„Ce sďż˝ mai vorbim despre demnitate nationalďż˝, de istorie si de trecutul poporului romďż˝n?

• interviu cu prof. univ. dr. Ioan Scurtu, decanul Facultďż˝tii de Istorie, Muzeologie si Arhivisticďż˝ a Universitďż˝tii „Spiru Haret“

Profesorul universitar Ioan Scurtu a onorat invitatia dascďż˝lilor nemteni care predau istoria si a participat sďż˝mbďż˝tďż˝, 8 septembrie, la lansarea volumului „Identitate Nemteanďż˝“ ce a avut loc la Seminarul „Veniamin Costache“ de la Mďż˝nďż˝stirea Neamt. A fost vorba despre un volum colectiv al profesorilor, avďż˝nd ca obiectiv promovarea istoriei locale nemtene si revigorarea interesului fatďż˝ de propria comunitate. Cu acest prilej, distinsul oaspete, nemtean la obďż˝rsie, a acceptat sďż˝ acorde Monitorului un interviu.

Reporter: Domnule Ioan Scurtu, ati revenit pe plaiurile natale invitat de profesorii de istorie nemteni. Cum v-ati simtit?
Ioan Scurtu: Foarte bine, pentru cďż˝ este judetul meu, zona pe care-o cunosc, locurile unde am ďż˝nvďż˝tat carte si nu pot uita Scoala Nr.1 Piatra Neamt, actualul Liceu „Petru Rares“, unde practic mi s-a decis soarta pentru tot restul vietii, adicďż˝ aceea de istoric. Si-apoi, am venit destul de des ďż˝n Neamt ca sďż˝-mi vďż˝d pďż˝rintii, asta pďż˝nďż˝ cďż˝nd acestia au plecat spre vesnicie, mama ďż˝n urmďż˝ cu trei ani si tata acum vreo douďż˝zeci. Cďż˝t ei au fost ďż˝n viatďż˝ veneam ďż˝n fiecare an la Dochia. Dar am venit si la Muzeul de Istorie, la Arhive, asa ďż˝ncďż˝t... Am si scris despre judetul Neamt cu un coleg de aici, Adolf Minut, o carte care se cheamďż˝ Valea Bistritei. De altfel, cďż˝nd am ocazia mentionez ďż˝n cďż˝rtile si studiile mele judetul Neamt, asa cďż˝ mďż˝ simt ďż˝n continuare legat de aceste meleaguri. Cďż˝t priveste cartea „Identitate Nemteanďż˝“, la a cďż˝rei lansare am participat, aceasta are un cuvďż˝nt ďż˝nainte scris de mine, ca de altfel si Monografia comunei Dochia, locul meu natal, apďż˝rutďż˝ cu ceva timp ďż˝n urmďż˝.
Rep.: Dacďż˝ veni vorba despre „Identitate Nemteanďż˝“ as dori sďż˝ faceti o scurtďż˝ apreciere, asta pďż˝nďż˝ cititorii o vor putea lectura.
I.S.: Eu am spus deja cďż˝ este un lucru extrem de pozitiv faptul cďż˝ judetul Neamt are perspectiva unei monografii ample, lucrarea avďż˝nd aproape 500 de pagini si cďż˝ aceastďż˝ primďż˝ editie constituie o bazďż˝ temeinicďż˝ unor perfectionďż˝ri ulterioare, pentru cďż˝ orice carte are si scďż˝derile ei, omisiunile ei, atďż˝tia autori cu stilul lor, cu capacitatea lor de informare, de documentare. Dar ďż˝ncďż˝ o datďż˝ spun, e un pas decisiv pe calea realizďż˝rii unei monografii de mare valoare, fiind cuprinse deja ďż˝ntre paginile sale toate orasele, toate comunele, toate satele cu tot ce au ele semnificativ din punct de vedere cultural, ďż˝ndeosebi. Asa cďż˝ meritďż˝ felicitatďż˝ aceastďż˝ initiativďż˝, Consiliul Judetean, Fundatia „Ion Creangďż˝“, Inspectoratul Scolar, coordonatorii lucrďż˝rii si toti cei implicati ďż˝n drumul de la conceptie si pďż˝nďż˝ la publicarea ei. Si ďż˝ncďż˝ ceva, nu trebuie uitati profesorii care au contribuit la realizarea lucrďż˝rii.

„ďż˝ntotdeauna a existat o politizare a istoriei, fie prin decizii oficiale, fie prin apartenenta istoricului la vremea lui“

Rep.: Domnule profesor, s�nteti specializat �n istorie contemporan�. Dialogul nostru este prezent sau a devenit deja istorie. Cu alte cuvinte, p�n� unde se �ntinde istoria si de unde �ncepe prezentul, m� refer la cel politic �ndeosebi?
I.S.: Istoria contemporanďż˝ se sfďż˝rseste ďż˝n clipa ďż˝n care noi vorbim. Si cum clipa trece, istoria contemporanďż˝ ďż˝si urmeazďż˝ cursul ei. Sigur, cďż˝ ďż˝ntotdeauna a existat o politizare a istoriei, fie prin decizii oficiale, fie prin apartenenta istoricului la vremea lui. Fiindcďż˝ el a fost si este influentat de mediul ďż˝n care trďż˝ieste. Problema este ca totusi istoria sďż˝-si pďż˝streze calitatea de stiintďż˝ si sďż˝ nu devinďż˝ un element de propagandďż˝ politicďż˝ ďż˝ntr-un sens sau altul, ďż˝n slujba unui partid sau a unui guvern, a unui om politic, ci sďż˝ se ďż˝ntemeieze pe documente, pe argumente, si ďż˝n felul acesta, zic eu, politicienii ar avea de ďż˝nvďż˝tat. Deci nu istoricii de la politicieni, ci politicienii de la istorici. Pentru cďż˝ istoricii, spunea Nicolae Iorga, reprezintďż˝ „bďż˝trďż˝nii“ natiei de la care toti au de ďż˝nvďż˝tat.
Rep.: Aveti �n spate o bibliotec� de lucr�ri, studii si articole care poart� semn�tura dumneavoastr�. Care dintre acestea v� este cea mai aproape de suflet?
I.S.: Eu m-am ocupat o bunďż˝ bucatďż˝ de timp de viata politicďż˝ dinainte de ďż˝\'89, pentru cďż˝ se trata aproape exclusiv un partid doar, si-atunci am decis sďż˝ mďż˝ ocup si de celelalte partide, de parlament, de monarhie si am publicat multe cďż˝rti pe aceste teme, pe care dupďż˝ ďż˝\'90 le-am republicat ďż˝ntr-o formďż˝ putin revizuitďż˝ deoarece ele si-au pďż˝strat valoarea prin forta documentarďż˝, nu prin alte elemente. Ei, dupďż˝ aceea am ďż˝nceput sďż˝ mďż˝ interesez mai ďż˝ndeaproape de viata cotidianďż˝, de civilizatie si de fenomenele concrete ale zilei, exemplu fiind Revolutia de la 1989, apoi analiza societďż˝tii romďż˝nesti ďż˝n cei 20 de ani care s-au scurs, comparativ cu cei 20 din perioada interbelicďż˝, ce-au ďż˝nsemnat atunci, ce-au ďż˝nsemnat dupďż˝, ce-au ďż˝nsemnat oamenii, personalitďż˝tile, guvernantii. Dacďż˝ ar fi sďż˝ fac o ierarhie a cďż˝rtilor, pe primul loc as situa „Tratatul de istorie al romďż˝nilor“, volumul 8, pe care l-am coordonat si scris ďż˝n proportie de 70%, si asta pentru cďż˝ se ďż˝nscrie ďż˝n seria tratatului privind istoria nationalďż˝, din care s-au publicat deja cele 9 volume. Si sďż˝nt bucuros cďż˝ mďż˝ numďż˝r si eu printre coordonatorii si autorii unei asemenea lucrďż˝ri.

Profesorii mei

Rep.: Ce surprize ne preg�titi �n viitorul apropiat?
I.S.: Nu vreau s� mai preg�tesc neap�rat vreo surpriz�, dar am �nceput, av�nd acum 72 de ani, s�-mi public memoriile. �n revista Istorie si Civilizatie au ap�rut deja trei segmente, �ncep�nd cu terminarea liceului la Piatra Neamt, devenirea ca student si continu�nd cu primii doi ani de studentie si acele adun�ri de demascare �n 1959 si cu actele cu un impact public din 1960. Acum se afl� sub tipar un alt capitol intitulat Profesorii mei, �n care s�nt prezentati toti dasc�lii, asa cum i-am v�zut eu, c�nd le eram discipol, dar si cu un oarece amendament dup� ani, c� una era perceptia de moment si alta peste ani c�nd aveam s� le cunosc adev�rata valoare. Am s� dau un exemplu. Cel al profesoarei mele de Istorie medieval� a URSS, asa se chema atunci acel curs, profesoara Valeria Cost�chel, care n-avea nici talent oratoric, vorbea �ncet, cursul era plictisitor, dar dup� aceea am aflat c� era o foarte bun� cercet�toare, a publicat c�rti de istorie medieval� rom�neasc� si mai ales c� a avut un moment de glorie �n perioada noiembrie �\'40 - ianuarie �\'41, c�nd a preluat conducerea Institutului de Istorie Universal� dup� asasinarea de c�tre legionari a lui Nicolae Iorga.
Rep.: Domnule profesor, s�nt sigur c� s�nteti pentru multi dintre studentii dumneavoastr� un model de urmat. Care a fost modelul dumneavoastr� �n viat�?
I.S.: Modelul meu fundamental a fost unchiul meu, deci fratele mamei, cel care m-a botezat, m-a cununat si mi-a crestinat copiii, Dumitru Almas. Care mi-a fost si profesor la Facultatea de Istorie Bucuresti. Dar, ďż˝nainte de toate, ďż˝ncďż˝ de cďż˝nd eram copil mi-a devenit un model si de aceea mi-am dorit sďż˝-l urmez devenind la rďż˝ndu-mi profesor si nu orice de profesor, ci de istorie. Asa cďż˝ el mi-a rďż˝mas model, iar de aici, din Piatra Neamt, modelul meu a fost Aurelian Rotundu, un extraordinar profesor de istorie, care pentru a nu ne pune ďż˝n situatia sďż˝ studiem dupďż˝ manualul lui Roller, a venit cu acea carte, ne-a arďż˝tat-o, avea 800 de pagini, si ne-a spus cďż˝ e prea groasďż˝, nu ne cere s-o citim, ci sďż˝ ďż˝nvďż˝tďż˝m dupďż˝ notitele dďż˝nsului. Asa se face cďż˝ desi am trďż˝it ďż˝n plinďż˝ perioadďż˝ rolleristďż˝, eu n-am ďż˝nvďż˝tat istoria dupďż˝ Roller. (Mihail Roller (n. 6 mai 1908 - d. 21 iunie 1958) a fost un istoric comunist, studiind la Berlin, Paris si Moscova. A detinut functii ďż˝n structurile partidului comunist: director-adjunct al Institutului de Istorie a Partidului, seful Sectiei de stiintďż˝ a Comitetului Central al PCR etc. Prin activitatea sa ideologicďż˝, Roller a influentat ďż˝n mod sensibil istoriografia comunistďż˝. Biografia oficialďż˝ publicatďż˝ de Academia Romďż˝nďż˝ ďż˝l prezintďż˝ astfel: „Fďż˝rďż˝ a avea studii de specialitate, a semnat manuale de liceu si cursuri universitare. A publicat studii si culegeri de documente, folosind munca altora. Prestigiosi istorici romďż˝ni l-au criticat prin acuzatii de plagiere si lipsďż˝ de profesionalism - n.r.).

„Asistďż˝m la o cďż˝dere ďż˝n derizoriu a ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului, ca urmare a desconsiderďż˝rii lui de cďż˝tre factorii politici“

Rep.: Dac� ati adus vorba despre �nv�t�m�ntul istoric de alt�dat�, as dori s� faceti c�teva aprecieri asupra celui de ast�zi.
I.S.: �nv�t�m�ntul nemtean a fost unul de foarte bun� calitate. Eu am avut profesori de �nalt� tinut� si l-am mentionat aici pe doar unul dintre ei, dar erau si ceilalti foarte buni. Din p�cate, �n ultimii 10 - 15 ani asist�m la o c�dere �n derizoriu a �nv�t�m�ntului, �n primul r�nd ca urmare a desconsider�rii lui de c�tre factorii politici, a lipsei de finantare, a lipsei de orizont si a lipsei de demnitate a clasei politice, care �n loc s� promoveze interesele nationale, se complace �n situatia de subordonati, de prea umili servitori si supusi ai mai marilor Uniunii Europene si NATO, uit�nd c� av�nd o demnitate ei trebuie s� reprezinte poporul rom�n si s� se comporte ca atare, nu doar pe ei, care de dragul unor laude accept� concesii catastrofale pentru �ntreaga natiune. Dac� primul ministru al Rom�niei se duce la Bruxelles si d� un extemporal de 11 puncte si �si ia h�rtia acas� pentru a da mai �nt�i r�spunsuri scurte si apoi mai elaborate, pe placul Europei, atunci ce s� mai vorbim despre demnitate national�, de istorie si de trecutul poporului rom�n?.
Rep.: Referitor la manualele de istorie, ce ne puteti spune?
I.S.: Manualele scolare s�nt redactate pe baz� de curriculum. Deci, temele si maniera de redactare s�nd deja fixate de minister prin comisia de profil. Asa �nc�t, eu nu caut vin� manualelor si nici autorilor acestora. Problema este c� �n ultimul timp aceste tematici, aceste curriculumuri s�nt feudate politic, istoria rom�nilor disp�r�nd practic ca obiect de studiu, fiind poate singura tar� din lume care nu-si mai studiaz� propria istorie, propriul trecut. �n atare conditii nu se mai poate vorbi despre educatie patriotic�, despre cunoasterea trecutului si aprecierea personalit�tilor. Asta, dup� opinia mea, datorit� factorilor politici, care nu vor s� se stie c� �n tara asta au fost si oameni demni, si oameni ce si-au asumat r�spunderi, au fost si realiz�ri economice, dar si realiz�ri culturale si lista ar putea continua. Eu as vrea s� fiu mai optimist privind existenta noastr�, dar perioada pe care o parcurgem nu m� las�. P�cat, mare p�cat!b�tr�nii