Dinescu-show - „Amintiri din comunism“

• dacďż˝ anul trecut momentul a fost unul spumos, ďż˝ncďż˝rcat cu muzicďż˝, arome de tďż˝rii de vinuri abil distilate si spectaculoasďż˝ etalare de virtuti artistice, de astďż˝ datďż˝ atmosfera a fost ceva mai domoalďż˝ • totusi, nici la aceastďż˝ editie nu a lipsit de pe standuri „Vinul lui Dinescu“ •

Joi seara, ďż˝n prima zi a celei de a doua editii a Tďż˝rgului de carte „Libris Neamt“ 2012, unul dintre cele mai asteptate evenimente a fost, cum, de altfel era previzibil, ďż˝ntďż˝lnirea cu poetul Mircea Dinescu, sub genericul - comercial, trebuie sďż˝ recunoastem - „Dinescu show“. Si dacďż˝ anul trecut momentul a fost unul spumos, ďż˝ncďż˝rcat cu muzicďż˝, arome de tďż˝rii de vinuri abil distilate si spectaculoasďż˝ etalare de virtuti artistice - chiar amatoristice, dar tocmai din aceastďż˝ pricinďż˝ interesante si inedite - de astďż˝ datďż˝ atmosfera a fost ceva mai domoalďż˝. Dinescu ďż˝nsusi a fost un pic mai flasc; sau mai lax. Nu stiu care dintre expresii este cea mai potrivitďż˝, dar adevďż˝rul este - cum ďż˝ndeobste se spune cďż˝nd nu vrem sďż˝ riscďż˝m - undeva la mijloc. ďż˝n orice caz, este sigur, a evitat aproape ostentativ realitatea actualďż˝, al cďż˝rei comentator fervent se dovedeste a fi ďż˝n alte ocazii. Lucru, ďż˝n mare parte de ďż˝nteles, dacďż˝ tinem seama de faptul cďż˝ poetul a fost invitatul de onoare al unei actiuni culturale. Si care, totusi, oricďż˝t de specioasďż˝ s-ar dovedi nu poate fi desprinsďż˝ total de angrenajul social si economic al urbei nemtene si implicit al ďż˝ntregii tďż˝ri. De remarcat faptul cďż˝ nici la aceastďż˝ editie nu a lipsit de pe standuri „Vinul lui Dinescu“.

Cel mai iubit dintre p�m�nteni

Asa cum se cuvenea, criticul Cristian Livescu, ďż˝n scurta alocutiune ďż˝n calitate de amfitrion, a subliniat dimensiunile poetice, sociale si revolutionare ale invitatului de onoare: „Poetul Mircea Dinescu este o personalitate binecunoscutďż˝, ďż˝i cunoasteti foarte bine activitatea si, ďż˝n urma ďż˝ntďż˝lnirii de anul trecut, mi-am permis sďż˝-i dedic asa un eseu pe care l-am publicat ďż˝n revista «Antiteze» si ďż˝n care observam cďż˝ a scris mai multe poezii ďż˝nainte de revolutie decďż˝t dupďż˝, cďż˝nd a scris mai ales pamflete grele, care sďż˝ptďż˝mďż˝nal apar ďż˝n revista pe care o conduce, «Catavencii». Poezia sa a cunoscut o devenire interesantďż˝ prin racordarea la valorile democratiei. Aceste lucruri nu trebuie uitate.“ Si aici, Cristian Livescu face apel ďż˝n mai multe rďż˝nduri la continutul fulminant al interviului din februarie 2008 din „Liberation“ si evident prezintďż˝ sucint volumul aflat ďż˝n lansare absolutďż˝ la Piatra Neamt: „Iubirea mea sďż˝ scoatďż˝ tďż˝ri din crizďż˝. O sutďż˝ de poezii de dragoste“.

Mobilďż˝ si durere

Observ, nu fďż˝rďż˝ malitie cďż˝ dizertatia poetului ďż˝ncepe cu repudiatul „deci“, dar trec cu vederea aceastďż˝ neglijentďż˝ lingvisticďż˝ ce la el dďż˝ bine.
„Am avut curaj sďż˝-mi cďż˝nt poeziile, ceea ce nu cred cďż˝ s-a mai ďż˝ntďż˝mplat ďż˝n literatura romďż˝nďż˝ si, mai mult decďż˝t atďż˝t am scos si un disc. Viata noastrďż˝ este atďż˝t de complicatďż˝ ďż˝ncďż˝t cred cďż˝ acordďż˝m foarte putin timp poeziei; nu numai eu ca autor, dar si cititorii. Dacďż˝ ďż˝nainte de ďż˝'89 lumea dďż˝dea nďż˝valďż˝ la librďż˝rii, pentru cďż˝ era asa un sindrom ďż˝n virtutea cďż˝ruia lumea stďż˝tea la coadďż˝ si la brďż˝nzďż˝, si la peste, si la librďż˝rii. Lumea se aseza si nici nu ďż˝ntreba ce se dďż˝: brďż˝nzďż˝ sau carner sau peste. La librďż˝rii ce se dďż˝? Marin Preda sau Nichita Stďż˝nescu sau Marin Sorescu. Tirajele cďż˝rtilor de poezie ďż˝nainte de ďż˝'89 erau uriase fatďż˝ de ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ acum. Si eu am avut la Cartea Romďż˝neascďż˝ un tiraj de douďż˝zeci de mii de exemplare. Acum un poet dacďż˝ are cinci sute sau o mie de exemplare se considerďż˝ a fi un mare suces. Astďż˝zi cartea a devenit, din pďż˝cate, un obiect de lux si diversitatea culturii ďż˝steia de consum a schimbat directia. Pe vremuri, cďż˝nd tinerii se ďż˝nsurau, pďż˝rintii trebuiau sďż˝ le cumpere mobilďż˝. Care mobilďż˝ ďż˝nsemna pat, dulap si bibliotecďż˝. Biblioteca era absolut obligatorie. Si atunci evident cďż˝ lumea cumpďż˝ra cďż˝rti ca sďż˝ umple golul acela. Eu ďż˝nsumi, mi-aduc aminte, am fďż˝cut la fel. Prin anii ďż˝'80, nu stiu cine a avut ideea sďż˝ se dea bonurile acelea valorice de o sutďż˝ de lei. M-am dus la o librďż˝rie si cu suta de lei am cumpďż˝rat douďż˝zeci de cďż˝rti din «Biblioteca pentru toti». Asa am avut eu prima bibliotecďż˝ la vďż˝rsta de zece ani. Cum ar putea astďż˝zi fiul unui lďż˝cďż˝tus mecanic sďż˝ se poatďż˝ duce ďż˝ntr-o zi cu mama lui de mďż˝nďż˝ sďż˝ ia douďż˝zeci de cďż˝rti dintr-o librďż˝rie? Lucru de neďż˝nchipuit astďż˝zi ďż˝ntr-o familie modestďż˝. ďż˝n fine, asta-i viata... ďż˝nainte, pďż˝nďż˝ si ideea de poezie pďż˝rea o chestie de mare curaj, presa pďż˝rea suprarealistďż˝... Lumea cďż˝uta fictiune, prozďż˝, sopďż˝rlele din poezii... “
Si d� exemplul Anei Blandiana cu Motanul Arpagic. Neuit�nd s� fac� referire la satisfactia presupus� a lui Ion Iliescu, de pild�, care s-ar fi reg�sit �n acest personaj pentru copii. Nevinovat �n aparent�, dar plin de t�lcuri ascunse si aluzii la Ceausescu, evident.

Puterea cuv�ntului si melancolia m�garului

„Aceastďż˝ putere a cuvďż˝ntului a dispďż˝rut dupďż˝ 1989“ afirmďż˝ Dinescu. „Toatďż˝ lumea scrie ce vrea, se-njurďż˝ pe toate posturile, ierarhiile valorice s-au spulberat, meseria de scritor s-a pipernicit... Nu mai au importantďż˝. Pe vremea aia scriitorii erau cineva. Acum, sigur, e mai important sďż˝ fii fotbalist, sau politician, sau om de afaceri. ďż˝mi amintesc cďż˝te fete frumoase erau la ďż˝ntďż˝lnirile cu scriitorii...“
Ia seama la reactiile unor stimabile doamne din primele rďż˝nduri, trecute de prima tinerete, si simte nevoia sďż˝ nuanteze: „Nu cďż˝ aici n-ar fi doamne frumoase, asa de vďż˝rsta mea, cďż˝rora le-am dedicat versurile din cartea precedentďż˝.“
ďż˝ntre timp, trece la obiect: „Am ďż˝ndrďż˝znit sďż˝ scot o antologie cu poezii de dragoste care poartďż˝ acest titlu «Iubirea mea sďż˝ scoatďż˝ tďż˝ri din crizďż˝».“
Comentďż˝nd valoric fotografia de pe coperta a patra, poetul simte nevoia sďż˝ facďż˝ apologia mďż˝garului: „Puii de mďż˝garii sďż˝nt extraordinari de simpatici. Spre deosebire de mďż˝nji, care sďż˝nt extraordinari de veseli, si de iezi, care sar cďż˝te doi metri, puiul de mďż˝gar este melancolic de cum se naste“.

Fericirea femeilor

�ntre dou� poezii pe care le recit� intercaleaz� alte amintiri, �n cea mai mare parte hazoase, din vremuri mai de demult, cum ar fi aceea cu asa zisa desfiintare a cenzurii hot�r�t� �ntr-o sedint� de birou a Comitetului Central si care avea s� se dovedeasc� a fi un simplu bluff.
Si evident a urmat o exemplificare spumoasďż˝ despre integrarea scriitorului ďż˝n viata fierbinte a industriei comuniste: „O fabricďż˝ cheamďż˝ dupďż˝ o altďż˝ fabricďż˝, sau cum poate fi rezolvatďż˝ fericirea femeilor cu ajutorul industriei grele ďż˝ntr-un orďż˝sel din estul Europei.“
Evoc�nd �nceputurile literare, de prin 1971, dezv�luie c�te ceva din istoria nescris� a lumii literare din acele timpuri, prin amintiri despre Ion Negoitescu, Stefan Augustin Doinas sau Marin Preda.

Elogiu si initiere

ďż˝n final se trece la dezbateri, si de astďż˝ datďż˝ - ďż˝n ciuda unui exercitiu asimilat de cďż˝tre o parte a constiintei culturale publice nemtene - sďż˝nt hotďż˝rďż˝t sďż˝ mďż˝ abtin. De altďż˝ pďż˝rere fiind, poetul Mihai Hanganu este singurul ce are curajul de a ďż˝nfrunta statura consacratďż˝ a lui Dinescu, printr-o nevinovatďż˝ sarjďż˝ amicalďż˝ versificatďż˝. ďż˝n ciuda asteptďż˝rilor, poetul nu pare impresionat de elocinta liricďż˝ si aluzivďż˝ a confratelui ďż˝ntru poezie si trece mult prea abrupt peste elogiul circumstantial. ďż˝n cele din urmďż˝, coplesit de blitz-uri si de fraze mďż˝gulitoare, Dinescu se pune pe scris dedicatii adresate admiratorilor: „Cu stimďż˝, consideratie si respect, cele mai bune gďż˝nduri, din toatďż˝ inima, pentru Samurache si Frďż˝sďż˝nica“. Si asa mai departe...