Ziua Marinei se serbeaz� de 52 de ani la poale de Ceahl�u
• Portul Bicaz a fost gazda unei noi editii a unei s�rb�tori devenit� traditie pe apele „M�rii dintre munti“ • mii de persoane au tinut s� petreac� �n aer liber c�teva ceasuri • Lacul Bicaz g�zduieste de 52 de ani �ncoace, mai precis din 1960, manifestarea prilejuit� de Ziua Marinei, actiune dedicat� uneia dintre cele mai vechi �ndeletniciri umane, navigatia, practicat� si la poale de Ceahl�u si dup� ce avea s� apar� luciul de ap� al Lacului de acumulare Izvoru Muntelui si o dat� cu acesta, primele ambarcatiuni cu motor, altele dec�t arhaicele plute. Organizat� anul acesta duminic�, 19 august, manifestarea a �nsemnat pentru tr�itorii locului, cei ai zonei si chiar pentru turistii aflati �n trecere prin vecin�tatea lacului, un ideal prilej de a face cunostint� cu preocup�rile si ospetia bic�jenilor, fie ei „lupi de mare“, ori ba. Si asta, dat� fiind preocuparea Consiliului Local, a Prim�riei Bicaz si a administratiei Bazei Navale si de Agrement Moldoturism de a crea conditiile optime necesare unui astfel de eveniment cultural, sportiv si de petrecere �n mod pl�cut a c�torva ceasuri �n mijlocul naturii. C�ci p�n� la urm�, nu-i de ici de colo, ca �ntr-o frumoas� zi de Gustar, la margine de ape si �n vecin�tatea muntelui, s� faci cunostint� cu solemnitatea Zilei Marinei, presupun�nd intonarea Imnului Rom�niei, fundarea ancorei de flori �n memoria celor ce s-au jertfit pentru ap�rarea t�rii si salutul, prin sunetul de siren� al tuturor ambarcatiunilor, slobozit v�zduhului �n semn de celebrare a �nt�lnirii p�m�ntenilor cu oamenii m�rii, cu apa, cu cerul si codrii Ceahl�ului. Satisfactiile au fost, credem noi, pe m�sura astept�rilor, si pentru c�, la Bicaz, de Ziua Marinei, oaspete si-n acelasi timp gazd� avea s� fie Zeul Neptun, cel ce binecuv�nteaz� de fiecare dat� petrecerea si acord� cu generozitate slobozenie jocurilor marin�resti si celor sportive, preg�tite anume pentru bucuria oaspetilor de-o zi �n zona Portului Bicaz. Programul, si-n aceast� editie, a fost cel adus �n zon� cu ani �n urm� de marinarii g�l�teni, �nsusit cu bucurie de c�tre colegii bic�jeni si preg�tit de actualii organizatori, av�ndu-l �n frunte pe primarul Nicolae S�l�gean, cu minutiozitate, tin�ndu-se cont si de traditia zonei.
Petrecere, bere si mici c�t s� ajung� si chiar s� r�m�n� si pentru la anu�'
Evenimentul a presupus concursuri de b�rci cu rame, hidrobiciclete, �not, dar si jocuri marin�resti, ce au dat sarea si piperul serb�rii, precum scondrul cu purcelul, v�n�toarea de rate si nunta cu pirati. Toate acestea pe parcursul primei jum�t�ti de zi, c�nd publicul a avut ocazia s� admire �ntreaga flot� bic�jean�, defil�nd si prezent�nd onorul �n semn de respect fat� de nobletea unei meserii, aceea de navigator. Partea a doua din zi a fost rezervat� plimb�rilor de agrement cu ambarcatiunile apartin�nd Portului Bicaz si spectacolului preg�tit de c�tre gazde �ntru bucuria deplin� a publicului. Spunem asta, deoarece, dac� p�n� spre l�sarea serii a r�sunat v�zduhul de ritmurile muzicii populare moldovenesti si ale muzicii usoare, lider de audiere fiind trupa Semnal M, la amurg si-au f�cut loc ritmurile disco, hip-hop, house si altele asemenea agreate de tineret. Si dac� e s� vorbim despre atmosfera general�, musai s� spunem, f�r� fals� modestie, c� pe r�bojul vremurilor si vremilor, cu aceast� ocazie, orasul de sub poale de baraj a „mustit“ de lume. Si-au adus aminte de tr�itorii Bicazului, rudele, prietenii, astfel �nc�t multora dintre localnici li s-au cam golit c�m�rile si pusculitele �ntru ospitalitate des�v�rsit�. C�ci vorba e, „noblesse oblige“, si-apoi cine n-a auzit de calit�tile de gazde exemplare ale moldovenilor. �n rest, veselie mare, bere si mici c�t s� ajung� si chiar s� mai si r�m�n� si pentru la anu�', farafast�curile si flasnetele specifice petrecerilor �n aer liber, c�ci de comersanti nu s-a dus lips�. Si nici de tineri dornici de miscare si dans �n mijlocul naturii, bun� dispozitie si mult� poft� de viat�. Aceasta ar fi aprecierea sintetic� a zilei de 19 august 2012 dedicat� marinarilor, devenit� de mult o frumoas� traditie �n orasul Bicaz. Si cum ar fi fost altfel, c�nd aceast� s�rb�toare organizat� �ntru omagierea marinarilor, s-a desf�surat �ntr-un loc de legend� si istorie, la umbra Olimpului moldav, Ceahl�ul, umbra „celui mai �nalt munte“, cum l-a denumit Dimitrie Cantemir, a „b�tr�nului rege al Carpatilor“, cum l-a retinut cutreier�nd muntii Alexandru Vlahut�, a muntelui cu „nenum�ratele turnuri de st�nc� s�pate pe ad�ncul cerului“, cum l-a descris at�t de plastic Calistrat Hogas, sau a muntelui denumit de c�tre daci Koghenonul, locul de ad�post al zeului Zamolxe? C�t �i priveste pe marinarii Bicazului, acestia n-au fost altii dec�t fostii plutasi ai Bistritei, ori fiii multora dintre ei, �n prezent.
|