Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2012
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 1 Septembrie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Biserica din lemn de la Farcasa - biserica românilor fugiti peste munti pentru a-si pãstra credinta ortodoxã

Biserica din lemn de la Farcasa - biserica rom�nilor fugiti peste munti pentru a-si p�stra credinta ortodox�

• l�casul de cult dateaz�, cel mai probabil, de la 1774 • „Ctitorii ei s�nt cu sigurant� mesterii satului. Poart� �n ea mult� suferint�, jertfelnicie, �ndemn la credint� si sperant�. L�casul nostru de �nchin�ciune s-a n�scut atunci c�nd rom�nii transilv�neni au fost nevoiti s� treac� muntii si s� se stabileasc� �n Moldova, la fratii lor, pentru a-si p�stra credinta ortodox�. Ca s�-si ostoiasc� dorul de locurile natale, la stilul moldovenesc al bisericilor, implicit la a noastr�, au ad�ugat c�te ceva din stilul locurilor de ob�rsie“, ne-a spus preotul C�t�lin Cosula • bisericuta a avut un trecut zbuciumat • �n primul r�zboi mondial a fost bombardat�, iar �n cel de-al doilea, soldatii germani au transformat-o �n grajd • „Am fost binecuv�ntat de Dumnezeu s� pot conduce poporul acestei parohii c�tre m�ntuire �ntr-o bisericut� ce vine din trecut pentru a ne ar�ta credinta si dragostea pentru frumos a oamenilor acestui minunat colt de rai, Farcasa“, spune p�rintele Cosula •


Cotidianul Monitorul �si propune ca, periodic, �n paginile sale cititorii s� g�seasc� articole despre m�n�stirile judetului. �n acest demers ne ajut� profesor dr. Daniel Dieaconu, un istoric pasionat si de ceea ce �nseamn� spiritualitea Tinutului Neamtului. Vor putea fi citite materiale �n care se vor reg�si lucruri mai putin stiute despre sfintele l�casuri de cult a c�ror existent� se pierde �n veacuri trecute. Si, poate, demersul nostru va face ca parte dintre cei care afl� detalii noi s�-si �ndrepte pasii spre vreo m�n�stire sau schit ascuns �n codrii Neamtului, �n zone de un pitoresc ireal, departe de tumultul cotidian. Oaze de pace spiritual�, locurile de m�ntuire a fiintei, locuri unde te-nv�luie pl�cut linistea vietii monahale, locuri unde te-nconjoar�, parc� din v�zduh sau de nic�ieri, slujba si glasuri domoale de c�lug�ri sau maici. �n editia de ast�zi v� prezent�m Biserica Sf�nta Cuvioasa Paraschevadin de la Farcasa.

Farcasa este una dintre localit�tile �nsirate pe firul de argint al Bistritei, ce s-a dezvoltat �n zon� �ncep�nd cu secolul al XVIII-lea, pe baza exodului transilv�nean dinaintea si de dup� r�scoala din 1784. Asezarea se face cunoscut� lumii ast�zi prin modestia, h�rnicia, credinta si evlavia tr�itorilor locului. Afirmatia noastr� este sustinut�, printre altele, de frumoasele case ale gospodarilor f�rc�seni, dar mai ales de p�strarea �n conditii deosebit de bune si-n stare de functionare a bisericii de lemn Sf�nta Cuvioasa Parascheva, unul dintre l�casurile de cult ortodox ce �mbrac� haina unui adev�rat monument istoric si de arhitectur�. Pentru a ajunge la locul de �n�ltare al acesteia, valea p�r�ului Farcasa ne-a �nv�luit cu verdele crud al p�durilor �nsorite ce acoper� culmile av�ntate si �ntregul peisaj ce se desf�soar� odihnitor si molcom. Asezat� la poale de codru, la mai putin de un kilometru �n dreapta drumului national, bisericuta, spre care ne-am simtit atrasi si noi din curiozitate reportericeasc�, avea s� ni se impun� �nc� de la prima vedere prin gratia si proportionalitatea sa des�v�rsit�. „Ceea ce individualizeaz� acest monument arhitectural �n contextul �ntregii V�i a Bistritei pres�rate cu ctitorii religioase din lemn, este bogata sa ornamentatie care �mpodobeste br�ul de sc�nduri de sub acoper�m�nt, extremit�tile �n consol� ale b�rnelor de sustinere, usile cu ancadramentele lor si cele trei cupole ce acoper� pronaosul, naosul si altarul“, avea s� fie formula de bun venit a p�rintelui C�t�lin Cosula, preotul paroh al f�rc�senilor, �nc� de la primul pas f�cut �n curtea locului de �nchin�ciune.

Un preot din... legendele Ceahl�ului

„Este un privilegiu pentru mine s� slujesc aici, �n aceast� biseric� de lemn din Farcasa, care arat� jertfelnicia si credinta acestor oameni“, a ad�ugat preotul, un munte de om parc� descins din legendele Ceahl�ului, despre care aveam s� ne convingem imediat ce am pornit discutia c� este un bun cunosc�tor al tot ceea ce tine de l�casul de cult de care eram interesati. Din spusele sale, documentele sustin�nd afirmatiile, am retinut faptul c� „biserica a fost ridicat� la 1774, ctitorii ei fiind cu sigurant� mesterii satului. Poart� �n ea mult� suferint�, jertfelnicie, �ndemn la credint� si sperant�. L�casul nostru de �nchin�ciune s-a n�scut atunci c�nd rom�nii transilv�neni au fost nevoiti s� treac� muntii si s� se stabileasc� �n Moldova, la fratii lor, pentru a-si p�stra credinta ortodox�. Ca s�-si ostoiasc� dorul de locurile natale, la stilul moldovenesc al bisericilor, implicit la a noastr�, au ad�ugat c�te ceva din stilul locurilor de ob�rsie“. Scurt si la obiect. Asta, p�n� la intrarea noastr� �n biseric�. Abia atunci aveam s� descoperim �n persoana fetei bisericesti f�rc�sene, ghidul nostru de c�teva clipe �ntru cunoastere, sensibilitatea si emotivitatea de care e b�ntuit c�nd vine vorba despre povestea de suflet a locului. „Viata bisericii �n care am c�lcat cu evlavie este �n rug�ciune. F�rc�senii s�nt acei oameni care stiu s� pretuiasc� jertfa �naintasilor. La slujb� vin de fiecare dat� cu sentimentul bucuriei. Cine vrea s� ne cunoasc� asa cum s�ntem, oameni iubitori de Dumnezeu, gospodari asezati si credinciosi este musai s� vin� si s� stea al�turi de noi, la rug�ciune, �n acest l�cas de cult ortodox �nc�rcat de istorie duhovniceasc�. Aceast� biseric� a avut o devenire deopotriv� ziditoare, dar si trist� sau �n�lt�toare. �n primul r�zboi mondial a fost bombardat�, pe aici trec�nd linia frontului, iar �n cel de-al doilea r�zboi, armata german� a transformat-o �n grajd. Dator�m ceea ce avem ast�zi unui om al locului cu nume predestinat, preotul Ioan Preutu, care imediat dup� r�zboi a ref�cut-o pe banii s�i, ajutat �ntr-o oarecare m�sur� si de gospodarii f�rc�seni, astfel �nc�t, �n 1955, un sobor select de preoti, av�ndu-l �n frunte pe episcopul Teofil al Romanului, a resfintit-o“, ne-a povestit p�rintele C�t�lin.

Mesteri cu credint� �n Dumnezeu

Asta ca un fel de introducere p�n� s� �ntr�m �n ceea ce tine de tehnica arhitectural� si valoarea cultural� a obiectivului, pentru c� trebuie stiut c� biserica Sf�nta Parascheva din Farcasa este considerat� de c�tre specialisti ca f�c�nd parte din patrimoniul cultural. Ca plan si aspect general, biserica se aseam�n� p�n� la identitate cu cea din Galu, fiind construit� din b�rne groase de brad, cu absidele laterale de form� pentagonal� si turnul clopotnit� situat la sud-vest, deasupra pridvorului. La exterior predomin� rozetele incizate si arcele pirogravate, iar la �nfrumusetarea boltilor interioare apare frecvent punctia cu vopsea si tabl� de sah �n dou� culori. Patrimoniul bisericii cuprinde mai multe obiecte de valoare, dintre care atrag atentia c�teva icoane pe sticl� executate �n stilul scolii de la Nicula, la �nceputul secolului XIX, si o Psaltire care a apartinut lui David Creang�, bunicul marelui povestitor humulestean Ion Creang�. L�casul de cult are si o frumoas� catapeteasm�, ale c�rei icoane au fost pictate pe lemn de paltin �n 1837 de c�tre pictorul Ion Grozavul, acelasi care, cu 19 ani mai �nainte, pictase si iconostasul de la biserica din Galu. „Bisericuta noastr� are dimensiuni modeste, fiind admirabil proportionat�. Mesterii aveau cu sigurant� credint� �n Dumnezeu pentru c� a iesit o lucrare extraordinar�. Ornamentatia este deosebit�, cupolele de pe altar, naos si pronaos au fost realizate �ntr-un mod original, lucr�torii �ncerc�nd s� sugereze bolta cereasc�. M� refer la acele stele pirogravate, colorate pentru care cu sigurant� mesterii au folosit culori naturale, fiindc� altfel n-ar fi rezistat �n timp si nu s-ar fi reusit o astfel de frumusete. �n ciuda vicisitudinilor vremii, a bombardamentelor si altor factori distructivi biserica a p�strat aproape intacte ornamentatiile, figurile geometrice si motivele florale. Apoi, au rezistat stranele si colectia de obiecte liturgice, toate fiind acum frumos expuse �n pronaos pentru a fi cunoscute publicului interesat de valorile de patrimoniu ale bisericii noastre. Este considerat� muzeu, dar noi o consider�m biserica noastr� si slujim aici �n fiecare vineri, din mai si p�n�-n octombrie, f�c�nd astfel parte din viata noastr�“, am mai aflat de la p�rintele Cosula, care a tinut s� ne prezinte obiectele liturgice de patrimoniu si s� ne vorbeasc� �n am�nunt acolo unde credea sfintia-sa c� n-am priceput destul.

„S� se stie c� eu am f�cut aceast� stran�, Moiesi Pli�cu, leat 1774“

Epitaful, �n partea dreapt� protejat de sticl�, icoana pictat� pe p�nz� aplicat� pe lemn de brad, icoana lui Iisus pe lemn de paltin, icoana T�ierea capului Sf�ntului Ioan ce are �n spate un b�rbat �mbr�cat turceste, sfesnicul din lemn �n form� de palm�, au fost doar c�teva din obiectele asupra c�rora a z�bovit �ntru explicatii preotul f�rc�sean, despre care aveam s� afl�m c� era specializat, cu acte-n regul�, si �n arta crestin�. „Biserica este acoperit� cu dranit� �n cioc de rat�, iar �mbin�rile la colturi, �n dur�tur�. B�rnele cioplite s�nt din lemn de brad, iar cuiele tot din lemn, dar de tis�. Pridvorul �mi place s� spun c� anticipeaz� pridvoarele br�ncovenesti. Usa este realizat� dintr-o singur� sc�ndur�, usorii ei fiind din ulm si poart� motivul vietii, prin funia �ncrustat� si motivul soarelui, prin rozeta desenat� �n partea superioar�“, ne-a mai �mp�rt�sit interlocutorul nostru. C�t priveste fostii ostenitori ai bisericii, preotul n-a reusit s� afle mare lucru si nici cine a fost cel dint�i slujitor. Prima informatie despre ridicarea bisericii a fost desprins� de pe o stran�, ce d�inuie de secole, unde este gravat cu caractere slavone: „S� se stie c� eu am f�cut aceast� stran�, Moiesi Pli�cu, leat 1774“. �n rest, se stie c� de-a lungul timpului au slujit �n altarul bisericutii preotii Simion, Gheorghiu, Preutu, Chitimus, T�puc, ultimul plecat �n Canada, si cam at�t. „De fiecare dat� c�nd �i pomenim pe acestia �i simtim pe toti cei ce au ostenit �ntru credint� �n acest altar. M� bucur enorm c� le s�nt urmas, consider�nd c� am fost binecuv�ntat de Dumnezeu s� pot conduce poporul acestei parohii c�tre m�ntuire �ntr-o bisericut� ce vine din trecut pentru a ne ar�ta credinta si dragostea pentru frumos a oamenilor acestui minunat colt de rai, Farcasa“, a conchis p�rintele C�t�lin Cosula, de care aveam s� ne desp�rtim asigur�ndu-l c� ne vom �ntoarce pe 14 octombrie, de Sf�nta Cuvioas� Parascheva, la hramul bisericii, �n zi de s�rb�toare pentru a-i cunoaste pe f�rc�senii de ast�zi, urmasii celor din trecut �ntru vrednicie crestin�. C�t priveste clipa de z�bav� �n biserica din Farcasa, niciunde parc� nu ne-am simtit mai aproape de Divinitate si mai d�ruiti smereniei. Si asta, �nc� de la primul pas, c�nd prin usa de mici dimensiuni de la intrare, am fost nevoiti s� ne plec�m pentru a p�trunde taina l�casului de �nchin�ciune.

Articol afisat de 1953 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI, Daniel DIEACONU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective