INTERZIS LA TV SI �N STR�IN�TATE
Securitatea, �nvins� de doctorul Octavian Huianu (II) • medicul pietrean a c�stigat un proces �n care s-a judecat cu trei ofiteri de Securitate • el trebuie s� primeasc� 4,5 miliarde de lei vechi desp�gubiri • Huianu si sotia sa erau sub supraveghere �nc� din 1972-1973 datorit� deplas�rilor �n str�in�tate si a intentiei de a r�m�ne �n Occident • condamnat aiurea, pietreanul a fost urm�rit si �n perioada detentei • el a fost considerat ostil si pentru c� a cerut hran� suplimentar� pentru gravidele si lehuzele din spital • Medicul pietran Octavian Huianu a f�cut toate demersurile pentru a dovedi �n instant� faptul c� atunci c�nd a fost condamnat pentru luare de mit� si primire de folose necuvenite a fost vorba de o condamnare politic�. Dup� ce judec�torii au ajuns la acest verdict, pietreanul a continuat lupta pentru a-i face s� pl�teasc� pe cei care s-au tinut „scai“ de el. Am prezentat �n editia de ieri a cotidianului nostru faptul c� medicul i-a dat �n judecat� pe cei trei ofiteri de Securitate care i-au f�cut viata chin, precum si institutiile unde acestia lucrau. Prima instant�, Judec�toria Piatra Neamt i-a respins actiunea ca nefondat�, dar Tribunalul i-a obligat pe cei trei la desp�gubiri materiale c�tre Octavian Huianu care �nsumeaz� nu mai putin de 4,5 miliarde de lei vechi. �n cauz� este vorba de ofiterii Aurel Mihalcea, Vasile Stanciu si Marian Br�deanu. Acestia, �n solidar cu Ministerul Administratiei si Internelor si cu Politia Neamt, trebuie s�-i pl�teasc� pietreanului c�te 1,5 miliarde vechi. Sentinta a fost contestat� si ultima instant� care va da un verdict final este Curtea de Apel Bac�u. Magistratii nemteni au motivat amplu sentinta prin care au dat dreptate medicului Huianu si au ar�tat cum lucrau securistii si ce informatii de tot r�sul au obtinut.
Acuze si ap�r�ri
Huianu i-a chemat �n judecat� pe cei trei ofiteri �n calitate de persoane fizice, ar�t�nd c� „(...) p�r�tii, persoane fizice, �n calitatea lor de fosti ofiteri �n cadrul Departamentul Securit�tii Statului, i-au violat secretul corespondentei si i-au interceptat convorbirile telefonice, �ngr�dindu-i drepturile constitutionale, ating�ndu-i demnitatea, lez�ndu-i onoarea, cinstea, prestigiul si reputatia de medic primar - sef de sectie, produc�ndu-i o suferint� psihic� imens� prin arestarea si condamnarea la o pedeaps� de 3 ani si 6 luni �nchisoare �n 1985, condamnare pentru care a fost reabilitat �n 1997“, dup� cum se arat� �n sentinta Tribunalului Neamt. Ofiterii au invocat prescriptia si au solicitat respingerea actiunii, ar�t�nd c� nu exist� un raport de cauzalitate �ntre interceptarea corespondentei si a convorbirilor telefonice a reclamantului din perioada 1978-1989 si condamnarea penal�, c� au actionat �n baza unor ordine si instructiuni administrative, urm�rirea desf�surat� de ei �n ce-l priveste pe reclamant viz�nd prevenirea unor infractiuni contra securit�tii statului. La r�ndul lor, Ministerul Administratiei si Internelor si IPJ Neamt au ar�tat c� nu pot fi trase la r�spundere deoarece ofiterii nu au fost salariatii lor, ci ai Securit�tii care, �n 1990 a fost preluat� cu activ si pasiv de c�tre Serviciul Rom�n de Informatii de la Ministerul Ap�r�rii. Totodat� s-a mai ar�tat c� arestarea si condamnarea lui Huianu nu s-a datorat intercept�rii corespondentei si a telefoanelor, ci s�v�rsrii unor infractiuni. Huianu si sotia sa erau sub supravegherea Securit�tii �nc� din 1972-1973, datorit� deplas�rilor �n str�in�tate si a intentiei acestora, nedisimulat�, de a r�m�ne �n Occident. Stanciu si Br�deanu au spus judec�torilor c�: „�n perioada �n care reclamantul a fost urm�rit informativ a detinut functii de conducere, a f�cut c�l�torii �n str�in�tate si a fost �n m�sur� s�-si valorifice talentul vocal (medicul este un des�v�rsit c�nt�ret de romante si de piese de muzic� usoar� - n.r.) prin aparitii pe postul public de televiziune, av�nd o viat� social� obisnuit�“. La r�ndul lui Mihalcea a ar�tat c�: „dosarul penal al apelantului (Huianu - n.r.) si condamnarea lui au avut la baz� numai probele administrate de organele de militie si de procuratur�, neexist�nd nici o dovad� de folosire a unor informatii si probe obtinute de organele de securitate“. Huianu a ar�tat �n fata instantei de judecat� c� cei trei ofiteri „care au f�cut parte din Serviciul de Securitate din cadrul Inspectoratului Judiciar Neamt, i-au adus �n mod direct, �n aceast� calitate, grave prejudicii prin atingerea demnit�tii, lezarea onoarei, cinstei si reputatiei sale de medic primar specialist-sef sectie, prin stigmatizarea sa devenind un paria al societ�tii“. A executat pedeapsa la care a fost condamnat �n 1985 fiind purtat prin diferite locuri de detentie, Piatra Neamt, Bac�u, Rahova, Tulcea, Chitila si subunit�tile din Delt�, Periprava si Salcia.
Supraveghere sicanatorie 16 ani
Ginecologul a mai ar�tat c� ascultarea telefoanelor si violarea corespondentei s-au f�cut f�r� s� existe o autorizare a organului judiciar competent, iar la cererea instantei, SRI a specificat c� „�n perioada mentionat� existau anumite norme interne �n baza c�rora se realiza interceptarea convorbirilor telefonice si verificarea corespondentei unor cet�teni aflati �n atentia organelor de Securitate“. Judec�torii au intrat �n posesia unei adrese de la Parchetul de pe l�ng� Tribunalul Neamt, institutie care a confirmat „absenta oric�rei aprob�ri sau autoriz�ri �n ceea ce-l priveste pe apelantul reclamant pentru perioada 1977-1988, care trebuiau date �n vederea intercept�rii si copierii corespondentei, ori a ascult�rii convorbirilor telefonice“. Instanta a constatat c�: „Nici «ordinele» si nici «instructiunile» interne ale structurii de securitate nu puteau �nl�tura obligativitatea respect�rii prevederilor legale �n ceea ce priveste conditiile si modalitatea �n care era posibil� �ngr�direa unor drepturi si libert�ti ale cet�tenilor t�rii, chiar si �n acele timpuri c�nd, regimul comunist nesocotea ca o regul� constant� si cele mai elementare principii“. Codul de procedur� penal�, �n vigoare �nainte de 1989 prevedea c�: „Organul de cercetare penal�, cu �ncuviintarea procurorului, ori instanta de judecat�, dac� interesul urm�ririi penale sau al judec�tii cere, poate dispune ca orice unitate postal� sau de transport s� retin� si s� predea scrisorile, telegramele si orice alt� corespondent�, ori obiecte trimise de �nvinuit sau inculpat, ori adresate acestuia fie direct, fie indirect”. Judec�torii au tras concluzia c�: „�n situatia �n care informatiile despre apelantul reclamant nu erau �n m�sur� s� confirme desf�surarea de c�tre acesta a unei activit�ti de pericol pentru siguranta statului, se impunea �n mod obligatoriu arhivarea cazului si nu continuarea desf�sur�rii unei activit�ti de urm�rire informativ� sicanatorie. Cu toate acestea, o perioad� de aproximativ 16 ani, apelantul reclamant a fost �n atentia organelor de Securitate, �n special prin intermediul celor trei ofiteri care, prin m�surile dispuse, de cele mai multe ori au dat impresia unui demers privat si nu a unuia de interes public (obstesc �n viziunea regimului anterior)“, dup� cum se arat� �n sentint�.
Sesizare anonim� si „lichelele din partid“
Huianu a devenit subiect al urm�ririi informative �n baza unei sesiz�ri anonime din ianuarie 1975, prin care s-a ar�tat c� medicul urm�rea s� c�l�toreasc� si s� r�m�n� �n str�inatate �mpreun� cu sotia, pentru ca mai apoi, prin intermediul Crucii Rosii internationale s� depun� diligentele pentru a i se trimite si copiii. �n 30 de zile ofiterul operativ hot�ra dac� deschide dosar de urm�rire informativ� sau nu. �n caz afirmativ �n casa si biroul celui vizat era montat� aparatur� de ascultare. Huianu nu a intrat �n partid, blam�nd sedintele interminabile pe care le aprecia ca fiind o pierdere de timp, un motiv de „b�rf�”, �n cadrul carora erau aduse �n discutie numai „baliverne”, ripost�nd �n sensul c� „�n partid au p�truns toate lichelele care, �n loc s� munceasc�, se tin de sedinte”. Atitudinea lui Huianu a fost consemnat� �n majoritatea „notelor”. A cerut conditii mai bune si hran� pentru pentru gravide, motiv pentru care a fost chemat la organele superioare care i-au promis c� va fi scos din „functiune si trimis la tar�”. Despre toat� corespondenta securistii notau „Ovidiu (nume conspirativ) scrie familiei aspecte de ordin personal”, „Numai aceast� not� ne poate forma convingerea asupra eficientei cu care l-am lucrat”, „Se confirm� pozitia sa dusm�noas�” si c� este cazul s� se „�ntreprind� si alte actiuni �mpotriva acestuia”, �n m�sur� s�-l compromit�. Huianu a fost „lucrat informativ” si �n perioada c�nd se afla �n regim de detentie. Dup� eliberare, medicul a ajuns la Bicaz, ca medic de medicin� general� si �n mod tacit, contrar dispozitiilor de „sus“, era „folosit de conducerea Spitalului or�senesc B., cu acordul Directiei Sanitare Judetene pentru acordarea de asistent� medical� �n cadrul spitalului, �n probleme de obstretic� si ginecologie, unde f�cea si interventii chirurgicale pentru care semnau alti medici“, dup� cum se arat� �n sentint�.
Ce au auzut securistii de la Huianu
�n intercept�rile realizate de securisti la domiciliul lui Huianu, �n 1988, s-a consemnat c� „obiectivul vrea s� vorbeasc� la telefon, �ns� nu-i vine tonul. Pe acest fond �n camer� se aude postul de radio Europa Liber�”; „Obiectivul sun� la...... �i r�spunde.... care tocmai fuma, fapt pentru care obiectivul o invidiaz�...”,„Obiectivul este sunat de o prieten� de familie (nu-i rezult� numele) care-l invit� s� mai treac� si pe la ei, invitatie acceptat� de obiectiv si pe care o va onora joi dup� amiaz�...”, „Obiectivul este sunat de sotia sa din RFG, care-i comunic� c� a trimis scrisoare si fotografii...”. �n octombrie 1973, Mihalcea d� ordin ca lui Huianu s� nu i se mai elibereze viz� de iesire din tar�, iar �n 1982 nu i s-a aprobat avizul de cump�rare a unei arme. „Dat fiind faptul c� HO are o purtare necorespunz�toare �n societate (recalcitrant, vesnic nemultumit) si fat� de or�nduirea noastr�, leg�turi cu cet�tenii str�ini, propun s� i se retrag� avizul de cump�rare a armei”. �ntr-un alt raport se arat�: „Prin aparitia �n emisiuni ale televiziunii urm�reste, �n ultimul timp, s� impresioneze asupra organelor care se ocup� de verificarea lui c�t si a persoanelor chemate s� dea relatii asupra faptelor s�v�rsite. Faptele si atitudinea lui HO s�nt dezaprobate de opinia public�, iar aparitia �n emisiunile de televiziune produce indignare din partea persoanelor cinstite care �l cunosc, pentru care propunem a se interveni la organele competente �n scopul limit�rii accesului acestuia la emisiunile de televiziune”. Judec�torii nemteni au mai stabilit c�: „Faptul c� cei trei ofiteri si-au dep�sit cu mult atributiile de serviciu rezult� si din nota de pe 2 mai 1985: «luati m�suri pentru a urm�ri discret cum se actioneaz� �n clarificarea cazului H. Oricum s� nu rezulte c� �n spatele acestei... st� organele M.I. deoarece ajunge c� noi nu am �mpiedicat numirea unui astfel de element �n functia ce o ocup�»”.
|