Proiectul „Educatie pentru mediu, educatie pentru s�n�tate“ continu� la Scoala Bicazu Ardelean
Intitulat Educatie pentru mediu, educatie pentru s�n�tate, al doilea proiect consecutiv pe teme de constientizare privind problematica mediului �nconjur�tor si importanta protectiei naturii, implementat de Scoala cu clasele I - VIII Bicazu Ardelean pe perioada anilor 2011-2012, �si deruleaz� activit�tile cu succes, conform graficului prestabilit. Rod al unei echipe manageriale inimoase, �n frunte cu profesor Marcela Duculescu, proiectul a fost aprobat spre finantare de c�tre Administratia Fondului pentru Mediu, beneficiar� fiind Scoala Bicazu Ardelean. A fost lansat oficial la data de 05.08.2011. �n calitate de parteneri �n activit�ti, al�turi de elevii scolii din Bicazu Ardelean s�nt implicati si elevi ai altor sase unit�ti scolare din localit�tile de la poale de Ceahl�u - Lacul Izvorul Muntelui, respectiv Tasca, Bicaz (liceu), Hangu, Poiana Teiului, Ceahl�u si Grinties.
Dou� tabere utile si pl�cute
Ca o retrospectiv� a principalelor activit�ti desf�surate la Scoala Bicazu Ardelean p�n� la terminarea cursurilor anului scolar 2011-2012, �n paralel cu activitatea instructiv-educativ�, au avut loc o serie de activit�ti si actiuni �n cadrul proiectului Educatie pentru mediu, educatie pentru s�n�tate. Printre acestea se num�r�: Marsul cur�teniei cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie), activit�ti de informare, educare si constientizare privind protectia mediului at�t �n Scoala Bicazu Ardelean, c�t si �n cele sase scoli partenere, prin expunere de bannere si afise �nsotite de mesaje ecologice, prin activit�ti de trainerat �n cadrul c�rora au fost sustinute teme interesante de c�tre specialisti competenti din domeniul ecologiei sau din domenii conexe, precum inspectorul scolar pe disciplina biologie Ion B�lan, profesorii Sorin Ciucanu (ed. tehnologic�), dr. Gheorghe Lal�u Gheorghe, fost sef al Administratiei Parcului National Ceahl�u si Marcela Duculescu, pe teme de biologie; s-a realizat site-ul scolii etc, dar ultimele dou� actiuni desf�surate pe parcursul sezonului estival al acestui an, adev�rate „regaluri“ ale proiectului, au fost cele dou� tabere eco (de la Dur�u si din Delta Dun�rii), o repetare, de altfel, a celor din vara anului trecut. „Tab�ra de la Dur�u s-a desf�surat �n perioada 7-11 august 2012, av�nd ca locatie hotelul Br�ndusa. Sincere multumiri doamnei Mariana Csibi, gazda noastr�, care nu si-a dezmintit ospitalitatea nici de aceast� dat�. Dintre activit�tile desf�surate pot fi amintite: prezentarea normelor de comportament �n munte; drumetiile la Copacul singuratic si la cascada Duruitoarea; studiul individual si de grup �n vederea concursului pe teme ecologice si de cultur� general� Noi suntem cei mai buni!; activit�ti pe ateliere de lucru �mpreun� pentru natur�! - lucru la postere; curs privind potentialul turistic al complexului montan Ceahl�u - Lacul Izvorul Muntelui; initiere �n conducerea ATV-ului; curs privind istoria local� si traditiile zonei etnografice a Ceahl�ului; vizita la Palatul Cnejilor din comuna Ceahl�u; vizita la Muzeul Satului din comuna Ceahl�u.
Tab�ra din Delta Dun�rii s-a desf�surat �n perioada 3-9 septembrie, la Sulina, si a inclus activit�ti diverse, precum c�l�toria cu vaporul Moldova de la Tulcea la Sulina, admir�nd peisajul mirific al bratului Sulina; turul orasului - o plimbare pe faleza portului fluvio-maritim, cu trecerea �n revist� a principalelor obiective turistice, precum Catedrala ortodox�, Farul vechi si muzeul orasului Sulina, Cimitirul maritim, Casa memorial� a scriitorului Jean Bart; activit�ti pe ateliere de lucru �mpreun� pentru natur� - elaborare de postere cu referire la Rezervatia Biosferei Delta Dun�rii; curs privind potentialul turistic, valoarea si importanta Rezervatiei Biosferei Delta Dun�rii si o surpriz� oferit� de organizatorii taberei - o c�l�torie cu salupa pe canalele deltei spre coloniile de pelicani: Sulina - Canalul Busurca - Lacul Rosulet - Lacul Rosu - Canalul de centur� Sf. Gheorghe - Sulina. La finalul taberei ne-am bucurat de o �nt�lnire cu c�tiva membri ai Asociatiei Salvati Dun�rea si Delta, �mpreun� cu care am efectuat o actiune de ecologizare pe plaja de la Sulina. F�c�nd �n continuare referire la aceste dou� actiuni de anvergur�, tin s� mentionez conditiile excelente �n care s-au desf�surat, fiind antrenati c�te 50 de elevi si 10 �nsotitori, ceea ce, �n final, mi-a alungat temerea care m� cuprinsese oarecum la �nceput, pornit� din marea responsabilitate asumat� �n actiuni de acest gen. Reusita acestor dou� tabere constituie o experient� comun� (cadre didactice - elevi), o punte de leg�tur� sufleteasc� �ntre generatii la standarde superioare, ce va d�inui sub nobilul imperiu al sloganului c�l�uzitor nou�, �mpreun� pentru natur�!“, a declarat managerul de proiect, profesor Marcela Duculescu.
Autorit�tile, mereu al�turi de scoal�
Constantin Ioan B�rsan, primarul comunei Bicazu Ardelean: „�ntre scoal� si administratia local� este o relatie de colaborare str�ns�. Educatia este pentru noi, Prim�ria si Consiliul Local Bicazu Ardelean, prioritatea num�rul unu, pentru c� s�ntem constienti de faptul c� scoala este pepiniera �n care se formeaz� vl�starele viitorului. Acesti copii s�nt formati �ntr-un spirit al corectitudinii, al muncii, pentru a-si face o carier� �n viat� si a reveni pe plaiurile natale cu o meserie pe care s� o practice �n folosul lor si al colectivit�tii. Felicit conducerea scolii si echipa de proiect pentru tot ce au realizat p�n� �n prezent si �i asigur c� au tot sprijinul nostru si �n continuare. Promit c� voi �ncerca prin toate puterile mele s� sustin asigurarea acelui procent de 10% reprezent�nd cota de cofinantare a Consiliului Local“.
Directorul scolii, dedicat muntelui si apei
Profesor Cornel Duculescu - directorul Scolii Bicazu Ardelean: „Pentru elevii scolii noastre, prietenia cu natura reprezint� o necesitate imperioas�, izvor�t� �n primul r�nd din localizarea geografic� de exceptie a Bicazului Ardelean, �n inima Carpatilor Moldo-Transilvani, �ntre dou� entit�ti montane speciale cu regim de arii naturale protejate - Ceahl�ul si Cheile Bicazului-H�smas. De aceea am considerat c� este foarte important s� facem front comun pentru o educatie ecologic� serioas� si profund�, care s� ne dea speranta unui trai s�n�tos, �ntr-un mediu curat, aspiratie sugestiv invocat� si de titulatura proiectului nostru. Iat�, s�ntem spre finalul proiectului si �mi declar multumirea pentru desf�surarea �n bune conditii a activit�tilor cuprinse �n graficul proiectului p�n� �n momentul de fat�. Copiii nostri etaleaz� mult mai mult� atentie fat� de natur�, au un comportament superior fat� de mediul �n care tr�iesc. Dat� fiind amploarea si generozitatea acestui proiect educational, si m� refer �n mod special la cele dou� tabere care s-au repetat �n aceast� vacant� de var�, s�nt sigur c� si acesti copii care au fost selectionati �n aceste tabere, au �nteles sensul actiunilor noastre si totodat� au fost �nc�ntati de diversitatea unor peisaje minunate, �mpletit� cu diversitatea cultural�, social-istoric� si cu biodiversitatea unui spatiu geografic relativ restr�ns, dar care este at�t de generos. Am �nteles cu totii c� s�ntem beneficiarii unui patrimoniu local extraordinar, potential factor de afirmare de exemplu, a unui turism ecumenic, cu caracter ecologic un factor de realizare a ceea ce presupune mai nou notiunea de dezvoltare durabil�, �n dauna agresiunilor alarmante asupra mediului si cu efecte dezastruoase initiate uneori de anumiti potentati ai vremurilor noastre. Tr�iesc bucuria satisfactiei �mplinite c� prin derularea p�n� la final a acestui proiect cu tematic� ecologic�, raportat la un spatiu relativ extins, dominat de falnicul Ceahl�u, am putut oferi elevilor nostri, prin aceste tabere, o lectie de viat� extrapolat� unui spatiu special care este Rezervatia Biosferei Delta Dun�rii, o mostr� a ceea ce presupune respectul fat� de natura �nconjur�toare si necesitatea de a o proteja“.
Povestiri din Delt�
Profesora Elena Alina Suciu: „Cine nu-si doreste s� viziteze Delta? Am pornit de cu noapte �n aceast� aventur�, plini de ner�bdare si multe astept�ri. Cu c�t ne apropiam, cu at�t crestea si nelinistea.
La Tulcea ne-am �mbarcat pe vaporul Moldova, predestinat parc� pentru a nu uita de unde am venit. E mult� oboseal�, dar c�l�toria pe Dun�re nu ne las� timp de pierdut. De pe punte admir�m cu atentie malurile canalului Sulina, cel pe care vom naviga p�n� vom ajunge la destinatie. �n final am ajuns �n tab�r�. H�rm�laia copiilor nu tr�dez� oboseala, parc� �si doresc s� vad� marea si plaja cu nisipul cel mai fin. Dup� repartizarea �n camere si despachetarea bagajelor s-a trecut la organizarea taberei. C�l�toria �n Delta Dun�rii pentru multi dintre noi reprezint� o aventur� cu b�rcutele �ntr-un tinut mult mediatizat si pentru cei mai multi necunoscut �nc�. Ap� cald�, stuf c�t cuprinzi cu ochii, nuferi galbeni si albi �ti �nsufletesc privirea. Leg�natul usor al b�rcii aduce fiori si mici stropi de ap�. Nag�ti, egrete, dar si pelicani speriati ne introduc �ntr-un t�r�m de basm. Ne dorim ca �n viitor s� revedem Delta, nisipul, scoicile si valurile spumoase ale m�rii. Te salut�m, p�m�nt t�n�r al t�rii!“
�nv�t�toarea Liliana Tepes-Greurus: „Sulina - oaz� de liniste si frumusete. Pace... liniste... frumusete... departe de lumea agitat�, departe de grijile tuturor oamenilor, acolo, la Sulina am simtit frem�t�nd cel mai t�n�r p�m�nt rom�nesc, al�turi de copii curiosi si avizi de cunoastere. O m�n� dumnezeiasc� a putut crea un astfel de rai al p�s�rilor, al vegetatiei, al pestilor pentru ca noi s� putem s� ne bucur�m de el. Am respirat si am simtit briza m�rii amestecat� cu mireasma Dun�rii, acolo unde cele dou� ape se �nt�lnesc pentru a r�m�ne nedesp�rtite. �n toate taberele la care am participat �n cadrul proiectului Educatie pentru mediu, educatie pentru s�n�tate am aflat lucruri noi si am admirat toate splendorile naturii, f�r� s�-mi fac griji c� nu voi mai avea ce afla sau c� nu-mi va r�m�ne nimic de cunoscut. Am r�mas cu amintiri frumoase, cu multumirea �n suflet pentru sansa oferit� de initiatorii proiectului, cu nostalgia revederii m�rii si a Dun�rii, cu energie pozitiv� pentru o perioad� lung� de timp si cu multe cunostinte de �mp�rt�sit. Minunatele zile petrecute �mpreun� cu colegii si elevii nostri ne-au unit mai mult si ne-au sporit dorinta de a lucra �mpreun� ca �ntr-o mare familie. Toate acestea �mi vor umple sufletul p�n� la viitoarea �nt�lnire cu Sulina, cu Dun�rea si cu Marea Neagr�“.
Impresii de la elevii participanti la tabere
Alexandra B�rsan - clasa a XI-a, Liceul Bicaz: „Vara aceasta a fost una dintre cele mai frumoase, nu datorit� faptului c� ni s-a mai oferit o s�pt�m�n� de vacant�, ci pentru c� mi s-a acordat sansa s� o petrec al�turi de persoane pe care le �ndr�gesc si le respect. Proiectul Educatie pentru mediu, educatie pentru s�n�tate mi-a oferit ocazia s� descop�r minun�tiile locului �n care tr�iesc dar si s� cunosc o alt� latur� a p�m�ntului rom�nesc, predominat de ape, faun� si flor� total diferite de ce am �nt�lnit p�n� acum. �n cadrul acestui proiect am avut ocazia de a participa la cele dou� tabere.
�n prima tab�r� din acest an, cea de la Dur�u, am �nv�tat s� apreciem meleagurile noastre str�mosesti, s� descoperim misterele muntelui Ceahl�u si s� ne dezvolt�m at�t fizic, prin varietatea activit�tilor �n aer liber, c�t si spiritual, prin dezlegarea legendelor Muntelui Sf�nt sau vizitarea unor locuri culte precum M�n�stirea Dur�u. Programul a fost foarte bine organizat, cu multe jocuri distractive, discutii interesante, activit�ti noi desf�surate �n centrul naturii. A fost o tab�r� de neuitat, deoarece ne-am distrat mult, �ns� s� nu uit�m de cea de-a doua tab�r� petrecut� �n inima Deltei Dun�rii, la Sulina. Aceast� tab�r� a �ntrecut orice asteptare a noastr� si ne-a oferit ocazia s� vedem o alt� latur� a Rom�niei. Plimb�rile pe Dun�re, cu vaporul, ne-au ajutat s� ne �mbog�tim cunostintele cu noi informatii, �n timp ce timpul petrecut pe plaj�, la confluenta Dun�rii cu Marea Neagr�, a reprezentat un prilej numai potrivit pentru relaxare. Prin aceast� tab�r� am cunoscut cu adev�rat Delta Dun�rii, un loc frumos si bogat, ce ne apartine, care ne-a g�zduit, care ne-a iubit si c�ruia ne este foarte dor de el.
La final as dori s� le multumesc tuturor profesorilor care au muncit pentru buna desf�surare a proiectului, �n special domnului director Cornel Duculescu si doamnei manager de proiect, Marcela Duculescu“.
Alina M�rza, clasa a VIII-a: „Vacanta mare ne-a adus cu ea prilejul de a participa la dou� tabere, care desi diferite �n privinta locurilor de organizare, au avut aceeasi tem� - Educatie pentru mediu, educatie pentru s�n�tate. Urm�rind aceast� tem�, am descoperit frumusetile naturii de la o extrem� la alta. La Dur�u am admirat peisajul montan al Ceahl�ului, at�t de b�tr�n, dar mereu t�n�r �n ochii nostri, iar �n Delta Dun�rii, tabloul unic al naturii, prin splendoarea lui, ne-a vr�jit pe toti. �n tab�ra montan� am vizitat Cascada Duruitoarea, Copacul Singuratic, Castelul Cnejilor, locuri foarte cunoscute si renumite �n toat� tara. Activit�tile noastre au avut ca scop observarea si protejarea naturii: am determinat plante �n mediul lor de viat�, am ecologizat trasee montane, am realizat mesaje ecologice si postere. Dac� zona Ceahl�ului ne-a vr�jit prin grandoarea ei, Delta Dun�rii a fost un experiment unic. Total diferit fat� de mediul �n care locuim, impactul asupra noastr� a fost de o profund� admiratie. Totul a fost foarte frumos! Mesajul meu este urm�torul: Natura tebuie protejat� si p�strat� asa cum este ea, orice schimbare �i r�peste o parte din farmec, �i sterge misterul si frumusesea. Natura e mediul �n care supravietuim; distrugerea ei �nseamn� distrugerea noastr�“.
„Ceahl�ul m-a c�stigat ca prieten si admirator pe viat�!“
Elena Diana Suciu, clasa a III-a: „Cu mari emotii am plecat �n prima tab�r� din viata mea de elev. Un autocar frumos ne astepta �n fata scolii ca s� ne duc� �n statiunea Dur�u. Am uitat de emotii si am pornit la drum. Acolo a fost minunat, am avut un program frumos, �n fiecare zi ne-am plimbat, am vizitat multe obiective, am participat la diverse activit�ti. Am fost la Cascada Duruitoarea, la Copacul singuratic, am vizitat M�n�stirea Dur�u si am admirat pictura lui Nicolae Tonitza. Concursul pe echipe organizat de domnul director Cornel Duculescu a fost foarte emotionant. �n ultima sear� am avut parte de focul de tab�r� �n jurul c�ruia am c�ntat si ne-am distrat. �n ziua �n care ne-am �ntors am vizitat Palatul Cnejilor si Muzeul Etnografic din comuna Ceahl�u. Ne-am �ntors cu bagajul plin de voie bun� si de amintiri frumoase. Multumesc doamnei prof. Marcela Duculescu si domnului director Cornel Duculescu pentru c� m-au primit si pe mine �n tab�r�“.
Andreea Niculina Caia, clasa a VIII-a: „Am avut pl�cuta ocazie de a participa �n tab�ra de la Dur�u. Drumetia de la Cascada Duruitoarea si plimbarea cu ATV-ul au fost experiente de neuitat. Am realizat datorit� acestui proiect c�t de important� pentru natur� este atitudinea noastr� �n ceea ce priveste protectia mediului. Am rev�zut renumita floare de colt ce reprezint� sigla proiectului nostru si ne-am bucurat de fiecare zi lucr�nd la postere, particip�nd la concursuri al�turi de colegii mei de la scolile Telec, Bicazu Ardelean, Hangu, Bicaz si de la alte scoli din zona Ceahl�ului. N-am s� uit c� am c�stigat un prieten �n persoana domnului doctor Gheorghe Lal�u, povestindu-ne tot ce tine de muntele nostru sf�nt, Ceahl�u. Am descoperit multe legende ale muntelui si cunoasterea acestora m-a �mbog�tit ca om. Ceahl�ul m-a c�stigat ca prieten si admirator pe viat�!“.
Suciu Ana Delia Suciau, clasa a VIII-a: „Av�nd �n vedere faptul c� am fost aleas� s� particip �n aceste dou� tabere, doresc s� m�rturisesc c� am r�mas pl�cut surprins� s� v�d cum domnii profesori au avut grij� s� avem un orar zilnic divers, astfel �nc�t s� nu ne plictisim. Drumetiile pe care le-am f�cut la Copacul Singuratic, la Cascada Duruitoarea, la Palatul Cnejilor, sau sc�ldatul �n mare si plimb�rile cu salupa �n inima Deltei m-au l�sat cu un sentiment de m�ndrie c� fac parte din aceast� tar� binecuv�ntat� de Dumnezeu. Jocurile organizate de doamna �nv�t�toare Liliana Tepes-Greurus au fost foarte interesante si cred c� scopul lor principal a fost s� ne cunoastem mai bine, s� lucr�m �n echip�, cu alte cuvinte s� socializ�m, ceea ce s-a reusit pe deplin. Trebuie s� precizez si faptul c� diminetile nu erau mai frumoase f�r� �nviorarea �ndrumat� de domnul profesor de sport Emil Tepes-Greurus“.
|