Biserica din Schitul Ceahl�ului, oaz� de spiritualitate �ntre ruinele Palatului Cnejilor

• la poale de Ceahlďż˝u, ďż˝n comuna cu acelasi nume, se aflďż˝ o bisericutďż˝ aparte, cea cu hramul Pogorďż˝rea Sfďż˝ntului Duh • „Lďż˝casul nostru de smerenie crestineascďż˝ se aflďż˝ pe locul unui asezďż˝mďż˝nt mai vechi, pe nume Schitul lui Silvestru. Silvestru a fost un monah venit din Transilvania, care, nemaiputďż˝nd suporta conditiile impuse de grofii unguri, s-a retras la poalele Ceahlďż˝ului. Aici, dintr-un frasin cu diametrul foarte mare, a construit o bisericutďż˝“, am aflat de la pďż˝rintele Andrei Fabian • „Cďż˝lďż˝torii care merg sďż˝ vadďż˝ Durďż˝ul si Ceahlďż˝ul sďż˝ se opreascďż˝ o clipďż˝ la Palatul Cnejilor, de la Schitul Hangului. Aici stďż˝ scrisďż˝ o paginďż˝ ďż˝nsemnatďż˝ din istoria Moldovei, o paginďż˝ din care se pot ďż˝nvďż˝ta multe. ďż˝nflorirea este totdeauna rodul unei credinte si a unei vrednicii, iar decďż˝derea pretutindeni este sfďż˝rsitul vietii bicisnice si de risipďż˝“, spunea Constantin Matasďż˝ •

Cotidianul Monitorul �si propune ca, periodic, �n paginile sale cititorii s� g�seasc� articole despre m�n�stirile judetului. �n acest demers ne ajut� profesor dr. Daniel Dieaconu, un istoric pasionat si de ceea ce �nseamn� spiritualitea Tinutului Neamtului. Vor putea fi citite materiale �n care se vor reg�si lucruri mai putin stiute despre sfintele l�casuri de cult a c�ror existent� se pierde �n veacuri trecute. Si, poate, demersul nostru va face ca parte dintre cei care afl� detalii noi s�-si �ndrepte pasii spre vreo m�n�stire sau schit ascuns �n codrii Neamtului, �n zone de un pitoresc ireal, departe de tumultul cotidian. Oaze de pace spiritual�, locurile de m�ntuire a fiintei, locuri unde te-nv�luie pl�cut linistea vietii monahale, locuri unde te-nconjoar�, parc� din v�zduh sau de nic�ieri, slujba si glasuri domoale de c�lug�ri sau maici. �n editia de ast�zi v� prezent�m Biserica Sf�nta Cuvioasa Parascheva din de la Farcasa.

„Cantacuzinii, dďż˝ndu-i afarďż˝ pe cďż˝lugďż˝ri din propria bisericďż˝, si-au atras groaznic blestem“

Periplul reportericesc de prezentare a obiectivelor de cult de pe Valea Muntelui, initiat ďż˝n aceastďż˝ varďż˝, continuďż˝ cu unele clipe de zďż˝bavďż˝ pe tďż˝rďż˝mul de la poalele Ceahlďż˝ului. Nevoia de spiritualitate veritabilďż˝ ne-a dat ghes ďż˝ndemnďż˝ndu-ne, pentru a cďż˝ta oarďż˝, spre Durďż˝u. Pornim la drum si dupďż˝ vreo trei kilometri de mers prin satul Schit ni se aratďż˝ privirii un complex de constructii, despre a cďż˝rui semetie aflasem cďż˝te ceva din cronicile vremii, dar ce aduce acum mai degrabďż˝ a cetate ďż˝n ruinďż˝. ďż˝ntre zidurile de incintďż˝ ale fostei mďż˝nďż˝stiri Pionul, pe verdele unei terase a unui mic podis din vecinďż˝tatea vetrei satului, troneazďż˝ si astďż˝zi, cuminte, o bisericutďż˝ de o arhitecturďż˝ aparte - cea cu hramul Pogorďż˝rea Sfďż˝ntului Duh din comuna Ceahlďż˝u. „Lďż˝casul nostru de smerenie crestineascďż˝ se aflďż˝ pe locul unui asezďż˝mďż˝nt mai vechi, pe nume Schitul lui Silvestru. Silvestru a fost un monah venit din Transilvania, care, nemaiputďż˝nd suporta conditiile impuse de grofii unguri, s-a retras la poalele Ceahlďż˝ului. Aici, dintr-un frasin cu diametrul foarte mare, a construit o bisericutďż˝. Hatmanul Gheorghe, fratele voievodului Vasile Lupu, aflďż˝ndu-se ďż˝n recunoastere ďż˝n zona de granitďż˝ a Moldovei, a speculat pozitia geo-strategicďż˝ pe care o ocupa acest mic schitisor al Silvestrului si hotďż˝rďż˝ste pe loc sďż˝ zideascďż˝ o bisericďż˝, cum spune cronica vremii, din zid ďż˝ntďż˝rit. Mai apoi, ginerele hatmanului Gheorghe, Alexandru Ruset Vodďż˝, cu doamna Anita, sotia sa, vor pune pentru prima datďż˝ zid de incintďż˝, care nu era atďż˝t de gros precum vedem noi astďż˝zi ruinele. Dar, adevďż˝rata ďż˝nflorire a fortďż˝retei avea sďż˝ aibďż˝ loc ďż˝n timpul Cantacuzinilor, ei fiind aceia ce au ďż˝ncercat sďż˝ transforme acest loc dintr-o bisericutďż˝ cu oarecare rol de apďż˝rare, ďż˝ntr-o fortďż˝reatďż˝ pentru servirea propriilor interese. Cantacuzinii, dďż˝ndu-i afarďż˝ pe cďż˝lugďż˝ri din propria bisericďż˝, si-au atras, conform spuselor vremii, groaznic blestem de care au fost urmďż˝riti neam de neam, pďż˝nďż˝ ce au pierdut mosiile, parte dintre ei sfďż˝rsind prin morti cumplite“, a povestit pďż˝rintele Andrei Fabian, preotul paroh de astďż˝zi al bisericii din Ceahlďż˝u, la aflarea motivului ce ne-a ďż˝ndemnat ďż˝n a-i cďż˝lca incinta lďż˝casului de cult strďż˝juit de ruinele a ceea ce a fost cďż˝ndva ďż˝nfloritoarea cetate a Palatului Cnejilor.

„Aceastďż˝ sfďż˝ntďż˝ bisericďż˝ este ziditďż˝ de rďż˝posatul Gheorghe Hatmanul, frate cu Vasile voevod, leat 1639“

Pentru cďż˝ trebuie spus ďż˝ncďż˝ de la ďż˝nceput, cďż˝ nu poti, oricďż˝t a-i dori, sďż˝ desparti devenirea celor douďż˝ ctitorii, bisericďż˝ si palat, istoria lor ďż˝mpletindu-se pentru totdeauna, cu bune, cu rele. Prima fiintďż˝nd si astďż˝zi ca loc de ďż˝nchinďż˝ciune a enoriasilor din satul Schit, iar Palatul Cnejilor, ca nesecat izvor de legendďż˝. „Biserica, de o modestie specificďż˝ zonei moldave, se pďż˝streazďż˝ si astďż˝zi ďż˝n bunďż˝ stare datoritďż˝ repetatelor reparatii ce s-au efectuat, etalďż˝nd numeroase caracteristici arhitectonice proprii secolului al XVII-lea. Atrage atentia ďż˝n primul rďż˝nd turnul-clopotnitďż˝ cu douďż˝ etaje, lipit de latura nordicďż˝, aproape de coltul nord-vestic al constructiei. La exterior, absidele laterale au formďż˝ dreptunghiularďż˝ si numai absida altarului are un profil semicircular. Ziditďż˝ din piatrďż˝ si cďż˝rďż˝midďż˝, biserica este ďż˝ntďż˝ritďż˝ lateral cu doi contraforti, care sprijinďż˝ cele douďż˝ abside, suportďż˝nd presiunea cupolei interioare a naosului“, a adďż˝ugat preotul, deprins cu astfel de prezentďż˝ri, fďż˝cute ori de cďż˝te ori turistii i-o cer. Si cei vremelnici prin zonďż˝ cuprinsi de curiozitate, au dreptate sďż˝-l iscodeascďż˝, pentru cďż˝ trecďż˝nd pe sub arcada monumentalďż˝ a intrďż˝rii, ďż˝ncďż˝ de la primul pas, iau contact cu arhitectura medievalďż˝ simtindu-se pďż˝trunsi de fiorul unui trecut ďż˝nvďż˝luit ďż˝n negura vremii si a unui prezent ďż˝ncďż˝rcat de spiritualitate. Ca o gazdďż˝ primitoare, pďż˝rintele Fabian ne-a invitat si pe noi sďż˝ facem acelasi lucru, sďż˝ trecem cu ďż˝ncredere pragul bisericii. Ne plecďż˝m ďż˝ntru respect pentru divinitate si trecut si pďż˝trundem cu sfialďż˝ pe intrarea principalďż˝, situatďż˝ pe latura nordicďż˝, sub turnul-clopotnitďż˝. Un pridvor ďż˝ngust ne conduce ďż˝n pronaos, deasupra cďż˝ruia se aflďż˝ o inscriptie datďż˝nd din anul 1820. „Aceastďż˝ sfďż˝ntďż˝ bisericďż˝ ďż˝ntru care se prďż˝znuieste hramul Pogorďż˝rea Duhului Sfďż˝nt este ziditďż˝ de rďż˝posatul Gheorghe Hatmanul, frate cu Vasile voevod, leat 1639, iar acum leat 1820 cu blagoslovenia Prea Sfintitului Mitropolit Kirio Kir Veniamin si prin osďż˝rdia cuviosiei sale ieromonahului Iosif, egumen al acestei mďż˝nďż˝stiri, s-a deschis zidirea, s-a tencuit si s-a acoperit la 1820“.

Biserica cetate

Vorbe putine, dar cďż˝t o istorie-ntreagďż˝. „Sďż˝ vorbim, asadar, despre arhitectura bisericutei noastre. Ne aflďż˝m ďż˝n pronaos care este acoperit de o boltďż˝ sfericďż˝ sprijinitďż˝ pe patru arce ďż˝n consolďż˝. Spre sud, vedeti aceastďż˝ fereastrďż˝, care asigurďż˝ suficientďż˝ luminďż˝ reflectatďż˝ si de albul peretilor vďż˝ruiti. Sub fereastrďż˝, tot ďż˝n peretele sudic, se aflďż˝ o usďż˝ care duce la scara de piatrďż˝, ce se ďż˝naltďż˝ spre clopotnitďż˝. Intrarea ďż˝n arcadďż˝ a naosului este strďż˝juitďż˝ de douďż˝ icoane mari reprezentďż˝nd pe Mďż˝ntuitorul Iisus Hristos, ďż˝n partea stďż˝ngďż˝, si Fecioara Maria cu Pruncul, ďż˝n partea dreaptďż˝, ambele datďż˝nd din a doua jumďż˝tate a secolului al XIX-lea. Bolta naosului se prezintďż˝ sub forma unei calote sferice a cďż˝rei bazďż˝ se sprijinďż˝ pe arce dublouri. Catapeteasma este fďż˝cutďż˝ din lemn de tei aurit, lucratďż˝ ďż˝n stil baroc si a fost montatďż˝ de cďż˝tre mesteri pe douďż˝ bďż˝rne orizontale de brad ďż˝ncastrate ďż˝n peretii laterali ai absidei altarului“, si-a continuat pďż˝rintele bine documentatul sďż˝u expozeu. Din spusele sale, aveam sďż˝ mai retinem faptul cďż˝, desi lďż˝casul de cult trecuse de-a lungul timpului prin unele lucrďż˝ri de restaurare, pďż˝strďż˝ndu-se forma sa initialďż˝, biserica Pogorďż˝rea Duhului Sfďż˝nt a pďż˝strat si chiar a sporit frumusetea si valoarea de patrimoniu a ďż˝ntregului complex monumental de la Palatul Cnejilor. Ar mai fi de subliniat faptul cďż˝ ďż˝n ansamblul defensiv al edificiului monumental, ďż˝nsemnďż˝nd bisericďż˝ si palat, lďż˝casul de ďż˝nchinare a jucat si un rol de apďż˝rare deloc neglijabil. Afirmatia noastrďż˝ se bazeazďż˝ pe cele douďż˝ creneluri din zidul gros al corpului bisericii, un crenel spre latura sudicďż˝ a incintei si un altul spre vest. ďż˝n turnul-clopotnitďż˝ s-au operat, de asemenea, alte douďż˝ locuri de tragere, unul spre vest si un al doilea ce vizeazďż˝ poarta principalďż˝ a incintei de apďż˝rare. „Mai mult ca sigur cďż˝ aceste detalii constructive lipseau ďż˝n 1639, ďż˝n momentul zidirii bisericii de cďż˝tre Gheorghe Hatmanul. Ele s-au sďż˝vďż˝rsit dupďż˝ ridicarea zidurilor din jur, deoarece nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor linia de tragere a acestor deschideri este orientatďż˝, fie spre singura cale de acces, fie spre acele zone ale zidurilor de incintďż˝, care nu pot fi protejate din turnurile de colt“, ne-a spus gazda imediat ce aveam sďż˝ urcďż˝m ďż˝mpreunďż˝ ďż˝n sir indian si nu fďż˝rďż˝ oarece efort, mult prea strďż˝mta scarďż˝ de piatrďż˝ a clopotnitei. ďż˝ntr-adevďż˝r, deschiderea spre cele patru orizonturi era optimďż˝ apďż˝rďż˝rii de dusmani. Multi, putini, Dumnezeu stie! De altfel, pe aceste locuri istoria s-a ďż˝mpletit strďż˝ns cu legenda. De cele mai multe ori este greu a afla adevďż˝rul istoric de dincolo de vďż˝lul de legendďż˝.

„Osďż˝rdia spre credintďż˝“

Mďż˝nďż˝stirea Pionul, fiindcďż˝ despre aceasta ne-a vorbit pďż˝rintele Fabian, are si ea ďż˝nceputurile ďż˝nvďż˝luite ďż˝n legendďż˝. Primul ei ctitor a fost anahoretul Silvestru, originea sa si momentul zidirii fiind pomenite doar de traditii, amintite ďż˝n cďż˝rtile lor de Gheorghe Asachi si J.A. Vaillant sau Constantin Matasďż˝ si Gheorghe Ungureanu. ďż˝n documentele din 1638 si 1641 apartinďż˝nd cancelariei lui Vasile Lupu, Mďż˝nďż˝stirea Pionul este mentionatďż˝ si cu fostul ei nume - Schitul lui Silvestru, Din acestea aflďż˝m cďż˝ lďż˝casul monastic a existat ďż˝nainte de aceastďż˝ datďż˝, dar a fost mai putin important decďż˝t Mďż˝nďż˝stirea Hangu si Mďż˝nďż˝stirea Poienile, alte douďż˝ ctitorii religioase ale zonei. Gheorghe Lupu, fratele domnului Vasile Lupu, ceasnic sau paharnic, si apoi hatman, impresionat de „osďż˝rdia spre credintďż˝“ a cďż˝lugďż˝rilor si de frumusetea locurilor, a construit o bisericďż˝ de zid, pe care a ďż˝nzestrat-o cu cele trebuitoare, odoare bisericesti, curďż˝turi, poiene, robi tigani. A tocmit mesteri pietrari de la Bistrita, cďż˝ci aceastďż˝ meserie avea mai putini oameni priceputi ďż˝n Moldova. A cerut ďż˝ntďż˝rire a hotarelor mosiilor ctitoriei sale de la fratele sďż˝u, Vasile Lupu, dar biserica a rďż˝mas ďż˝nafara propriilor mosii, pe pďż˝mďż˝nturile hatmanului. Doar asa se explicďż˝ imixtinea laicďż˝ ďż˝n incinta mďż˝nďż˝stirii. Alexandru Antonie Ruset, ginerele lui Gheorghe Lupu, a fďż˝cut mai apoi din Mďż˝nďż˝stirea Pionul o micďż˝ cetate, dupďż˝ cum spune inscriptia asezatďż˝ deasupra portii: „Cu voia Tatďż˝lui, cu ajutorul Fiului si sďż˝vďż˝rsirea Sfďż˝ntului Duh, acest zid ďż˝mprejurul mďż˝nďż˝stirii l-a zidit Io Alexandru Voevod i gospoda ego Anita sin Ioana Antonie Rosetto Voevoda, ginere lui lui Giorgio hatman vďż˝ leato 7184 (1676 n.r.)“. Toderascu Cantacuzino, pe care Ion Neculce ďż˝l numea „Alfa si omega ďż˝n tara Moldovei“, ďż˝nrudit cu familia Lupu prin Tudosca Doamna, a construit aici un turn mare, rotund, o inscriptie pusďż˝ la ďż˝nďż˝ltimea de 3 metri arďż˝tďż˝nd acest lucru. ďż˝ncepďż˝nd cu aceastďż˝ datďż˝, Mďż˝nďż˝stirea Pionul a devenit o adevďż˝ratďż˝ cetate bine fortificatďż˝ si datďż˝ fiind asezarea sa la marginea tďż˝rii si ďż˝n zona montanďż˝, capďż˝tďż˝ un rol ďż˝nsemnat ďż˝n istoria Moldovei. Boierii Cantacuzini, ramura moldoveanďż˝ a marii familii cu rďż˝dďż˝cini pďż˝nďż˝ ďż˝n perioada de fast si strďż˝lucire a Imperiului Bizantin, au detinut un rol important din secolul al XVII-lea pďż˝nďż˝ la jumďż˝tatea secolului al XIX-lea. Prin ďż˝nrudirea cu Pďż˝trascu Soldan, ei devin proprietari a mare parte din domeniul Hangului si au ďż˝nceput sďż˝ „rasluiascďż˝“ din mosiile vecinilor, Mďż˝nďż˝stirea Hangu, Mďż˝nďż˝stirea Pionul, Mďż˝nďż˝stirea Neamtului. ďż˝n cetďż˝tuia de la Mďż˝nďż˝stirea Pionul s-au cantonat joimirii (lefegii) poloni ďż˝n timpul ocupatiei nordului Moldovei (1683-1691) de cďż˝tre Sobiescki, cďż˝nd domnitorilor tďż˝rii le-a fost greu sďż˝-i scoatďż˝ de acolo. Tot aici s-a adďż˝postit si spďż˝tarul Serban Cantacuzino, viitorul domn al Tďż˝rii Romďż˝nesti, care fugise de „urgisirea“ lui Grigore Ghica. Printre cei care au aflat aici scďż˝pare si adďż˝post au fost si marii boieri ai tďż˝rii nemultumiti de domnia lui Constantin Duca sau Antioh Cantemir. Ilie Cantacuzino i-a condus aici, la curtea sa, pe Lupu Costache, pe hatmanul Bogdan sau pe spďż˝tarul Toma Cantacuzino, ultimul boier muntean prezent ca sol la Iasi, atunci cďż˝nd Antioh Cantemir l-a ďż˝nlocuit la tron pe Mihail Racovitďż˝.

Legendele locului

ďż˝n 1838 si 1840, au fost oaspeti ai mďż˝nďż˝stirii Gheorghe Asachi si respectiv, J.A. Vaillant, care sďż˝nt impresionati de frumusetea sďż˝lbaticďż˝ a locurilor, dar si de sďż˝rďż˝cia cďż˝lugďż˝rilor. Oaspeti de seamďż˝ au cďż˝lcat pragul curtii lor de la poale de Ceahlďż˝u: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Gheorghe Asachi, Nicolae de Giers, Karl si Wilhelm de Kotzebue si lista ar putea continua. Locul este plin de legende, ce au circulat, ďż˝n cele aproape patru veacuri de istorie, din om ďż˝n om, fiecare adďż˝ugďż˝nd cďż˝te ceva dupďż˝ propria fantezie. Aveam sďż˝ aflďż˝m din spusele oamenilor si scrierile unor cďż˝rturari ce au cďż˝lcat aceste locuri cďż˝ unul dintre cneji a pus, cďż˝nd se ďż˝nďż˝ltau zidurile, sďż˝ fie mďż˝suratďż˝ umbra cďż˝torva robi, asezďż˝nd apoi sfara ďż˝n temelia zidurilor. N-a apucat sďż˝ apunďż˝ soarele si viata bietilor oameni s-a stins pe vecie.O altďż˝ legendďż˝, ce are legďż˝turďż˝ cu Palatul Cnejilor, este cea a stďż˝ncii lui Budu de pe Ceahlďż˝u. Unul dintre cďż˝pitanii sďż˝i a murit ďż˝ntr-o luptďż˝ si iubita lui l-a chemat de dincolo de moarte sub formďż˝ de strigoi, la cererea unei hďż˝rce vrďż˝jitoare. Ajuns deasupra Ceahlďż˝ului, Budu, cďż˝lare pe un cal ďż˝naripat este surprins de primul cďż˝ntat al cocosului si transformat ďż˝n stďż˝ncďż˝. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, se spune, cďż˝ atunci cďż˝nd umbra stďż˝ncii lui Budu de pe Ceahlďż˝u se lasďż˝ deasupra Palatului Cnejilor, ďż˝n noptile cu lunďż˝ plinďż˝, este transformat ďż˝n strigoi, la fel ca Budu, acel ce este surprins ďż˝ntre zidurile palatului. Se vorbeste, de asemeni, despre asa-zisele comori ale palatului, care ard cu foc albastru, la fiecare sapte ani, dar fiind apďż˝rate de blesteme, nimeni n-are curajul sďż˝ se apropie. Tďż˝rďż˝mul de vietuire trecďż˝toare al cnejilor Cantacuzini din Ceahlďż˝u a fost cďż˝lcat de-a lungul vremii de mari personalitďż˝ti culturale romďż˝nesti si strďż˝ine, pe multe dintre acestea inspirďż˝ndu-le ďż˝n creatiile de mai tďż˝rziu. Se pare cďż˝ ďż˝nsusi marele poet Mihai Eminescu ar fi fost pe aceste locuri, poate chiar oaspete al castelului, poezia „Strigoii“ fiind inspiratďż˝ de legendele din zonďż˝. Cďż˝t despre Alexandre Dumas tatďż˝l, se povesteste cďż˝ actiunea romanului „Strigoiul Carpatilor“ s-ar baza pe legendele cunoscute din perioada ďż˝n care a fost oaspetele castelului. Din nefericire ďż˝nsďż˝, fosta resedintďż˝ a Cantacuzinilor zace astďż˝zi ďż˝n ruinďż˝, singura supravietuitoare fiind bisericuta, care a fost cďż˝ndva Mďż˝nďż˝stirea Pionul. Doar fantezia de cronicar, fie el si contemporan cu lumea de astďż˝zi, te mai ajutďż˝ ďż˝n a-ti imagina lumea de odinioarďż˝ si noianul ďż˝ntďż˝mplďż˝rilor trďż˝ite ori ďż˝nchipuite. Sďż˝ fie oare vorba despre acel blestem, la care a fďż˝cut referire preotul Fabian la ďż˝nceputul dialogului nostru? Dacďż˝ da, atunci sigur blestemul de odinioarďż˝ nu s-a prins cďż˝nd a fost vorba despre biserica Coborďż˝rea Duhului Sfďż˝nt, ce rezistďż˝ ďż˝ntru vrednicie crestineascďż˝ de patru secole. Altfel, n-am mai fi reusit sďż˝ o vedem ďż˝'naltďż˝ si semeatďż˝, modestďż˝ si plinďż˝ de duh sfďż˝nt, cum ni s-a arďż˝tat privirii vďż˝leat 2012, la sfďż˝rsit de Gustar. ďż˝ncheiem cu spusele lui Constantin Matasďż˝, nďż˝scut nu departe de Palatul Cnejilor si care, copil fiind, se juca de-a v-ati ascunselea prin hrubele sale: „Cďż˝lďż˝torii care merg sďż˝ vadďż˝ Durďż˝ul si Ceahlďż˝ul sďż˝ se opreascďż˝ o clipďż˝ la Palatul Cnejilor, de la Schitul Hangului. Aici stďż˝ scrisďż˝ o paginďż˝ ďż˝nsemnatďż˝ din istoria Moldovei, o paginďż˝ din care se pot ďż˝nvďż˝ta multe. ďż˝nflorirea este totdeauna rodul unei credinte si a unei vrednicii, iar decďż˝derea pretutindeni este sfďż˝rsitul vietii bicisnice si de risipďż˝“.