STUDENT LA OXFORD

Adrian Florentin David, din Bicaz, este student ďż˝n anul III la Facultatea de Matematicďż˝ a Universitďż˝tii din Oxford, Anglia. Optiunea sa pentru celebrul centru academic englez a fost luatďż˝ ďż˝n urmďż˝ cu doi ani, la terminarea studiilor liceale urmate la Colegiul National „Petru Rares“ din Piatra Neamt, la recomandďż˝rile fďż˝cute de cďż˝tre profesorul sďż˝u de matematicďż˝, Adrian Sandovici, care, la rďż˝ndu-i, si-a dat doctoratul la aceeasi institutie de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt superior din tara lui Shakespeare. Cu cďż˝teva zile ďż˝nainte de a pďż˝rďż˝si Bicazul, orasul natal ďż˝n care studentul si-a petrecut vacanta de varďż˝, am purtat un dialog pentru a afla ce ďż˝nseamnďż˝ pentru un romďż˝n sďż˝-si desďż˝vďż˝rseascďż˝ pregďż˝tirea superioarďż˝ ďż˝n matematicďż˝ la Oxford.

Reporter: Au trecut doi ani de studiu la Oxford. Ai reusit s� p�trunzi tainele matematicii?
Adrian Florentin David: Cu c�t studiezi mai mult, cu-at�ta �ti dai seama c� ai si mai mult de descoperit si de �nv�tat. Matematica este o stiint� imens�. S� v� dau doar un exemplu. �n anul III voi avea de ales din 13 optiuni, patru. Pare putin, dar efectiv nu avem timpul necesar pentru a studia tot ceea ce presupune aceast� stiint�. De asta si modul de abordare a cursurilor. Pentru fiecare optiune exist� c�te un profesor... Dup� doi ani, abia dac� mi-am dat seama c�t de mari s�nt tainele matematicii.
Rep.: Chiar asa de greu?
A.F.D. ďż˝ntrebarea dumneavoastrďż˝ mi-aduce aminte de o alta pusďż˝ de unii prieteni. ďż˝ntrebďż˝ndu-mďż˝ ce studiez si aflďż˝nd cďż˝ fac matematica, m-au ďż˝ntrebat cu seninďż˝tate: „Doar atďż˝t?“ Cum doar atďż˝t, domnule, cďż˝nd matematica este atďż˝t de complexďż˝? Dar, asta e. Ca student, cel putin la universitatea ďż˝n care studiez eu, muncim cďż˝te 35-40 de ore pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, din care 14-15 sďż˝nt cursuri, trei ore sďż˝nt afectate tutorialelor, restul fiind orele lucrate individual. Unde vrei tu, ďż˝n bibliotecďż˝, ďż˝n cafenele, ďż˝n camerďż˝, ďż˝n parc si asta dupďż˝ masa de prďż˝nz, uneori pďż˝nďż˝ noaptea tďż˝rziu. Fiind mult timp alocat studiului, tutorii ne sfďż˝tuiesc sďż˝ facem si alte activitďż˝ti, ce tin de unele pasiuni ale studentilor. Eu am ales sďż˝ fac salsa, iar anul trecut m-am ocupat de sectiunea de fashion a unui ziar studentesc. Dar, ďż˝n general se face sport, teatru, jurnalism si canotaj, ultima ďż˝ndeletnicire fiind foarte popularďż˝ printre studenti. Prin aceste activitďż˝ti, recreative pďż˝nďż˝ la urmďż˝, se constituie unele comunitďż˝ti pe grupuri de interese. Si ďż˝sta este un lucru foarte bun. Noi, fďż˝cďż˝nd parte din categoria studentilor internationali, am avut unele probleme de acomodare, chiar de limbďż˝, care au trecut foarte repede mai ales prin activitďż˝tile colaterale ce ne-au apropiat mai mult. Multi au avut probleme cu mďż˝ncarea... Toate ďż˝nsďż˝ ďż˝n timp au fost trecute cu bine.

„Niciodatďż˝ n-am simtit cďż˝ am fi marginalizati sau dispretuiti ďż˝n vreun fel“

Rep.: Ai simtit vreo marginalizare voi ce faceti parte, asa cum spuneai, din categoria studentilor internationali?
A.F.D.: Absolut deloc. At�t noi, cei 30% din studentii care nu s�ntem nativi, c�t si profesorii nostri, s�ntem constienti de anumite diferente, de bariera de limb�, dar niciodat� n-am simtit c� am fi marginalizati sau dispretuiti �n vreun fel. Apoi, se cunoaste faptul c� exist� unele diferente de g�ndire. Scoala rom�neasc� de matematic� este o ramur� din fosta scoal� ruseasc�, pun�nd accent pe teorie, pe matematica pur�. De asta c�nd am ajuns acolo mi-am dat seama c� eu stiam mult mai mult pe subiecte de matematic� pur�, ce se face la noi �n clasele a XI-a si a XII-a, comparativ cu colegii englezi, care aveau cunostinte mai avansate de ecuatii diferentiale, de probabilitate statistic�, de matematic� aplicat� despre care eu nu auzisem. De asta v� spuneam c� este o diferent� de g�ndire de la est la vest. Dar, cursurile s�nt �n asa fel g�ndite �nc�t s� acopere toate golurile care exist� la �nceput, ca apoi s� ne ia pe toti de la un nivel comun. �n rest, eu n-am observat a exista vreun tratament diferentiat.
Rep.: Dar, invers? Exist� diferente �n r�ndurile studentilor str�ini, pe motiv c� au ajuns la studiu �ntr-o universitate de top cum este Oxfordul?
A.F.D.: Si da si nu. Da, cďż˝nd esti acasďż˝. Cďż˝nd aflďż˝ cineva cďż˝ esti student la Oxford, are tendinta de a exclama „Oahh!“. Cďż˝nd esti acolo, toatďż˝ lumea-i la Oxford si nu este la fel de pregnantďż˝ diferenta.
Rep.: S�nteti multi rom�ni la Oxford?
A.F.D.: Cam �n jur de o sut�. La toate facult�tile si toate nivelele. De altfel, societatea rom�neasc� din Oxford are cam o sut� de membri. S�ntem de peste tot si de toate v�rstele. Cei drept, mai multi s�ntem la stiinte, matematic�, fizic�, inginerie, dar s�nt si la drept, teologie, istorie...
Rep.: Vorbeai despre societatea rom�neasc� de acolo. Ce rol joac�?
A.F.D.: Ea a fost constituit� pentru a aduna rom�nii de acolo �n jurul ei, dar si pentru a promova cultura rom�neasc�. Are un rol benefic �n socializarea noastr� si pentru a ne trece dorul de tar�, de cas�. Se fac discutii pe diferite teme, se vizioneaz� filme rom�nesti, activit�ti, reuniuni la care poti participa �n functie de timpul disponibil. Este destul de spiritual�.

„Pe umerii generatiei noastre se va clďż˝di viitorul natiunii romďż˝ne“

Rep.: S� revenim la �nv�t�m�ntul rom�nesc. Ce diferent� exist� fat� de cel de la Oxford?
A.F.D.: Asa cum spuneam, �n �nv�t�m�ntul rom�nesc se face mult� matematic�, nimeni nu contest� asta, dar se insist� pe latura teoretic�, pe c�nd �n exterior matematica studiat� este una aplicat�. De altfel, c�nd am optat pentru Oxford, am dorit s� fac matematic�-statistic�. Pe parcurs mi-am dat seama c� statistica nu-mi place si am trecut pe matematic� aplicat� - fizic� teoretic�. Si nu regret. �mi va deschide posibilitatea unei integr�ri mai bune �n viata profesional�. Legat de modul de a se face un �nv�t�m�nt diferentiat si-n Rom�nia eu s�nt �ntrutotul de acord. �nc� de c�nd eram licean simteam nevoia unui spatiu de viraj �n abordarea tematicii de studiu. Comparat cu modelul britanic de bacalaureat, unde elevii �si aleg cu doi ani �nainte niste module si pe acelea le au ca obiecte de examen, la noi, �n Rom�nia, este un regim rigid de abordare a bac-ului. De asta, eu m-am bucurat c�nd am auzit c� se va trece la bac-ul diferentiat. Si asta, pentru c� nu v�d de ce trebuie s� se chinuie cineva, dac� nu este bun la un obiect sau altul. Sau, �ntr-o clas� unde exist� un olimpic si un corigent. Ce rost are ca cel mai putin dotat s� se chinuie pentru a supravietui, c�nd viata poate s�-i deschid� alt� oportunitate? Desi scoala ar fi trebuit s�-i deschid� calea si pentru asa ceva. Sper ca lucrurile s� se �ndrepte si la noi, c�ci s�ntem de-acum integrati �n Europa. �n rest, este bine, ce s� spun?
Rep.: Mai ai doi ani de studiu. Ce va urma?
A.F.D.: Poate un doctorat.
Rep.: Te vei �ntoarce �n Rom�nia?
A.F.D.: C�nd am plecat la studii, acum doi ani, mi-ati pus aceeasi �ntrebare. Atunci am r�spuns c� depinde de modul �n care vor evolua lucrurile �n tar�. La fel spun si acum, dar nu mi-ar displace un job �n Anglia sau chiar �n State. Voi mai reflecta.
Rep.: Un sfat pentru liceenii nostri.
A.F.D.: S�-si urmeze visul, s� lupte pentru realizarea lui si s� spere �ntr-un viitor mai bun. S� fie constienti c� pe umerii generatiei noastre se va cl�di viitorul natiunii rom�ne. Totodat�, s� nu-si fac� griji dac� vor opta pentru studii �n str�in�tate. Acolo toti s�nt egali.