Biserica Buhalnita, loc de legend� si �nchin�ciune
• „As spune c� istoria acestei biserici se aseam�n� cu istoria poporului rom�n“, spune preotul Cristian D�sc�lescu • Buhalnita, unul dintre frumoasele sate ale comunei Hangu, cu gospod�rii pres�rate de-o parte si de alta a p�r�ului cu acelasi nume, n-ar atrage poate atentia trec�torilor, dac� turlele fostei m�n�stiri, ctitorite de voievodul Miron Barnovschi �n urm� cu aproape patru secole, nu s-ar �n�lta si ast�zi semet spre soare. „Un roi de case acoper� vechea teras� a Bistritei si coastele din jur, iar pe fundalul acestui peisaj se profileaz� silueta svelt� si str�lucitor de alb� a M�n�stirii Buhalnita“, descrie foarte frumos istoricul Marcel Dr�gotescu �ntr-una din lucr�rile sale dedicat� monumentelor istorice din Neamt. R�s�rit� din dreapt� credint� voievodal� si purt�nd pe chipu-i istoria locului, l�casul de cult al satului, av�nd hramul „Intrarea �n Biseric�“, cu un trecut deosebit de interesant, ne-a dat ghes mai zilele trecute �n a-i c�lca pragul. Ne-a �nt�mpinat cu chipul luminos t�n�rul preot Cristian D�sc�lescu, p�storul de suflete al buh�lnitenilor, cel care avea s� ne fie pentru c�teva clipe des�v�rsit� c�l�uz� �ntru cunoasterea locului. „V� spunem bun venit la streasina b�tr�nei biserici Buhalnita, sfintit� ca vatr� monahal�, unde s-au nevoit de-a lungul zbuciumatei sale istorii, monahi de neam rom�nesc, dar si str�in, respectiv greci sau egipteni, care au avut �n comun ortodoxia si pe Dumnezeu. As spune c� istoria acestei biserici se aseam�n� cu istoria poporului rom�n. Are un plan unic �n Moldova, turla fiind amplasat� exact pe jum�tatea acoperisului, pridvorul, ad�ugat ulterior, iar forma sa arhitectural� este aceea a oului de g�sc�. Este alb� si-n interior, dar si-n exterior, �n interior, pentru c� ctitorul ei Miron Barnovschi, dup� o scurt� domnie, sf�rsind muceniceste la Constantinopol, nu a mai avut timp s� se ocupe de �nfrumusetarea ei. Dup� care, fiind �nchinat� unor m�n�stiri din str�in�tate, acestea au neglijat, la r�ndu-le, din diverse motive acest aspect. Si totusi, �n timp, a fost adus� din Egipt o catapeteasm� cu icoane foarte expresive, icoane ce se p�streaz� si ast�zi, al�turi de unele strane de pe la 1600, sculptate de c�tre preotul Grigore, strane cu valoare de unicat. M-as opri si la strana arhiereasc�, av�nd motive zoomorfe, o adev�rat� oper� de art�, ce face parte din patrimoniul cultural gestionat de l�casul nostru de cult. Avem de asemeni obiecte sfinte foarte vechi, unele g�site chiar pe locul unde a fost initial biserica si unde acum s�nt apele lacului Bicaz“, ne-a spus printre altele p�rintele Cristian, care a tinut s� adauge faptul c� ctitoria a avut statut de m�n�stire p�n� la Cuza, c�nd, �n urma seculariz�rii si alung�rii c�lug�rilor greci, a fost transformat� �n biseric� parohial�. „A fost bine, c� a revenit celor pentru care fusese ctitorit� initial, dar a fost si r�u, deoarece au fost interzise pentru o bun� perioad� de timp refacerea chiliilor si a scolii, care a fiintat �n aceast� m�n�stire de-a lungul vremii“.
O istorie tumultuoas�
Asadar, din spusele preotului D�sc�lescu si din �nsemn�rile oamenilor de pe Valea Muntelui, rezult� faptul c� actuala biseric� din Buhalnita, fost� initial m�n�stire, a avut �ntr-adev�r o istorie tumultuoas�. �n leg�tur� cu acest asez�m�nt religios s-au f�cut �n timp unele confuzii ce au rezistat sub diferite forme p�n� de cur�nd. Un exemplu este confuzia �ntre M�n�stirea Hangu si Schitul Hangu, numit si M�n�stirea Pionul, prima situat� �n Buhalnita, despre care vorbim acum, si a doua, �n satul Schit, �n apropiere de Dur�u. Confuzia are ca explicatie faptul c� ambele ctitorii se aflau pe mosia Hangu, de la poalele Ceahl�ului, ale c�rei hotare se �ntindeau de la marginea Transilvaniei si p�n� la Bicaz. C�t priveste M�n�stirea Buhalnita, cu biserica de zid existent� si ast�zi �ntr-o form� apropiat� cu originalul din 1627, �ntemeietorul acesteia a fost, asa cum aveam s� afl�m din hrisovul ctitoriei si spusele p�rintelui Cristian, Miron Barnovschi, voievodul Moldovei, descins din marea familie a Movilestilor. „...�nceput-am a zidi si am f�cut biserica aceasta... care iaste �n partea apusului dep�rtet si �ntru deosebit� pustie, �n locul ce se cheam� Hangul. Si aceast� urmare si facere am pus domnia mea a fi ner�suit� �n veci �ntru a noastr� din nou zidit� m�n�stire de mai sus numit� Hangul“, se arat� �n hrisovul voievodal. Miron Barnovschi si-a dorit ca m�n�stirea ctitorit� de el �ntr-o regiune sfintit� de sihastrii muntelui Ceahl�u s� devin� un focar al ortodoxiei, de sprijinire a isihasmului si-a vietii culturale. Istoria ne spune c� nu de putine ori cele g�ndite de c�tre voievodul ctitor au fost uitate. Colectiile de documente ale istoriei Moldovei medievale contin numeroase referiri la procesele �n care a fost implicat� m�n�stirea. Apoi, �n iulie 1715, domnul Moldovei Nicolae Mavrocordat a �nchinat-o Patriarhiei din Alexandria, patriarhului Samuil fiind prezent �n Moldova la acea dat�. Si asta, chiar dac� s-a opus vehement Mitropolitul Ghedeon al Moldovei. �n 1863, sub Cuza, a devenit biseric� parohial�, iar �n 1958 a fost str�mutat� din zona lacului pe actualul asez�m�nt. Si multe ar fi de spus, dar pe noi ne-a interesat mai mult dialogul cu preotul paroh D�sc�lescu. „Ca orice t�n�r absolvent am visat s� slujesc �ntr-o catedral�, �ntr-o biseric� m�reat�, dar c�nd am intrat �n aceast� ctitorie m�ndria mea s-a strivit de smerenia acestei frumoase biserici cu care m-am identificat des�v�rsit. De aceea n-am g�sit niciodat� puterea s� o p�r�sesc, ba dimpotriv�. Aici, am simtit acel duh sf�nt foarte puternic ca urmare a nevointei tuturor celor ce s-au jertfit pentru existenta sa �n timp. Ca slujitor al acestei biserici simt o leg�tur� deosebit� cu voievodul martir, Miron Barnovschi, dar si cu cei care s-au ostenit aici �naintea mea. O leg�tur� de duh, desigur. Si nu vreau s� se �nteleag� ca un sentiment de labilitate acest lucru“, ne-a povestit p�rintele Cristian D�sc�lescu, care a tinut s� ne spun� c�te ceva despre �naintasii s�i �ntr-ale slujirii duhovnicesti si fr�m�nt�rile prin care trecuser� acestia prin vremi, dar si despre �naltele fete bisericesti ce i-au c�lcat pragul, dintre care am retinut pe Samuil I, patriarhul Egiptului, pe Iustin Moisescu, ce �n calitatea de Mitropolit al Moldovei a participat la sfintirea bisericii dup� str�mutare, dar si pe actualul patriarh Daniel, care �n urm� cu c�tiva ani a tinut s� viziteze Biserica Buhalnita. „S-a oprit atunci �ntre cele dou� coloane din interior si dup� c�teva clipe avea s� afirme c� biserica noastr� seam�n� izbitor de mult cu bisericile din Grecia, d�ndu-ne sfatul s-o p�str�m asa cum este, curat� si neprih�nit�, adic� alb�, precum o mireas� a Domnului“, a afirmat preotul din Buhalnita. C� M�n�stirea Buhalnita a fost o institutie crestin� foarte prosper� c�ndva, o spun documenteve vremii, dar la fel de bine o spun si precum c� egumenii sau c�lug�rii trecutului au fost uneori interesati mai mult de exploatarea mosiilor si de c�stigarea proceselor pe care le-au intentat vecinilor, boieri sau m�n�stiri, dec�t de propov�duirea moralei crestine �n r�ndul oamenilor simpli. Poate nu �nt�mpl�tor „Judec�torul Suprem“ a sanctionat o astfel de comportare prin dec�derea bisericii de-a lungul istoriei sale si renasterea ei cu mari sacrificii. Important r�m�ne un lucru, faptul c� aceast� ctitorie a rezistat �n timp, iar ast�zi, dac� pasii te poart� prin tinutul Hangului, mai precis prin Buhalnita, dup� c�teva minute de mers pe jos, alb�, �nalt� si majestuoas� ti se deschide privirii si sufletului �nsetat de comuniune cu Divinitatea. C�t �l priveste pe preotul paroh, Cristian D�sc�lescu, �n caz de z�bav�, acesta, cu generozitatea ce-l caracterizeaz�, �ti va prezenta o adev�rat� lectie de istorie a locului. Si v� asigur�m c� merit�!
|