„Stranierii“ tďż˝njesc dupďż˝ obiceiurile de acasďż˝

• la Tďż˝mďż˝seni, circa 50 de „stranieri“ au organizat un mini-festival folcloric, animat de Cecilia Vďż˝tďż˝mďż˝nelu, plecatďż˝ de 20 de ani ďż˝n Italia

Comuna Tďż˝mďż˝seni a gďż˝zduit vineri seara, 24 august, o manifestare deosebitďż˝ a localnicilor care muncesc ďż˝n strďż˝inďż˝tate si care ďż˝n aceste zile se pregďż˝tesc din nou sďż˝ plece. S-a decis organizarea unei petreceri comune, la care au participat, cu mic, cu mare, o parte din familiile „stranierilor“ si care ďż˝n urmďż˝ cu 20 de ani fďż˝ceau parte din ansamblul folcloric al localitďż˝tii, care functiona sub ocrotirea profesoarei Mariana Ignat, recent iesitďż˝ la pensie. Sufletul acestei petreceri a fost Cecilia Vďż˝tďż˝mďż˝nelu, plecatďż˝ ďż˝n urmďż˝ cu douďż˝ decenii ďż˝n Italia. ďż˝mpreunďż˝ cu Adrian Moraru, ce doi au decis sďż˝ organizeze o asemenea actiune de socializare, unicďż˝ ďż˝n felul ei acasďż˝, dar foarte uzitatďż˝ printre strďż˝ini. ďż˝ntr-o romďż˝nďż˝ cu un puternic accent italian, organizatoarea ne-a mďż˝rturisit: „Am plecat de o perioadďż˝ destul de lungďż˝ din tarďż˝, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu sper sďż˝ mďż˝ ďż˝ntorc acasďż˝ atunci cďż˝nd ďż˝n Romďż˝nia vor fi vremuri mai bune. Romďż˝nia e o tarďż˝ frumoasďż˝, cu traditii strďż˝mosesti care ne urmeazďż˝ si dupďż˝ care rďż˝vnim. De cďż˝te ori revenim acasďż˝, cďż˝ci nicďż˝ieri nu-i mai bine ca acasďż˝, ne face plďż˝cere sďż˝ fim ďż˝mpreunďż˝. Tďż˝mďż˝seni este vestitďż˝ prin hďż˝rnicia oamenilor ei, care sďż˝nt cďż˝utati ďż˝n strďż˝inďż˝tate, pentru seriozitatea cu care lucreazďż˝, mai ales ďż˝n constructii. Acolo, departe de tarďż˝, am ďż˝ncropit un ansamblu folcloric de care sďż˝ntem mďż˝ndri. Asa au fďż˝cut si cei din comunitatea albanezďż˝, si din cea marocanďż˝ si atunci cďż˝nd se organizeazďż˝ manifestďż˝ri regionale folclorice ne ďż˝ntďż˝lnim si noi sďż˝ntem tare mďż˝ndri de obiceiurile si traditiile noastre. Mďż˝ bucur foarte mult cďż˝ ďż˝n felul acesta nu se pierde traditia de la bunicii nostri“. Si Adrian Moraru lucreazďż˝ tot ďż˝n Italia. „Ne-a pďż˝rut bine cďż˝ dupďż˝ 20 de ani am reusit sďż˝ ne adunďż˝m si sďż˝ pregďż˝tim acest spectacol folcloric, pentru a ne aminti de vremurile frumoase de atunci. Obiceiurile folclorice din Tďż˝mďż˝seni, horele, sďż˝rbele, bďż˝tutele sďż˝nt vestite acum si ďż˝n Italia si ďż˝n alte locuri din lume“, a spus sďż˝teanul, lďż˝ngďż˝ care se afla sotia ďż˝mbrďż˝catďż˝ ďż˝n costum national si tďż˝nďż˝nd ďż˝n brate o copilitďż˝ bucďż˝latďż˝, ďż˝mbrďż˝catďż˝ ďż˝n catrintďż˝ si ie, cu un batic rosu, gďż˝ngurind ďż˝nsďż˝ italieneste, cum a ďż˝nvďż˝tat la grďż˝dinitďż˝. Lucian Vďż˝tďż˝mďż˝nelu, rďż˝mas acasďż˝, a preluat de la mama sa stafeta organizďż˝rii ansamblului folcloric, cu care participďż˝ an de an la manifestďż˝ri din tarďż˝. Profesoara Mariana Ignat este extrem de mďż˝ndrďż˝ de fostii ei elevi, care de cďż˝te ori vin ďż˝n tarďż˝ vor s-o ďż˝ntďż˝lnescďż˝ si nu concep sďż˝ o excludďż˝ de la asemenea manifestďż˝ri. „Obiceiurile sďż˝nt preluate din generatie ďż˝n generatie de fostii nostri elevi care au continuat o traditie. Constat cu bucurie cďż˝ doamna Cecilia Vďż˝tďż˝mďż˝nelu a rďż˝mas cu acelasi entuziasm si vibreazďż˝ la frumusetea folclorului nostru si acolo, departe de tarďż˝, vrea sďż˝ nu fie uitate nici jocul caprei, nici al ursului, nici a cďż˝lusarilor, nici colindele, nici plugusorul, dar mai ales iubeste horele noastre, care ne individualizeazďż˝ peste hotare“, a declarat Mariana Ignat. Si cei aproximativ 50 de „stranieri“, care de astďż˝zi se pregďż˝tesc iarďż˝si sďż˝ plece, au petrecut pďż˝nďż˝ dimineata horind si hďż˝ulind romďż˝neste.