Patapievici, un deceniu �nainte de demisie (II)

Omul (fost) recent

„... oamenii pe care ďż˝i produce ďż˝ntr-un ritm industrial modernitatea care si-a iesit din propria ne-mďż˝surďż˝ nu sďż˝nt cu adevďż˝rat nici noi, nici ďż˝nnoiti: sďż˝nt, asemeni conservelor cu datďż˝ de expirare pe etichetďż˝, doar recenti...“

(Horia Roman Patapievici)

Pe demisionarul, recent, director al Institutului Cultural Romďż˝n, Horia-Roman Patapievici, cďż˝ruia i se imputďż˝ de cďż˝tre foarte multďż˝ lume de bun simt tocmai absenta acestei calitďż˝ti, cel care, dupďż˝ pďż˝rerea multora, a batjocorit mare parte a teritoriului culturii clasice romďż˝nesti ďż˝n numele unei asa zise ďż˝ncurajďż˝ri a obsesiilor (deseori maladive) contemporane, pripďż˝site sub pulpana „noii culturi“ ce, nu de putine ori, s-a dovedit pusďż˝ ďż˝n slujba unor absconse cauze politico-financiare, l-am ďż˝ntďż˝lnit ďż˝n urmďż˝ cu un deceniu. Era pe vremea cďż˝nd coordonatele istorice, economice si sociale ale Romďż˝niei erau cu totul altele si obsesia „poneiului roz“, aflatďż˝ pe atunci ďż˝n gestatie, probabil, ďż˝ncďż˝ nu maculase spatiul cultural intern si international. De bunďż˝ credintďż˝ fiind, alcďż˝tuiam pe atunci, cu sinceritate, un portret suficient de mďż˝gulitor al interlocutorului, care tocmai ďż˝si lansase „Omul recent“, cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t nu bďż˝nuiam cďż˝ peste cďż˝tiva ani va deveni un personaj destul de controversat care, dupďż˝ o evolutie politico-culturalďż˝ viguroasďż˝ avea sďż˝ ďż˝ncheie un capitol al vietii cu o umilitoare demisie. Astďż˝zi vďż˝ prezentďż˝m partea a doua a convorbirii pe care am definit-o ca fiind un dialog eclectic, si oarecum eretic, despre trufia juvenilďż˝, spiritul duhovnicesc, curajul de a spune „nu“, vďż˝rstele discursului public si spinoasa problemďż˝ a libertďż˝tii.

Libertatea ca paradox

Reporter: ďż˝n Cuvďż˝ntul ďż˝nainte la „Omul recent“, care este, ďż˝n mod declarat „o criticďż˝ a modernitďż˝tii“, afirmati: „Concluzia criticii mele este cďż˝ nu modernitatea este rea, rea este transformarea ei ďż˝ntr-un orizont lipsit de alternativďż˝ al vietii noastre“. ďż˝n acest context, vedeti cumva libertatea ca fiind conformďż˝ unei teorii - de altfel cunoscutďż˝, ce a cďż˝pďż˝tat calitatea sau, din contrďż˝, defectul unui truism - potrivit cďż˝reia este definitďż˝ drept optiune voluntarďż˝ ďż˝ntre cel putin douďż˝ alternative? De exemplu, viata si moartea. Ati risca sďż˝ alcďż˝tuiti, hic et nunc, o definitie a libertďż˝tii?
Horia-Roman Patapievici: Nu, n-as risca. Pentru c� �sta e un paradox: paradoxul libert�tii stoice. Stoicii spuneau c� nu exist� diferent� �ntre libertatea �mp�ratului si libertatea sclavului. Si argumentul c� cel din urm�, chiar sclav fiind, are posibilitatea s� nu execute ordinul pe care �l primeste. Criticii stoicilor spuneau c� e o libertate de tip cu totul formal si aberant pentru c� �nsemna, de fapt, posibilitatea de a alege, asa cum spuneti, �ntre viat� si moarte. Pentru c� dac� execut� ordinul st�p�nului, atunci, ca sclav el �si asigur� viata si merge mai departe, dar �n postura de sclav; �n timp ce, dac� �n aceast� postur� find refuz� s� execute ordinul, �ntruc�t st�p�nul are drept de viat� si de moarte asupra lui, moare. Si atunci, ce �nseamn� s� spui c� esti liber, c�nd ai de ales �ntre viat� si moarte?
Rep.: Exemplul este dus la extrem, la limit�. Implic� dou� notiuni fundamentale ale existentei si/sau nonexistentei. Recunosc, este speculativ si rosturile pragmatice n-ar putea fi sesizate dec�t de c�tre sinucigasi. Dar e o formul� teoretic� menit� a face ordine �ntr-un domeniu pe c�t de explorat pe at�t de onctuos. Am putea spune c� ne scap� tocmai datorit� limitelor noastre de imaginatie analitic�. Pervertit�, evident, de autocratia moralei, a bunului simt, a necesit�tilor cotidiene ce-si cer perpetuu drepturile. Si noi, �n definitiv, ne supunem docili.
H.R.P.: Asa este si tocmai de aceea e speculativ. Vedeti, eu ďż˝mi construiam rďż˝spunsul pe o altďż˝ pistďż˝. Dumneavoastrďż˝ vorbiti de o libertate definitďż˝ prin multitudinea posibilitďż˝tilor. ďż˝nsďż˝ cea ce era profund ďż˝n exemplul stoicilor - din cauza asta m-am referit la el, ďż˝ntrucďż˝t si dumneavoastrďż˝ ati pus chestiunea ďż˝n termeni stringenti - era urmďż˝torul lucru: criticii lor spuneau: dacďż˝ libertatea mea este sďż˝ aleg ďż˝ntre solutia A si solutia B, singurele date, iar consecinta pentru una dintre ele este moartea si pentru cealaltďż˝ viata, eu, de fapt, nu sďż˝nt liber; pentru cďż˝ nimeni nu vrea moarte. Si atunci, sďż˝nt constrďż˝ns sďż˝ aleg viata, ďż˝n conditii de servitute. ďż˝sta era sensul criticii pe care academicienii bunďż˝oarďż˝, platonicienii din vremea respectivďż˝ si care pe atunci erau sceptici, o aduceau definitiei stoice. ďż˝nsďż˝ definitia stoicďż˝ avea ceva subtil, pentru cďż˝ distingea ďż˝ntre mai multe planuri care includeau, printre altele si idealul de apathea; de retragere a sufletului uman din conditionarea lucrurilor care-l tulburďż˝. Ori, dacďż˝ un om reuseste sďż˝ facďż˝ asta, altfel spus, sďż˝-si punďż˝ sufletul ďż˝ntr-o situatie pentru care viata sau moartea este egalďż˝, pentru care a se duce la munte sau la mare este acelasi lucru, cum tot acelasi lucru poate fi, pentru el, a umbla ďż˝n pielea goalďż˝ prin piata publicďż˝... Iau exemple din astea, foarte discordante, desi am mereu ďż˝n minte personalitďż˝ti. Bunďż˝oarďż˝, a propos de umblatul gol prin piata publicďż˝... Sfďż˝ntul Francisc l-a sfďż˝tuit pe un discipol de-al lui sďż˝ facďż˝ asta, pentru cďż˝ avea probleme cu ego-ul, si i-a zis: „Umileste-te deplin!“. Iar a te umili deplin ďż˝nsemna, pentru un cďż˝lugďż˝r, sďż˝ umble ďż˝n pielea goalďż˝; un scandal mai mare nu se poate! Dar asta l-ar fi umilit deplin. Dacďż˝ idealul de apathea este ďż˝ndeplinit de suflet, atunci critica adusďż˝ libertďż˝tii stoice de cďż˝tre detractorii ei nu mai e valabilďż˝. Prin urmare - ca sďż˝ ďż˝nchei rďż˝spunsul foarte baroc la ďż˝ntrebarea dumneavostrďż˝ - libertatea admite definitii drastic diferite, ďż˝n functie de opinia pe care ne-o facem despre realitatea sufletului uman. Dacďż˝ sufletul uman este, ďż˝n fond, un principiu material, si singura dimensiune a lumii este dimensiunea ei fizicďż˝, atunci libertatea veritabilďż˝ este cea de care vorbiti. Este libertatea pluralitďż˝tii optiunilor. Dacďż˝ ďż˝nsďż˝, sufletul uman include un principiu al transcendentei, rezultďż˝nd cďż˝ realitatea poate fi ďż˝nteleasďż˝ pe mai multe planuri si cďż˝ realitatea fizicďż˝ nu epuizeazďż˝ realitatea ďż˝n sens global, atunci nu mai putem vorbi de o realitate de acest tip si trebuie sďż˝ o definim oarecum diferit. Si definitia nu este simplďż˝. Dante, bunďż˝oarďż˝, care vorbeste despre asta ďż˝n dialogul lui „Convivio“, spune urmďż˝torul lucru: ele sďż˝nt importante ďż˝n ordinea enuntďż˝rii. Cel mai important e sensul teologic; dar fďż˝rďż˝ sensul literal toate celelalte nu se pot formula. E un paradox interesant. Altfel spus, cel mai important nu poate exista dacďż˝ cel mai slab nu existďż˝. Acesta este paradoxul prezentei noastre ďż˝n aceastďż˝ lume.

Democratia e gri, dar ce frumos e griul!

Rep.: Cum vedeti implicarea omului de cultur� �n fenomenul politic?
H.R.P.: Ca s�-l invoc iar�si pe Iorga... Lovinescu, undeva a f�cut remarca asta. Istoriile literare pe care le-a scris Iorga s�nt remarcabile pe perioada veche. Devin din ce �n ce mai putin demne de �ncredere pe m�sur� ce se apropie de contemporaneitate, c�nd se refer� la oameni pe care i-a cunoscut, cu care putea s� polemizeze, pe care putea s�-i antipatizeze sau pe cei pe care �i antipatiza. Pentru cei pe care �i simpatiza, spiritul s�u critic se bloca. Nu mai vedea c� respectivul nu e talentat... totul era minunat. Precum la cei pe care-i antipatiza sau cu care polemizase, discern�m�ntul era din nou blocat, nemaiv�z�nd ce este bun �n �stia; totul era r�u. S� ne refugiem deci �n trecut, unde pasiunile s�nt mai estompate... C�nd a intrat �n politic� si clubul Junimea s-a integrat partidului conservator, si Titu Maiorescu a intrat �n politic�. Pe cine deranjeaz� activitatea politic� a lui Titu Maiorescu? Avea un talent oratoric extraordinar, o retoric� olimpian�, o fraz� scurt�, bine strunit�, clasic�. Era opusul lui Iorga.
Relansarea discursului parlamentar dupďż˝ cincizeci de ani de absentďż˝, ďż˝n februarie 1990, cďż˝nd se naste CPUN-ul, a fost derizoriu. Dacďż˝ vďż˝ amintiti vacarmul, incapacitatea de a articula propoziti logice, stridenta, ura... Cďż˝nd spun aceasta nu ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ ura nu era prezentďż˝ si ďż˝n parlamentele anterioare. Era ďż˝nsďż˝ filtratďż˝ de normele bunei cresteri si de regulile adresďż˝rii. Nu erau prezente ďż˝n discurs sub formďż˝ de imprecatii, injurii, trageri la rďż˝spundere, „ba pe-a mďż˝ti“, „tu, boule“ si asa mai departe. Vďż˝ spun astea pentru cďż˝ sďż˝nt mai multe vďż˝rste ale discursului public si prezenta culturalďż˝, ca sďż˝ spun asa, nu mai joacďż˝ absolut nici un rol.
Deci, omul de cultur� dac� face politic� ast�zi, trebuie s� o fac� nu ca om de cultur�, cum o f�cea �nc� Titu Maiorescu, ci ca politician profesionist. Iar asta �nseamn� s� aib� jargonul juridic, jargonul economic, pe scurt, jargonul limbii de lemn parlamentare dintr-o democratie de consens, de mase, cum e democratia noastr�. Nimic spectaculos. Democratia e gri, dar ce frumos e griul!

Statul, aceastďż˝ instantďż˝ impersonalďż˝ si rece

Rep.: Pentru c� ne-am �ntors �n contemporaneitate, ar fi bine s� ne spuneti p�rerea dumneavoastr� despre dezorientarea pe care, �n conditiile Rom�niei de ast�zi, tot mai multi tineri o acuz�.
H.R.P.: Eu sďż˝nt destul de iritat de frustrarea pe care unii tineri o resimt. Decizia le apartine ďż˝n ďż˝ntregime: risti sďż˝ urmezi cea ce crezi cďż˝ e vocatia ta, vei renunta la o meserie bďż˝noasďż˝, probabil. Vrei un Mercedes sau vrei altceva? Asata e o falsďż˝ problemďż˝; pentru cďż˝ ea nu se rezolvďż˝ ďż˝nainte de a face ceva. Problema se rezolvďż˝ fďż˝cďż˝nd ceva. Totodatďż˝, multi tineri se aratďż˝ nemultumiti de ceea ce statul le oferďż˝. Ei bine, statul, aceastďż˝ instantďż˝ impersonalďż˝ sau, cum spunea Nietzsche „cea mai rece dintre toate fiarele“ ar trebui sďż˝ distribuie cďż˝te un loc cald ďż˝ntr-un imens cuibar national. Dar asta este o imagine complet falsďż˝. Nu este sarcina statului si a-i cere asta ďż˝nseamnďż˝ a-l invita sďż˝ semene cu statul lui Hitler, sau cu cel al lui Stalin sau Ceausescu. El ar face-o cu plďż˝cere pentru cďż˝ vocatia statului este sďż˝ ne trateze ca un pďż˝rinte sever. Apoi, tendinta tot mai evidentďż˝ a emigrďż˝rii tinerilor e si ďż˝ngrijorďż˝toare si simptomaticďż˝. Cu toate cďż˝, dupďż˝ pďż˝rerea mea, e mult mai greu sďż˝ te impui acolo, ďż˝ntr-o societate care e rodatďż˝ competitional, nu de zece ani, nici de cincizeci ci de sute de ani. Iar toti cei care se nasc acolo au, fatďż˝ de oricare dintre tinerii nostri, avantajul cďż˝ sďż˝nt de acolo. Instinctele lor sďż˝nt deja formate pe acel tip de culturďż˝ competitionalďż˝. Tineri din Romďż˝nia au un avantaj, totusi, fatďż˝ de societďż˝tile occidentale pentru cďż˝ acum, aici se naste o lume. Se naste o lume care functioneazďż˝ dupďż˝ aceleasi principii ca si societďż˝tile occidentale prospere. Diferenta este doar cronologicďż˝. Ei sďż˝nt dupďż˝ sute de ani de evolutie organicďż˝, cea ce ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ n-au avut revoluti catastrofale care sďż˝ anuleze ceea ce s-a achizitionat si sďż˝ punďż˝ pseudoforme ďż˝n loc si dupďż˝ acea sďż˝ se revinďż˝ la alea vechi si asa mai departe... cum s-a ďż˝ntďż˝mplat cu nefericita noastrďż˝ tarďż˝. Noi, dacďż˝ eram ďż˝n continuarea modernizďż˝rii ďż˝ncepute la 1859, de fapt 1861, prin reformele lui Cuza, dacďż˝ eram organic, pas cu pas, ďż˝n continuarea acestui proces si astďż˝zi n-ar fi dat peste noi catastrofa cu rďż˝zboiul pierdut, catastrofa bolsevizďż˝rii tďż˝rii, catastrofa unor lideri tďż˝mpiti, mďż˝rginiti, bestiali, cum au fost Dej si Ceausescu, soarta noastrďż˝ ar fi semďż˝nat cu cea a Belgiei decďż˝t cu a Bulgariei de astďż˝zi. Prin urmare, sďż˝nt foarte multe posibilitďż˝ti, dar aceste posibilitďż˝ti, spre deosebire de tďż˝rile occidentale, care sďż˝nt tďż˝ri structurate, nu sďż˝nt ďż˝ncďż˝ identificate. Acolo posibilitďż˝tile sďż˝nt indicate. Stii sigur cďż˝ ďż˝n bransa cutare existďż˝ evantaiul ďż˝sta de posibilitďż˝ti. Acolo s-au fďż˝cut multe recensďż˝minte si astea s-au tradus prin informatii la dispozitia petentului. La noi nu este asa; la noi este o stare cu o fazďż˝ de indistinctie, de crestere haoticďż˝, ďż˝n care tot felul de oameni dau „tunuri“, mafioti... Asta este expresia unui soi de haiducie; a ďż˝nceputurilor. Tineri sďż˝nt cei care trebuie sďż˝ identifice aceste posibilitďż˝ti. Si ele existďż˝. Iar ei sďż˝nt liberi sďż˝ le caute si sďż˝ le gďż˝seascďż˝. Vedeti, de acea e atďż˝t de grea definitia libertďż˝tii!