Aurel B�esu - Fericirea tragic�

Prins cu toate ale lumii acesteia, �n exercitiul steril al supravietuirii �n cea mai dreapt� dintre or�nduiri, uitat-am de multe lucruri ce merit� a ne fi mereu aproape de sufletul p�r�sit ca niciodat� �n v�ltoarea anost� a contemporaneit�tii. De ast� dat�, cel care mi-a semnalat un fapt ce merit� aplecare asupr�-i a fost prietenul Cornel Ag�leanu care, contrariat de ingratitudinea tot mai accentuat� ce ne copleseste existenta, mi-a furnizat o pricin� de bucurie, amintindu-mi c� la 24 sau poate 26 august (data e controversat�) se �mplinesc 84 de ani de c�nd unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai spatiului nemtean, Aurel B�esu, a trecut �n eternitate. Mai mult, m-a f�cut atent asupra c�torva �nsemn�ri datorate unuia dintre cei mai apropiati discipoli ai originalului artist, pictorul Nicolae Milord, publicate �ntr-un ziar nemtean pe 14 septembrie 1968. Prin urmare, la patru decenii de c�nd locatarul micutei case de sub Cozla se s�v�rsise din viat� f�r� s� apuce a rev�rsa asupr�-ne fantastica bog�tie plastic� pe care o purta cu sine si din care nu a dezv�luit, din p�cate, dec�t prea putin. A murit asemeni lui Iisus, la treizeci si trei de ani, a fost �nmorm�ntat pe Borzoghean si, asemeni multor altora, s-a strecurat, cuminte si nestiut sub v�lul uit�rii si ingratitudinii urmasilor; tot mai putin atenti la soarta si chinul artistilor autentici. Si unul dintre acestia este, negresit, Aurel B�esu. Socotim a fi o datorie de onoare fat� de memoria artistului (al�turi de lum�n�rile aprinse de Cornel la morm�ntul pictorului �n fiecare dintre cele dou� prezumtive zile ale s�v�rsirii din ast� lume), faptul de a �mp�rt�si cititorilor nostri c�teva din g�ndurile lui Nicolae Milord, asternute p�timas si cu har �ntru vesnic� amintire.

Exercitiu de admiratie

„Ning frunze ďż˝n game bogate de aur si bronz, topite-n contraste termice, de nopti brumate si zile ďż˝nsorite; ďż˝n suflet ning amintiri topite-n dogoarea unei vesnice admiratii pentru el, maestru neďż˝ntrecut al frumusetilor cromatice. ďż˝mi plimb pasii ďż˝ncet prin anii copilďż˝riei si adolescentei pline de asteptďż˝ri, sete de cunoastere, de visuri si pďż˝trunderi ďż˝n tainele necuprinse ale naturii ďż˝mpodobite de imagini de vis si ďż˝l gďż˝sesc mereu si peste tot pe Aurel Bďż˝esu, ca un cioplitor de lumini tainice si strďż˝lucitoare, spre care tindea cu sete si inima mea. Aveam si eu acasďż˝ cďż˝te un creion colorat, cu care ďż˝mi fďż˝uream o lume proprie pe pereti, pe usi si pe garduri. Dar ďż˝ntr-o zi de neuitat, pe strada mea, ochii mi s-au deschis mari si ďż˝nsetati pe o cutie ďż˝ntreagďż˝ de culori si pe o paletďż˝ cu zeci de nuante. Era pictorul Aurel Bďż˝esu. Ne-am oprit o droaie de copii. Fďż˝cusem un cerc strďż˝ns si-l stingheream. Urmďż˝ream strďż˝lucirea ochilor sďż˝i negri, a culorilor, ďż˝nfrigurarea mďż˝inilor care asterneau fermecate pe pďż˝nzďż˝ toate comorile peisajului din jur. Cercul nostru s-a strďż˝ns tot mai mult si el, nervos, deoarece ďż˝l sufocam, ne-a rugat sďż˝-l lďż˝sďż˝m ďż˝n pace. Am rďż˝mas, singurul din ceata mea, pďż˝nďż˝ a terminat tabloul. Eram ďż˝nfrigurat si eu de febra ochilor lui strďż˝lucitori, a mďż˝inilor lui fermecate, a tonurilor bogate de culori, a frumusetilor muntilor nostri asternuti pe pďż˝nzďż˝ ďż˝ntr-o rďż˝suflare divinďż˝, pornitďż˝ din inima sa mare.
I-am dus mďż˝ndru pďż˝nďż˝ acasďż˝ tabloul, scďż˝unasul, cutia de culori si i-am rďż˝mas umil si devotat discipol“.

Viata r�stignit�-n culori

„Era iubit de tineret si, uneori, atelierul sďż˝u se umplea de elevi si eleve de liceu, pe care-i simpatiza pentru entuziasmul si preocupďż˝rile lor artistice. Lui Bďż˝esu ďż˝i plďż˝cea societatea oamenilor sinceri, buni, simpli. Fatďż˝ de ei ďż˝si deschidea sufletul. Nu iubea protocolul si asa-zisele «maniere elegante» pe care le detesta.
Mereu grďż˝bit si avid de cunoastere, de chipuri si locuri, a fost un culegďż˝tor harnic de rod bogat ďż˝n imagini. Nu-l atrďż˝gea viata de oras. Era un fiu al poporului truditor si poposea cu drag ďż˝n cďż˝sutele umile de la tarďż˝, vorbind ďż˝n graiul fiecďż˝rui necďż˝jit. Era duios, blďż˝nd, ďż˝nflďż˝cďż˝rat, generos, rďż˝zvrďż˝tit, cult, modest si simplu ďż˝n acelasi timp. Ne petreceam zilele colindďż˝nd, vorbind si lucrďż˝nd. Sorbeam alďż˝turi de el freamďż˝tul emotiilor mari, ďż˝n fata frumusetilor naturii. Pe atunci, drumurile si satele erau triste si pustii. Pe dealuri se auzeau doine de jale si buciumul de la stďż˝nďż˝. Oamenii treceau tďż˝cuti, cu chipuri sculptate de lipsuri si dureri, cu plete cenusii, cu pďż˝lďż˝ri mari care adďż˝nceau si mai mult umbrele cutelor de pe fata lor pďż˝mďż˝ntie. Femeile cu broboade albe pe cap ne urmďż˝reau cu mďż˝na la gurďż˝, oprind parcďż˝ un reflex al suspinelor, cu ochi arsi de griji si suferinte. Dar apa Bistritei? ďż˝i cunosteam soaptele cďż˝ci ni se arďż˝ta adesea ďż˝n cale, cu stďż˝nci si valuri spumoase, cu oglinzi ďż˝n care se rďż˝sturnau tremurďż˝nd codrii seculari. ďż˝n cadrul acesta mďż˝ret al naturii, cu fibre adďż˝nci legate de ea, lunecau pe plute falnici, ďż˝ncordati si tďż˝cuti, ca niste semizei, cu piepturile si picioarele goale, ciopliti parcďż˝ din trunchiurile falnicilor brazi, plutasii moldoveni. Pe zeci de pďż˝nze a rďż˝mas prinsďż˝ cu patimďż˝ esenta ďż˝nsďż˝si a vietii care palpita pe aceste meleaguri. A fost izvorul nesecat al inspiratiei si creatiei sale“.

Dulcea povarďż˝ a travaliului

„Schita cu o repeziciune uimitoare, nu revenea, nu corecta cďż˝ci nu era nevoie. Uimea strďż˝fulgerarea urmei pensulei ce dďż˝dea formďż˝ si viatďż˝ tablourilor sale. Lucra ďż˝ncordat, cďż˝te patru ore fďż˝rďż˝ pauze si ďż˝n acest timp nu scotea o vorbďż˝. A fost un mare artist realist, ďż˝ndrďż˝gostit si preocupat ďż˝ndeosebi de viata tďż˝rďż˝nimii muncitoare. ďż˝n cromatica lui, tonurile de culoare sďż˝nt stďż˝pďż˝nite, discrete si totusi luminoase. Pasta frďż˝ntďż˝ e modelatďż˝ dupďż˝ structura formei, cu tonuri succesiv si organic legate ďż˝ntre ele, exprimďż˝nd astfel esenta lucrurilor. Rodul bogat al muncii lui Aurel Bďż˝esu trďż˝ia, strďż˝lucea, pentru cďż˝ era desprins din viatďż˝, pentru cďż˝ era dďż˝ruit din plin, frďż˝mďż˝ntat cu sentimente adďż˝nci umane, cu bogďż˝tia mintii sale scďż˝nteietoare si neadormite. Erau fďż˝urite cu sacrificiul vieti sale tinere. Desi stia cďż˝-i condamnat, o mare fortďż˝ lďż˝untricďż˝ ďż˝l fďż˝cea sďż˝ vibreze, sďż˝-si consume flďż˝cďż˝rile geniului sďż˝u pďż˝nďż˝ aproape de sfďż˝rsit, dďż˝ruindu-se cu totul creatiei artistice“.

Discretie si recunostintďż˝

„Sub muntele Cozla, pe strada Ion Creangďż˝, ďż˝n aerul ozonat al pďż˝durii de brad, se afla locuinta sa modestďż˝, formatďż˝ din douďż˝ camere si un antret. Era o stradďż˝ lďż˝turalnicďż˝, care-i procura un climat blďż˝nd pentru nervi sďż˝i vesnic ďż˝ncordati si pentru pieptul sďż˝u sfďż˝siat de boala necrutďż˝toare. Aici ďż˝si avea atelierul. Desi bolnav, lucra intens. Era preocupat de probleme adďż˝nci si-i plďż˝cea sďż˝ abordeze lucrďż˝ri grele de compozitie. ďż˝n timpul acesta, la Bucuresti, ďż˝n sala «Ileana» de pe Calea Victoriei, studentii pietreni inundau «Expozitia Bďż˝esu», priveau ďż˝ncďż˝ntati pe vďż˝njosii plutasi, ďż˝n luptďż˝ cu valurile Bistritei; pe plďż˝iesii moldoveni cu pďż˝lďż˝rii mari peste pletele cenusii, statornici pďż˝zitori ai gliei strďż˝mosesti; pe tďż˝rďż˝ncile cu mďż˝na la gurďż˝, cu ochi tristi; pe mďż˝icutele sfioase; sďż˝lbatica si frumoasa vale a Bistritei, cu oamenii si viata ei de atunci. Se veseleau ochii si sufletele lor cďż˝ntau de emotii. Tinerii studenti pietreni cďż˝utau ďż˝n jur ochi negri, strďż˝lucitori ai pictorului. Fďż˝ptura lui ďż˝nsďż˝ era tintuitďż˝ pe un pat de suferintďż˝, la poalele muntilor Cozla, la Piatra Neamt“.
Si tot ďż˝n ďż˝st timp, deplďż˝ngďż˝nd faptul cďż˝ „ďż˝mprejurďż˝ri nenorocite nu-i permit sďż˝-si vazďż˝ propria-i expozitie“, Take Soroceanu scria laudativ ďż˝n numďż˝rul 311 din 1928 al revistei Universul literar: „Claritatea, seninďż˝tatea vizualďż˝, transparentďż˝ cromaticďż˝ - sďż˝nt cele mai noi si mai veritabile cuceriri ale expozantului din sala «Ileana». Oamenii si lucrurile stau pline de rodul luminii, sďż˝nt realizate ďż˝n bucuria acea a vietii plastice, luďż˝ndu-li-se posibilitatea sďż˝ existe numai din faptul cďż˝ sďż˝nt volume ďż˝mbrďż˝cate felurit de razele soarelui. (...) Acum ni se pare cďż˝ a realizat pentru prima datďż˝ ceea ce a vrut numai el, ceea ce a putut sďż˝ vrea. Si sďż˝nt destule probele de mai sus ca sďż˝ ne convingďż˝ de cďż˝te mai are de spus, de cďż˝tďż˝ inepuizabilďż˝ dragoste are de picturďż˝, de cďż˝tďż˝ fortďż˝ de primenire e capabil“.

„Rďż˝bdare, domnule Bďż˝esu!“

Toate astea se ďż˝ntďż˝mplau ďż˝n ultima primďż˝varďż˝ pe care avea sďż˝ o strďż˝batďż˝. Din toamnďż˝ ďż˝ncďż˝ prevestirea sfďż˝rsitului cďż˝pďż˝tase forme tot mai amenintďż˝toare: „Era un ďż˝nceput de toamnďż˝. Monotonia cuprindea orasul. Bďż˝esu nu se simtea bine si sta abďż˝tut ďż˝n pat. Cďż˝utam sďż˝-l sustrag, povestindu-i ďż˝ntďż˝mplďż˝ri vesele. ďż˝mi ceru sďż˝-i aduc o canďż˝ de apďż˝ rece. Cďż˝nd m-am ďż˝ntors, ďż˝n odaia lui se ďż˝nďż˝ltau melodii nostalgice si fermecďż˝toare - cantonete italiene -, ďż˝ndrďż˝gite de el ďż˝n timpul petrecut ďż˝n Italia. Spre surprinderea mea, ďż˝n camerďż˝ cďż˝nta tenorul Stefanovici, de la Opera Romďż˝nďż˝ din Bucuresti, prieten cu Bďż˝esu din Italia. Venise special la Piatra, auzind cďż˝ prietenul sďż˝u e grav bolnav. Dupďż˝ plecarea lui, Bďż˝esu s-a simtit mai rďż˝u. ďż˝n grabďż˝, am chemat un medic. Acelasi sfat: «Rďż˝bdare, domnule Bďż˝esu!»“.
Si a avut rďż˝bdare ďż˝ncďż˝ aproape un an, pďż˝nďż˝ la acel sfďż˝rsit de varďż˝ cďż˝nd Dumnezeu l-a vrut aproape. Despre ultimele clipe, Nicolae Milord se exprimďż˝ coplesitor si dureros: „ďż˝ntr-o searďż˝, ďż˝mi ceru pentru prima datďż˝ sďż˝ rďż˝mďż˝n noaptea cu el. Am stat tďż˝cuti si speriati pďż˝nďż˝-n zori cďż˝nd soarele ne-a ďż˝nviorat o clipďż˝. Eram doi muribunzi... el aproape pierdut, eu aproape distrus. Am rupt fila din calendar... Arďż˝ta 26 august 1928. Avea 33 de ani. Vďż˝ntul revďż˝rsa prin geam un torent de frunze aurii. Veneau ca niste usoare oftďż˝ri de durere, pentru viata care se stingea, ca un sďż˝rut ce-i mďż˝ngďż˝ia fruntea ďż˝ntunecatďż˝ si ochii profunzi si limpezi, peste care genele ďż˝ncďż˝rcate de tristete se lďż˝sau ďż˝ncet... ďż˝ncet...“