Biserica din lemn de la Farcasa - biserica rom�nilor fugiti peste munti pentru a-si p�stra credinta ortodox�
• l�casul de cult dateaz�, cel mai probabil, de la 1774 • „Ctitorii ei s�nt cu sigurant� mesterii satului. Poart� �n ea mult� suferint�, jertfelnicie, �ndemn la credint� si sperant�. L�casul nostru de �nchin�ciune s-a n�scut atunci c�nd rom�nii transilv�neni au fost nevoiti s� treac� muntii si s� se stabileasc� �n Moldova, la fratii lor, pentru a-si p�stra credinta ortodox�. Ca s�-si ostoiasc� dorul de locurile natale, la stilul moldovenesc al bisericilor, implicit la a noastr�, au ad�ugat c�te ceva din stilul locurilor de ob�rsie“, ne-a spus preotul C�t�lin Cosula • bisericuta a avut un trecut zbuciumat • �n primul r�zboi mondial a fost bombardat�, iar �n cel de-al doilea, soldatii germani au transformat-o �n grajd • „Am fost binecuv�ntat de Dumnezeu s� pot conduce poporul acestei parohii c�tre m�ntuire �ntr-o bisericut� ce vine din trecut pentru a ne ar�ta credinta si dragostea pentru frumos a oamenilor acestui minunat colt de rai, Farcasa“, spune p�rintele Cosula •
Cotidianul Monitorul �si propune ca, periodic, �n paginile sale cititorii s� g�seasc� articole despre m�n�stirile judetului. �n acest demers ne ajut� profesor dr. Daniel Dieaconu, un istoric pasionat si de ceea ce �nseamn� spiritualitea Tinutului Neamtului. Vor putea fi citite materiale �n care se vor reg�si lucruri mai putin stiute despre sfintele l�casuri de cult a c�ror existent� se pierde �n veacuri trecute. Si, poate, demersul nostru va face ca parte dintre cei care afl� detalii noi s�-si �ndrepte pasii spre vreo m�n�stire sau schit ascuns �n codrii Neamtului, �n zone de un pitoresc ireal, departe de tumultul cotidian. Oaze de pace spiritual�, locurile de m�ntuire a fiintei, locuri unde te-nv�luie pl�cut linistea vietii monahale, locuri unde te-nconjoar�, parc� din v�zduh sau de nic�ieri, slujba si glasuri domoale de c�lug�ri sau maici. �n editia de ast�zi v� prezent�m Biserica Sf�nta Cuvioasa Paraschevadin de la Farcasa.
Farcasa este una dintre localit�tile �nsirate pe firul de argint al Bistritei, ce s-a dezvoltat �n zon� �ncep�nd cu secolul al XVIII-lea, pe baza exodului transilv�nean dinaintea si de dup� r�scoala din 1784. Asezarea se face cunoscut� lumii ast�zi prin modestia, h�rnicia, credinta si evlavia tr�itorilor locului. Afirmatia noastr� este sustinut�, printre altele, de frumoasele case ale gospodarilor f�rc�seni, dar mai ales de p�strarea �n conditii deosebit de bune si-n stare de functionare a bisericii de lemn Sf�nta Cuvioasa Parascheva, unul dintre l�casurile de cult ortodox ce �mbrac� haina unui adev�rat monument istoric si de arhitectur�. Pentru a ajunge la locul de �n�ltare al acesteia, valea p�r�ului Farcasa ne-a �nv�luit cu verdele crud al p�durilor �nsorite ce acoper� culmile av�ntate si �ntregul peisaj ce se desf�soar� odihnitor si molcom. Asezat� la poale de codru, la mai putin de un kilometru �n dreapta drumului national, bisericuta, spre care ne-am simtit atrasi si noi din curiozitate reportericeasc�, avea s� ni se impun� �nc� de la prima vedere prin gratia si proportionalitatea sa des�v�rsit�. „Ceea ce individualizeaz� acest monument arhitectural �n contextul �ntregii V�i a Bistritei pres�rate cu ctitorii religioase din lemn, este bogata sa ornamentatie care �mpodobeste br�ul de sc�nduri de sub acoper�m�nt, extremit�tile �n consol� ale b�rnelor de sustinere, usile cu ancadramentele lor si cele trei cupole ce acoper� pronaosul, naosul si altarul“, avea s� fie formula de bun venit a p�rintelui C�t�lin Cosula, preotul paroh al f�rc�senilor, �nc� de la primul pas f�cut �n curtea locului de �nchin�ciune.
Un preot din... legendele Ceahl�ului
„Este un privilegiu pentru mine s� slujesc aici, �n aceast� biseric� de lemn din Farcasa, care arat� jertfelnicia si credinta acestor oameni“, a ad�ugat preotul, un munte de om parc� descins din legendele Ceahl�ului, despre care aveam s� ne convingem imediat ce am pornit discutia c� este un bun cunosc�tor al tot ceea ce tine de l�casul de cult de care eram interesati. Din spusele sale, documentele sustin�nd afirmatiile, am retinut faptul c� „biserica a fost ridicat� la 1774, ctitorii ei fiind cu sigurant� mesterii satului. Poart� �n ea mult� suferint�, jertfelnicie, �ndemn la credint� si sperant�. L�casul nostru de �nchin�ciune s-a n�scut atunci c�nd rom�nii transilv�neni au fost nevoiti s� treac� muntii si s� se stabileasc� �n Moldova, la fratii lor, pentru a-si p�stra credinta ortodox�. Ca s�-si ostoiasc� dorul de locurile natale, la stilul moldovenesc al bisericilor, implicit la a noastr�, au ad�ugat c�te ceva din stilul locurilor de ob�rsie“. Scurt si la obiect. Asta, p�n� la intrarea noastr� �n biseric�. Abia atunci aveam s� descoperim �n persoana fetei bisericesti f�rc�sene, ghidul nostru de c�teva clipe �ntru cunoastere, sensibilitatea si emotivitatea de care e b�ntuit c�nd vine vorba despre povestea de suflet a locului. „Viata bisericii �n care am c�lcat cu evlavie este �n rug�ciune. F�rc�senii s�nt acei oameni care stiu s� pretuiasc� jertfa �naintasilor. La slujb� vin de fiecare dat� cu sentimentul bucuriei. Cine vrea s� ne cunoasc� asa cum s�ntem, oameni iubitori de Dumnezeu, gospodari asezati si credinciosi este musai s� vin� si s� stea al�turi de noi, la rug�ciune, �n acest l�cas de cult ortodox �nc�rcat de istorie duhovniceasc�. Aceast� biseric� a avut o devenire deopotriv� ziditoare, dar si trist� sau �n�lt�toare. �n primul r�zboi mondial a fost bombardat�, pe aici trec�nd linia frontului, iar �n cel de-al doilea r�zboi, armata german� a transformat-o �n grajd. Dator�m ceea ce avem ast�zi unui om al locului cu nume predestinat, preotul Ioan Preutu, care imediat dup� r�zboi a ref�cut-o pe banii s�i, ajutat �ntr-o oarecare m�sur� si de gospodarii f�rc�seni, astfel �nc�t, �n 1955, un sobor select de preoti, av�ndu-l �n frunte pe episcopul Teofil al Romanului, a resfintit-o“, ne-a povestit p�rintele C�t�lin.
Mesteri cu credint� �n Dumnezeu
Asta ca un fel de introducere p�n� s� �ntr�m �n ceea ce tine de tehnica arhitectural� si valoarea cultural� a obiectivului, pentru c� trebuie stiut c� biserica Sf�nta Parascheva din Farcasa este considerat� de c�tre specialisti ca f�c�nd parte din patrimoniul cultural. Ca plan si aspect general, biserica se aseam�n� p�n� la identitate cu cea din Galu, fiind construit� din b�rne groase de brad, cu absidele laterale de form� pentagonal� si turnul clopotnit� situat la sud-vest, deasupra pridvorului. La exterior predomin� rozetele incizate si arcele pirogravate, iar la �nfrumusetarea boltilor interioare apare frecvent punctia cu vopsea si tabl� de sah �n dou� culori. Patrimoniul bisericii cuprinde mai multe obiecte de valoare, dintre care atrag atentia c�teva icoane pe sticl� executate �n stilul scolii de la Nicula, la �nceputul secolului XIX, si o Psaltire care a apartinut lui David Creang�, bunicul marelui povestitor humulestean Ion Creang�. L�casul de cult are si o frumoas� catapeteasm�, ale c�rei icoane au fost pictate pe lemn de paltin �n 1837 de c�tre pictorul Ion Grozavul, acelasi care, cu 19 ani mai �nainte, pictase si iconostasul de la biserica din Galu. „Bisericuta noastr� are dimensiuni modeste, fiind admirabil proportionat�. Mesterii aveau cu sigurant� credint� �n Dumnezeu pentru c� a iesit o lucrare extraordinar�. Ornamentatia este deosebit�, cupolele de pe altar, naos si pronaos au fost realizate �ntr-un mod original, lucr�torii �ncerc�nd s� sugereze bolta cereasc�. M� refer la acele stele pirogravate, colorate pentru care cu sigurant� mesterii au folosit culori naturale, fiindc� altfel n-ar fi rezistat �n timp si nu s-ar fi reusit o astfel de frumusete. �n ciuda vicisitudinilor vremii, a bombardamentelor si altor factori distructivi biserica a p�strat aproape intacte ornamentatiile, figurile geometrice si motivele florale. Apoi, au rezistat stranele si colectia de obiecte liturgice, toate fiind acum frumos expuse �n pronaos pentru a fi cunoscute publicului interesat de valorile de patrimoniu ale bisericii noastre. Este considerat� muzeu, dar noi o consider�m biserica noastr� si slujim aici �n fiecare vineri, din mai si p�n�-n octombrie, f�c�nd astfel parte din viata noastr�“, am mai aflat de la p�rintele Cosula, care a tinut s� ne prezinte obiectele liturgice de patrimoniu si s� ne vorbeasc� �n am�nunt acolo unde credea sfintia-sa c� n-am priceput destul.
„S� se stie c� eu am f�cut aceast� stran�, Moiesi Pli�cu, leat 1774“
Epitaful, �n partea dreapt� protejat de sticl�, icoana pictat� pe p�nz� aplicat� pe lemn de brad, icoana lui Iisus pe lemn de paltin, icoana T�ierea capului Sf�ntului Ioan ce are �n spate un b�rbat �mbr�cat turceste, sfesnicul din lemn �n form� de palm�, au fost doar c�teva din obiectele asupra c�rora a z�bovit �ntru explicatii preotul f�rc�sean, despre care aveam s� afl�m c� era specializat, cu acte-n regul�, si �n arta crestin�. „Biserica este acoperit� cu dranit� �n cioc de rat�, iar �mbin�rile la colturi, �n dur�tur�. B�rnele cioplite s�nt din lemn de brad, iar cuiele tot din lemn, dar de tis�. Pridvorul �mi place s� spun c� anticipeaz� pridvoarele br�ncovenesti. Usa este realizat� dintr-o singur� sc�ndur�, usorii ei fiind din ulm si poart� motivul vietii, prin funia �ncrustat� si motivul soarelui, prin rozeta desenat� �n partea superioar�“, ne-a mai �mp�rt�sit interlocutorul nostru. C�t priveste fostii ostenitori ai bisericii, preotul n-a reusit s� afle mare lucru si nici cine a fost cel dint�i slujitor. Prima informatie despre ridicarea bisericii a fost desprins� de pe o stran�, ce d�inuie de secole, unde este gravat cu caractere slavone: „S� se stie c� eu am f�cut aceast� stran�, Moiesi Pli�cu, leat 1774“. �n rest, se stie c� de-a lungul timpului au slujit �n altarul bisericutii preotii Simion, Gheorghiu, Preutu, Chitimus, T�puc, ultimul plecat �n Canada, si cam at�t. „De fiecare dat� c�nd �i pomenim pe acestia �i simtim pe toti cei ce au ostenit �ntru credint� �n acest altar. M� bucur enorm c� le s�nt urmas, consider�nd c� am fost binecuv�ntat de Dumnezeu s� pot conduce poporul acestei parohii c�tre m�ntuire �ntr-o bisericut� ce vine din trecut pentru a ne ar�ta credinta si dragostea pentru frumos a oamenilor acestui minunat colt de rai, Farcasa“, a conchis p�rintele C�t�lin Cosula, de care aveam s� ne desp�rtim asigur�ndu-l c� ne vom �ntoarce pe 14 octombrie, de Sf�nta Cuvioas� Parascheva, la hramul bisericii, �n zi de s�rb�toare pentru a-i cunoaste pe f�rc�senii de ast�zi, urmasii celor din trecut �ntru vrednicie crestin�. C�t priveste clipa de z�bav� �n biserica din Farcasa, niciunde parc� nu ne-am simtit mai aproape de Divinitate si mai d�ruiti smereniei. Si asta, �nc� de la primul pas, c�nd prin usa de mici dimensiuni de la intrare, am fost nevoiti s� ne plec�m pentru a p�trunde taina l�casului de �nchin�ciune.
|