Arcelor Mittal Steel r�m�ne f�r� tevari
• �n 3-4 ani, 80% dintre tevari se vor pensiona • dup� 1990 �nv�t�m�ntul n-a mai preg�tit laminatori, sudori, prelucr�tori prin aschiere • sindicatele solicit� revizuirea organigramei • mai marii �nv�t�m�ntului recunosc greseala desfiint�rii �nv�t�m�ntului profesional Reprezentantii sindicatelor de pe cea mai mare platform� industrial� a Romanului, societatea Arcelor Mittal Steel trag un semnal serios de alarm� �n ceea ce priveste �mb�tr�nirea fortei de munc�, ce va crea �n urm�torii 3-4 ani probleme extrem de serioase. Cauza lipsei de fort� de munc� calificat� o reprezint� necorelarea planurilor de �nv�t�m�nt cu nevoia de fort� de munc� a economiei reale. O alt� cauz� important� a lipsei de muncitori �n domenii vitale o reprezint� migratia din ultimii 20 de ani a fortei de munc� c�tre t�ri din spatiul european, dar si din alte p�rti ale lumii. Sindicatele au ridicat aceast� problem� �n cadrul rarelor �nt�lniri ale Comitelor de Securitate si S�n�tate �n Munc�. „Ne afl�m, spun eu, �n cel de al 12-lea ceas. Ar trebui discutat cu reprezentantii Inspectoratului Scolar si s� se �nfiinteze la Grupul Scolar Vasile Sav, care a apartinut alt�dat� Uzinei de Tevi, c�teva clase care s� preg�teasc� muncitori calificati necesari metalurgiei: laminoristi si tratamentisti. S�ntem descoperiti total. De altfel fenomenul e specific tuturor platformelor metalurgice din Rom�nia, de la Galati, Hunedoara, Resita, Zal�u, Iasi si Bucuresti. Cea mai mare greseal� a �nv�t�m�ntului nostru este aceea de a fi desfiintat scolile profesionale care preg�teau specialisti buni, ce f�ceau fat� �n orice conditii si st�p�neau notiuni tehnice serioase“, a precizat inginer Mircea Anton, liderul Sindicatului Romantub de la Arcelor Mittal Steel. Acesta sustine c� nici �n ceea ce priveste �nv�t�m�ntul superior tehnic nu se st� prea grozav, cu toate c� sporadic societ�tile mai angajeaz� si ingineri, care, din p�cate, c�nd ajung �ntr-o asemenea societate nu prea lucreaz� �n productie, ci �ngroas� r�ndul salariatilor „din pavilioane“, pe binecunoscutul principiu „unul cu sapa, sapte cu mapa“, tin�nd cont de cerinta lansat� de ultimele guverne ale Rom�niei, ca la un angajat intrat �n sistemul bugetar s� fi iesit din sistem alti sapte, fenomen translatat si c�tre economia privat�. „Am solicitat conducerii societ�tii o analiz� pe organigram�. �n sectoare s-a ajuns la o situatie extrem de grav�. Un muncitor a ajuns s� lucreze pe dou�-trei posturi. Nu intereseaz� pe nimeni. La Mittal Steel directorul de resurse umane, mai nou, se ocup� de biletele de tratament, de tichete de mas� si mai putin de ce trebuie. Rezultatele se v�d �n fiecare zi“, a mai spus liderul Romantub. Reprezentantii Inspectoratului Scolar Neamt recunosc aceast� realitate trist� a �nv�t�m�ntului rom�nesc, care scoate someri pe band� rulant�. „Este �ntr-adev�r o problem� extrem de serioas�, la care Ministerul Educatiei a reflectat. De altfel �ncep�nd cu anul scolar 2012-2013 vor fi re�nfiintate scolile profesionale care �n c�tiva ani vor fi capabile s� ofere forta de munc� calificat� pentru economie“, a declarat Viorel Stan, inspector scolar general al ISJ Neamt. O mare problem� ce va trebui avut� �n vedere de Ministerul Educatiei este baza material� �nvechit� a atelierelor scoal� si chiar lipsa unor cadre didactice care ar urma s� preg�teasc� viitorii muncitori, pentru c� majoritatea maistrilor care f�ceau practica �n atelierele scoal� au iesit sau se apropie de pensie.
|