Biserica din Grintiesu Mare - o bisericďż˝ smeritďż˝ ce impresioneazďż˝ prin frumusete si simplitate

• biserica dateazďż˝ din anii 1792 - 1793 si a fost ridicatďż˝ de romďż˝nii „ungureni“, care au trecut muntii pentru a scďż˝pa de prigoana religioasďż˝ si deznationalizďż˝rii ďż˝mpďż˝rďż˝tesei Maria Tereza • „Un lucru ce o deosebeste poate de celelate bisericute din lemn, apartinďż˝nd secolului al XVIII-lea, este faptul cďż˝ biserica noastrďż˝, pe care o conservďż˝m cu sfintenie ca pe un giuvaer al ortodoxiei romďż˝nesti, pďż˝streazďż˝ icoane vechi din perioada ridicďż˝rii sale de cďż˝tre descďż˝lecďż˝torii ungureni, dar si de cďż˝tre urmasii lor, vietuitori ai anilor 1852 sau 1891, care au simtit nevoia lďż˝untricďż˝ sďż˝ adauge la zestrea lďż˝casului lor de ďż˝nchinďż˝ciune noi podoabe artistice reprezentďż˝nd chipuri de sfinti“, am aflat de la preotul Dimitrie Pintilie •

Ori de c�te ori lu�m drumul unui asez�m�nt de cult, pentru prezentarea sa �n paginile publicatiei noastre, ne preg�tim s� intr�m curati �ntr-o alt� poveste. De ast� dat�, inima ne-a �ndemnat s� ne apropiem duios si cu r�bdare de Biserica de lemn din Grinties, cu hramul Duminica tuturor sfiintilor, ridicat� �ntr-o poian� de pe malul p�r�ului cu acelasi nume. Aflasem din cronici c� aveam de-a face cu cel mai vechi monument de arhitectur� religioas� de pe cuprinsul comunei, iar de la b�tr�nii locului c� povestea acestui l�cas de �nchin�ciune, de-i vom trece pragul cu evlavie, ni se va deschide tainic, precum inima unei fiinte cobor�te din negura vremii. Si, �ntr-adev�r, au avut dreptate.

L�cas ce d�inuie datorit� str�daniei preotului Grigorie

Timidďż˝ si firavďż˝ arhitectonic, dar mďż˝reatďż˝ duhovniceste, bisericuta ne-a primit smeritďż˝, tďż˝cutďż˝ si curatďż˝, precum o fecioarďż˝, iar ďż˝n umbra sa, tďż˝nďż˝r si plin de ospitalitate crestinďż˝, pďż˝rintele Dumitru Pintilie, pďż˝storul de suflete, cel care, aflďż˝nd rostul descinderii noastre la biserica ďż˝ngrijitďż˝ astďż˝zi de sine, ďż˝ntru ortodoxie, avea sďż˝ ne preia si sďż˝ ne conducďż˝ subtil ďż˝n tainele acesteia. „Ati fďż˝cut popas crestinesc la biserica primei parohii din Grinties. Acesta a fost cel mai important loc de ďż˝nchinďż˝ciune din comunitatea noastrďż˝ pďż˝nďż˝ la ridicarea bisericii din satul Poiana, la 1864. Biserica dateazďż˝ din anii 1792 - 1793. Despre vechimea bisericii, pe care cu vrednicie si smerenie ďż˝ncerc s-o slujesc, ne vorbeste pomelnicul ctitoricesc pďż˝strat si astďż˝zi ďż˝n altar, ca obiect de mare valoare documentarďż˝, scris cu litere chirilice de cďż˝tre pictorul bisericii Teodosie Zugravul. Pomelnicul este datat 1794, la finalizarea lucrďż˝rilor de constructie, apare sub forma unui triptic scris si pictat pe lemn de paltin si enumerďż˝ pe toti cei care au contribuit la ridicarea acestei biserici. Citirea lui ne prezintďż˝ faptul cďż˝ satul Grintiesu Mare si aceastďż˝ bisericďż˝ s-au ridicat de cďż˝tre romďż˝nii ardeleni, numiti ďż˝ndeobste „ungureni“, ce au fugit din calea opresiunii, a catolicizďż˝rii si deznationalizďż˝rii initiate de ďż˝mpďż˝rďż˝teasa Maria Tereza. Conform ďż˝nscrisului, primul preot al bisericii a fost Grigorie, sosit ďż˝mpreunďż˝ cu 17 familii din Ardeal si care la ďż˝nceput a sustinut serviciul religios ďż˝ntr-una dintre case. Despre preotul Grigorie se consemneazďż˝ ďż˝n acelasi pomelnic cďż˝ pentru ridicarea bisericii sfintia-sa «au dat ostenealďż˝ mai multďż˝ decďż˝t toti». Deci, asa cum spuneam, dacďż˝ la sosirea pe aceste meleaguri refugiatilor ungureni li se oficiau slujbele religioase ďż˝ntr-o casďż˝ de crestin, mai apoi, cďż˝nd comunitatea a crescut si obstea s-a mďż˝rit, ortodocsii au purces la ridicarea unui lďż˝cas de cult, imigrantii ardeleni alďż˝turďż˝ndu-se autohtonilor ďż˝n aceastďż˝ necesarďż˝ ďż˝nfďż˝ptuire. Revenind la pomelnicul ctitoricesc, mai doresc sďż˝ adaug cďż˝ se mai aflďż˝ un nume, acela al preotului Iacov, despre care credem cďż˝ or va fi fost ďż˝mpreunďż˝slujitor cu preotul Grigorie, or o fi fost pďż˝stor de suflete ďż˝n altďż˝ parte si s-a alďż˝turat ďż˝n refugiu oamenilor ce au ajuns pe valea Grintiesului“, ne-a povestit pďż˝rintele Pintilie care, desi ceva mai nou printre credinciosii din Grinties, se vede treaba cďż˝ si-a ďż˝nsusit cu respect fatďż˝ de ďż˝naintasi istoria bisericii si a comunitďż˝tii ďż˝n care si-a aflat linistea duhovniceascďż˝.

S-au p�strat icoanele originale

ďż˝ncďż˝ de la intrarea ďż˝n biserica veche de pe Grintiesu Mare, cum spun localnicii, avea sďż˝ ne impresioneze frumusetea catapetesmei, care desi acoperitďż˝ de „colbul“ vechimei sale, lďż˝sa sďż˝ se ďż˝ntrevadďż˝ figurile sfintilor, ce ne priveau cu duiosie crestinďż˝ de la ďż˝nďż˝ltimea credintei lor. „Catapeteasma bisericii pďż˝streazďż˝ icoanele originale pictate de un artist foarte talentat, pe nume Teodosie Zugravul, care dupďż˝ cum observati are un stil propriu, specific secolului al XVIII-lea si care ne onoreazďż˝ cu operele sale. ďż˝n special icoanele ďż˝mpďż˝rďż˝testi, cele ale Mďż˝ntuitorului si Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfintilor si cea a Sfďż˝ntului Ierarh Nicolae, care sďż˝nt realizate cu migalďż˝ si mare atentie. Apoi, si celelalte registre ale icoanelor au tinuta lor artisticďż˝, dupďż˝ cum si ďż˝ntregul ansamblu arhitectonic al catapetesmei. De datďż˝ mai recentďż˝, realizate ďż˝n 1835, sďż˝nt icoanele de pe usile diaconesti, dar nu mai putin frumoase din punct de vedere artistic. Ca mai toate bisericile tďż˝rďż˝nesti de pe vďż˝ile Bistritei si Bistricioarei, ridicate ďż˝n veacul al XVIII-lea si am ďż˝n vedere biserica din Galu, cea din Dreptu, biserica din Rďż˝pciuni, azi la Muzeul Satului din Bucuresti, biserica din Tulghes, Bistricioara, Ceahlďż˝u-Schit, biserica din Grintiesu Mare, impresioneazďż˝ prin frumusete si simplitate, asta confirmďż˝nd faptul cďż˝ avem de-a face cu o operďż˝ a mesterilor locali. Aceastďż˝ ctitorie religioasďż˝ a fost construitďż˝ din bďż˝rne de brad, ďż˝n planul triconc, specific perioadei la care am fďż˝cut referire. Cďż˝t priveste pridvorul si clopotnita, s-au dovedit a fi o adďż˝ugire reusitďż˝, realizatďż˝ odatďż˝ cu operatiunile de renovare de la sfďż˝rsitul secolului al XIX-lea, conform unui al doilea pomelnic ctitoricesc datat 1891, renovare ďż˝nsemnďż˝nd si ďż˝nvesmďż˝ntarea bisericii cu scďż˝ndurďż˝ de brad. Referitor la arhitectura bisericii, mesterii au respectat pďż˝rtile componente ale unui lďż˝cas de cult, ďż˝n proportii reduse, pridvor, pronaos, naos si altar. ďż˝n pronaos si naos, mesterii au realizat un plafon cu calotďż˝ sfericďż˝ din opt laturi, la bazďż˝ din scďż˝nduri ďż˝mbinate ďż˝n coadďż˝ de rďż˝ndunicďż˝. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Valoarea bisericii este ďż˝ntregitďż˝ de pictura originalďż˝ a iconostasului si a icoanelor mari executate ďż˝n ulei, pe lemn, acestea pďż˝strďż˝ndu-se ďż˝n conditii bune pďż˝nďż˝ astďż˝zi. Un lucru ce o deosebeste poate de celelalte bisericute din lemn, apartinďż˝nd secolului al XVIII-lea, este faptul cďż˝ biserica noastrďż˝, pe care o conservďż˝m cu sfintenie ca pe un giuvaer al ortodoxiei romďż˝nesti, pďż˝streazďż˝ icoane vechi din perioada ridicďż˝rii sale de cďż˝tre descďż˝lecďż˝torii ungureni, dar si de cďż˝tre urmasii lor, vietuitori ai anilor 1852 sau 1891, care au simtit nevoia lďż˝untricďż˝ sďż˝ adauge la zestrea lďż˝casului lor de ďż˝nchinďż˝ciune noi podoabe artistice reprezentďż˝nd chipuri de sfinti“, ne-a mai povestit preotul Dimitrie Pintilie.

„Ceea ce este simplu, este si valoros“

Iar noi simtim la rďż˝ndu-ne nevoia sďż˝ mai adďż˝ugďż˝m la spusele sale cďż˝ din zestrea bisericii din Grintiesu Mare fac parte, spre bucuria clerului local si mďż˝ndria grintiesenilor iubitori de slovďż˝ scrisďż˝ si unele cďż˝rti religioase vechi, precum un Evanghelistar, datat 1826, un Liturghier din 1860 si un Octoih de datďż˝ ceva mai apropiatďż˝, anul aparitiei fiind 1912. Asadar, vďż˝zďż˝nd tot ce presupune biserica din lemn din Grinties, considerďż˝m suficient pentru a simti emotia ďż˝mpďż˝cďż˝rii cu noi ďż˝nsine. Doream, ďż˝nsďż˝, sďż˝ mai descoperim si alte aspecte legate de rolul si rostul unei bisericute vechi ďż˝n viata religioasďż˝ a comunitďż˝tii, acum, cďż˝nd nasc ďż˝mprejurul nostru adevďż˝rate catedrale. Si de la cine oare puteam sďż˝ aflďż˝m acest lucru, decďż˝t de la interlocutorul nostru, pďż˝rintele Pintilie. „Ceea ce este simplu, este si valoros. Ne reprezintďż˝ si ne aseazďż˝ ďż˝n fata lui Dumnezeu asa cum sďż˝ntem. Consider cďż˝ nu trebuie sďż˝ ne ďż˝mpopotonďż˝m pentru a iesi din anumite tipare. Credinta este una singurďż˝, fie cďż˝ intri ďż˝n comuniune cu Dumnezeu ďż˝ntr-un lďż˝cas de cult de mare simplitate, fie cďż˝ te ďż˝nchini ďż˝ntr-o catedralďż˝, precum cele metropolitane. Eu, ca slujitor al Domnului, cďż˝nd am intrat ďż˝n aceastďż˝ modestďż˝, dar plinďż˝ de duh sfďż˝nt ctitorie bisericeascďż˝, am simtit cďż˝ trebuie sďż˝ continui cu respect si responsabilitate ceea ce au sďż˝vďż˝rsit cu nevointďż˝ si smerenie ďż˝naintasii truditori ai credintei, ce au pďż˝storit grintiesenii de-a lungul celor peste douďż˝ veacuri. Da, acestea sďż˝nt cuvintele care ďż˝mbracďż˝ cel mai bine sentimentele si trďż˝irile mele“, a mďż˝rturisit cu emotie parohul. Si fiindcďż˝ a fost adusďż˝ vorba despre ďż˝naintemergďż˝torii sďż˝i ďż˝ntru pďż˝storirea sufletelor parohiei l-am rugat pe preotul Pintilie sďż˝ refacďż˝ istoria bisericii si din acest punct de vedere. „Din informatiile mele au trecut prin aceastďż˝ bisericďż˝ slujind cu credintďż˝ si nevoind ďż˝n duhovnicie 11 preoti. Primii, asa cum aratďż˝ pomelnicul ctitoricesc, au fost preotii Grigorie si Iacov, pe la sfďż˝rsitul secolului al XIX-lea a slujit preotul Gheorghe Baltďż˝, urmat, ďż˝ncepďż˝nd cu anul 1904 de cďż˝tre pďż˝rintele Alexandru Romanescu, un preot cu o tinutďż˝ voievodalďż˝, ce a pďż˝storit pďż˝nďż˝ prin 1943. Apoi a fost pďż˝rintele Vasile Maftei, un om de o modestie rarďż˝ si o mare calitate moralďż˝, de altfel singurul ce a tinut sďż˝ fie ďż˝nmormďż˝ntat ďż˝n cimitirul satului alďż˝turi de pďż˝rintii sďż˝i. I-au urmat preotii Ioan Ilie si Sebastian Benza, iar din 2001, prin binecuvďż˝ntarea lui Dumnezeu, mďż˝ ďż˝nvrednicesc a sluji eu. Consider cďż˝ a fost o onoare pentru mine sďż˝ le urmez, dar si o obligatie ďż˝n a le continua nevointa si truda“.

Locuri aparent pline de liniste patriarhal�, dar �n realitate pline de vigoarea trecutului

Si discutiile nu s-au oprit aici, chiar dacďż˝ descinsesem ďż˝n zonďż˝ interesati mai cu seamďż˝ de Biserica de lemn Grinties, unul din multele obiective cu valoare de patrimoniu de pe vďż˝ile Bistritei si Bistricioarei. Atďż˝t preotul, cďż˝t mai cu seamďż˝ profesorul Daniel Dieaconu, ultimul grintiesean sadea, aveau sďż˝ ne mai spunďż˝ si cďż˝te ceva despre comuna ďż˝n care am petrecut cu rost cďż˝teva clipe de zďż˝bavďż˝: „Teritoriul comunei Grinties de astďż˝zi a apartinut ďż˝n vechime mai multor stďż˝pďż˝ni, laici sau ecleziastici, fiind numeroase disputele ďż˝ntre mďż˝nďż˝stiri si boieri, procese nesfďż˝rsite, conflictele ajungďż˝nd uneori pďż˝nďż˝ la violentďż˝. ďż˝n secolul al XV-lea, acest domeniu situat la granita cu Transilvania a fost ďż˝n ďż˝ntregime domnesc, dar prin danii succesive el a intrat ďż˝n posesia mďż˝nďż˝stirilor, atďż˝t cele mari ale Moldovei, Neamt si Bistrita, cďż˝t si a unor noi lďż˝casuri de cult ridicate chiar ďż˝n regiunea de la poalele Ceahlďż˝ului: Mďż˝nďż˝stirea Hangu-Buhalnita, Mďż˝nďż˝stirea Pionul, Schitul Cerebuc, Mďż˝nďż˝stirea Durďż˝u, Schitul Sofia. ďż˝n veacul al XVII-lea, boierii Cantacuzini devin stďż˝pďż˝ni ai unor ďż˝ntinse teritorii pe domeniul Hangului si timp de aproape douďż˝ secole ďż˝si vor disputa mosiile cu mďż˝nďż˝stirile regiunii. Toponimul Grinties se considerďż˝ cďż˝ se datoreazďż˝ termenului german «Die Grentze», ďż˝nsemnďż˝nd granitďż˝, dat de cďż˝tre locuitorii austrieci din Imperiul Habsburgic, care ďż˝si ďż˝ntinseserďż˝ hotarele dincoace de «cumpďż˝na apelor» (ďż˝n 1792), ďż˝ncďż˝lcďż˝nd vechiul hotar al Moldovei lui Stefan cel Mare, la Prisecani, ďż˝n vestul comunei Grinties fiind instituite pichete de grďż˝niceri si vamďż˝, realitate ce a durat pďż˝nďż˝ la 1918. Procesul de populare a acestor asezďż˝ri de pe valea Bistricioarei a fost unul lent, dar continuu, strďż˝ns legat de apropierea de Transilvania, fiind consemnate din vechime legďż˝turi comerciale, desfďż˝surate prin trecďż˝toarea Prisecani. Schimburile de populatie de o parte si cealaltďż˝ a Carpatilor s-au desfďż˝surat pe poteci, de cele mai multe ori stiute doar de localnici si care erau numite «vama cucului». Oierii transhumanti, numiti tutuieni, au fost o prezentďż˝ sezonierďż˝ obisnuitďż˝, multi dintre ei stabilindu-se pe aceste locuri, atunci cďż˝nd situatia politicďż˝ si socialďż˝ din Transilvania nu le-a mai oferit posibilitatea de a practica strďż˝vechea lor ďż˝ndeletnicire. Au ďż˝ntemeiat sate noi ori s-au asezat ďż˝n cele deja existente. Mai ales ďż˝n secolul al XVIII-lea se ďż˝nregistreazďż˝ un aflux mare de fugari care s-a asezat ďż˝n sate precum Schit, Grinties, Galu, Cďż˝rnu, Tarcďż˝u, Izvorul Alb. Ungurenii au fost bine primiti de cďż˝tre autoritďż˝ti, datďż˝ fiind densitatea redusďż˝ a populatiei. Catagrafiile, ďż˝ncepďż˝nd cu cea din 1772, ďż˝i consemneazďż˝ pe ardeleni, pe unii cu nume, pe altii cu porecla, cum ar fi, bďż˝rsan, ungurean, sďż˝lďż˝gean, almďż˝san si lista ar putea continua. Asta spre exemplificare, pentru a ajunge de fapt de unde am plecat. Descďż˝lecarea ungurenilor ardeleni ďż˝n zonďż˝ si ctitorirea lďż˝casurilor de cult ortodox, ďż˝n general, si a bisericutei grintiesene, ďż˝n particular“, aveam sďż˝ aflďż˝m de la cei doi, preotul Pintilie si istoricul Dieaconu. Cu tolba plinďż˝ de informatii si cu sufletul ďż˝ncďż˝rcat de istorie crestinďż˝ ne-am retras sfiosi spre ale noastre. Nu ďż˝nsďż˝ fďż˝rďż˝ a reflecta profund la trecutul unor locuri aparent pline de liniste patriarhalďż˝, dar ďż˝n realitate pline de vigoarea trecutului.