż˝ sďż˝lile de clasďż˝ cu cele necesare pentru buna functionare a procesului instructiv-educativ.

„Teapa“ de la Vďż˝nďż˝tori Neamt

Situatia privind dezastrul financiar al santierelor scolare a fost ďż˝naintatďż˝ Consiliului Judetean Neamt si tuturor consilierilor, ďż˝n speranta cďż˝ unele unitďż˝ti de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt ar putea primi bani de la pentru scďż˝pa de moloz sau tavanele crďż˝pate. O situatie aparte se dovedeste a fi la Vďż˝nďż˝tori Neamt, acolo unde ďż˝n urmďż˝ cu patru ani a ďż˝nceput lucrarea ce viza ridicarea unui campus scolar. Este marea belea cďż˝zutďż˝ pe sefii ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului, ai judetului si pe autoritďż˝tile locale din comuna amintitďż˝, pentru cďż˝ e greu de crezut cďż˝ lucrarea va mai putea fi dusďż˝ la bun sfďż˝rsit. „Campusul acesta nu se mai justificďż˝. Nu existďż˝ populatie scolarďż˝ care sďż˝ fie cazatďż˝ acolo. E greu de prevďż˝zut ce se va ďż˝ntďż˝mpla“, a declarat inspectorul general Viorel Stan. Campusul a fost realizat ďż˝n procent de doar 18%. La nivelul anului 2009, valoarea lucrďż˝rii era de 576,520 miliarde de lei vechi. Pďż˝nďż˝ ďż˝n momentul de fatďż˝ s-au executat lucrďż˝ri ďż˝n valoare de 90,87 miliarde de lei vechi, dar nu au fost decontate. Santierul s-a ďż˝nchis acum vreo doi ani si se pare cďż˝ nici nu va mai fi continuat. Presedintele Consiliului Judetean, Culitďż˝ Tďż˝rďż˝tďż˝, a precizat cďż˝ trebuie fďż˝cutďż˝ o verificare la fata locului, sďż˝ se vadďż˝ cum aratďż˝ lucrarea abondonatďż˝ si ce se poate face pentru rezolvarea problemei. Probabil cďż˝ lucrarea, dacďż˝ va fi continuatďż˝, va avea o altďż˝ destinatie la final si nu va mai fi campus scolar.

Zeci de lucr�ri �n derulare

�n 28 de scoli si gr�dinite s�nt �n desf�surare lucr�ri de consolidare, reabilitare sau obiective de investitii. La V�leni, de exemplu, s-a vrut realizarea unei gr�dinite. �n 2008, c�nd s-a dat startul lucr�rii, valoarea proiectului era de 23,94 miliarde de lei vechi. S-a realizat mai putin de un sfert din cl�direa gr�dinitei si s-a constatat c� nu are cine s-o frecventeze, cu at�t mai mult cu c�t imobilul se ridica �ntr-un sat si nu �n centrul comunei, ca s� fie frecventat� de c�tre toti prescolarii. �n cartierul pietrean Speranta, gr�dinita �nceput� �n 2007 a r�mas realizat� �n procent de 61%. Din cauza nepl�tii c�tre constructor, acesta a �nchis santierul si a r�mas cu o pagub� de 14,5 miliarde de lei, f�r� a �ncasa vreun b�nut. La fel s-a �nt�mplat si cu scoala din Speranta, �nceput� tot �n 2007, �n baza unui proiect cu o valoare de 12,45 miliarde de lei. Treaba s-a f�cut pe jum�tate si lucrarea a fost abandonat� tot pe motiv de neplat� a constructorului. �mpotmoliri de acelasi gen mai s�nt la Scoala cu clasele I-IV din satul Holm, comuna P�ncesti, unde lucrarea e f�cut� tot pe jum�tate si nu s-a pl�tit nimic. La fel la Gr�dinita Podoleni, la Gr�dinita S�b�oani, la Scoala Topolita (Grum�zesti), la SAM B�lt�testi, la Colegiul National Stefan cel Mare, la Gher�iesti, la Coprul B al Colegiului National Roman Vod�, la Colegiul Tehnic Petru Poni, la Gr�dinita V�n�tori Neamt, la sala de sport a Scolii Girov, la Scoala Ungheni (R�ucesti), la G�rcina, la Dr�g�nesti, Tupilati, la Gr�dinita S�vinesti, la Mastac�n (Borlesti), la Scoala 3 Ion Creang� T�rgu Neamt, la Borca si la Grupul Scolar Roznov.

Constructorii fluierďż˝ a pagubďż˝

Adunďż˝nd leu cu leu, constructorii care au muncit prin scolile nemtene s-au cam pďż˝cďż˝lit muncind degeaba de aproape o sutďż˝ de miliarde de lei vechi, bani calculati la nivelul anilor 2007-2008, peste care a venit inflatia. Dacďż˝ ar continua lucrďż˝rile, ar trebui sďż˝ mai presteze de peste 532 miliarde de lei vechi, iar valoarea tuturor lucrďż˝rilor comandate ďż˝n special ďż˝n 2007 si 2008 ďż˝n scolile nemtene ar ajunge la 630 miliarde de lei vechi. De precizat cďż˝ ultimele douďż˝ lucrďż˝ri comandate la scolile din judet au demarat ďż˝n 2010, la Colegiul National de Informaticďż˝ si la Roznov. Anul trecut nu s-a mai deschis nici un santier nou, asa cum s-a ďż˝ntďż˝mplat si anul acesta. „Am lucrďż˝ri efectuate la douďż˝ scoli si am primit bani cu tďż˝rďż˝ita. As avea de recuperat vreo 20 de miliarde vechi, dar nu am nici o garantie cďż˝-i voi vedea. Am achizitionat materiale de constructii din banii firmei si am rďż˝mas dator si acolo. Plus cďż˝ a trebuit sďż˝ plďż˝tesc salarii si multime de taxe si impozite. Culmea e cďż˝ banii trebuiau sďż˝ vinďż˝ de la Ministerul Educatiei prin Inspectoratul Scolar. De la stat altfel spus. Iar eu dacďż˝ ďż˝ntďż˝rzii la Finante cu dďż˝rile mi se pun penalitďż˝ti de ďż˝ntďż˝rziere, dobďż˝nzi... N-ai cui sďż˝ spui cďż˝ tocmai statul e cel din cauza cďż˝ruia sďż˝nt ďż˝n impas, cďż˝ statul e dator la mine. Prevederi proaste, legi strďż˝mbe...“, ne-a declarat un patron de firmďż˝ care a dorit sďż˝-si pďż˝streze anonimatul. Cu ani ďż˝n urmďż˝, pe vremea comunismului, oamenii de la sate care lucrau la celebrele Cooperative Agricole de Productie aveau o vorbďż˝ cďż˝nd venea vorba de vreun cďż˝stig: „CAP - munca ďż˝n zadar“. Adicďż˝ munceai pe rupte, de dimineatďż˝ pďż˝nďż˝ seara si la vremea recoltei dacďż˝ luai un sac sau doi de porumb, grďż˝u sau altceva. De bani nici vorbďż˝, dovadďż˝ cuantumul pensiilor celor care au avut „sansa“ de a lucra ďż˝n agricultura socialistďż˝. Si cam la fel au pďż˝tit-o peste ani constructorii care au avut sau desfďż˝soarďż˝ lucrďż˝ri prin scoli. Trebuie spus cďż˝ au fost si cazuri fericite, cďż˝nd banii s-au luat, dar ďż˝n ce conditii numai patronii stiu.