DULCEG�RII JUDEC�TORESTI
�n urm� cu ceva vreme, la o emisiune TV, reportera �ntreba o distins� doamn�, jurist� cu staif, cum de e posibil ca sotul domniei sale, care ocupase o functie foarte �nalt� �n magistratur�, dar a fost pensionat cam pe nepus� mas� pentru c� fusese condamnat la �nchisoare pentru acte grave de coruptie, s� beneficieze, totusi, de o pensie de 16.000 de lei ? Si doamna, jurist� cu staif, iritat� de obr�znicia reporteritei, �n loc s�-i spun� … cucoan�, doamn�, nu eu i-am calculat pensia, a rupt inima t�rgului cu nonsalant� vecin� cu insolenta: ...si asa-i putin!
Din capul locului trebuie s� spun c� n-am preg�tire juridic� si s-ar putea s� gresesc pe ici pe colo �n folosirea termenilor, dar cet�teanul simplu care m� aflu si �n numele c�ruia m� bag �n vorb�, nu are nevoie de studii de specialitate, din moment ce exist� profesionisti la care s� apeleze c�nd are nevoie. El trebuie doar s� ajung� la dreptate si s� o �nteleag�. Nimic mai mult. Asadar...
Dura lex, sed lex, au spus str�mosii nostri. Cu suspendare!, am ad�ugat noi.
Dintre doi �mpricinati numai unul poate avea dreptate, au spus altii. Ba pe din dou�, am zis noi.
Sentinta e definitiv�, au formulat unii. Mofturi ! Definitiv�-nedefinitiv�, ea poate fi atacat�, am spus noi. Avem tot felul de Curti: de Apel, CSM, CCR, ICCJ si altele. Si dac� tot nu si nu, retrimitem totul la instantele initiale si, simplu ca bun� ziua, s� aplice aceleasi legi (c� doar nu s-au schimbat peste noapte), dar s� dea alte sentinte.
Si uite asa, din spuse �n zise si de-a dura din lege �n lege, legea nu mai e asa de dur�, devine o m�rtoag� costeliv� de care trag toti din toate p�rtile, un fel de sperietoare de ciori (dac� or mai fi r�mas si din astea prin pomi) si nu mai e sed lex. Cel putin una care s� mai fac� ordine prin dreptate sau justitie.
Rom�nul, de c�nd se stie n�p�stuit de str�ini dar, cu osebire si mai dihai, de ai s�i, fl�m�nd de dreptate, a tot visat, cu ochii pl�nsi, s� o vad�. Dar ce s� fac�, bietul de el, dac� singura lui arm� a fost crucea si speranta c� nu se poate s� nu se �ndure, odat� si odat�, Dumnezeu si de noi, si s� ne dea si nou�, din dreptatea universal�, buc�tica ce ni se cuvine.
La drept vorbind, am p�sit spre dreptate cu demnitate si f�r� s� �ntreb�m pe nimeni. E suficient s�-i amintim pe Decebal (care si-a sacrificat fiul pentru dreptatea lui si a altora), pe Tepes (cel cu teapa pentru c�lc�torii de tar�) si pe Cuza (cu ocaua lui). Am avut femei si b�rbati destoinici care si-au �nchinat viata asez�rii drept�tii pe temeliile ei firesti. Dar… ce-a mai r�mas din dreptate!?
Ce s� �nteleag� omul simplu, nescolit si nemocirlit (termenul �mi apartine) din toat� salata care se v�ntur� sub privirile lui?
Numitul X, a fost condamnat la… ani de �nchisoare... Bravo, halal dreptate, zice omul. Dar mai departe scrie... cu executare. De ce oare adaosul acesta inutil si pleonastic, at�ta vreme c�t �nchisoarea �nseamn� pierderea libert�tii, c� pedepsitul e pus dup� gratii, sub paz� si cheie, ca s� nu mai fac� relele pe care le-a f�cut, ba s� g�ndeasc� bine �nainte de a le mai face o dat�?
Numitul X, a fost condamnat la… ani de �nchisoare… cu suspendare. Cum adic�? �l pedepsesc, dar nu-l pedepsesc, �l �nchid, dar nu-l �nchid, �l condamn�, dar nu-l condamn�, �l pun dup� gratii, dar nu-l pun. Adic� �l pedepsesc numai pe h�rtie, de ochii lumii, pentru a crea iluzia drept�tii? Cum e posibil ca afirmatia s� stea al�turi de negatie �n cuprinsul aceleiasi formul�ri? Cine nu stie c� pozitivul al�turi de negativ �nseamn� zero, adic� nimic? De ce at�ta tevatur� pentru formularea nimicului? Uneori pentru fapte grave si morti f�r� nici o vin�, dec�t c� au avut ghinionul c� si-au intersectat linia vietii cu a unuia prea st�p�n pe sine ca s� mai tin� cont de altii. Si, la urma urmei, dac� pe unii �n condamn�m cu executare si pe altii f�r�, cum �i alegem si-i deslusim? Cu banul ori cu iadesul?
Da, �nteleg, orice situatie poate avea exceptii. Dac� condamnatul la �nchisoare e �n v�rst�, e bolnav, are o familie grea care ar muri f�r� sprijinul lui si c�te alte situatii posibile, poate fi exceptat de la efectuarea �nchisorii sau am�nat. Dar este exceptia de la legile �nchisorii si nu face parte din sentint�.
Oare s� fie at�t de s�rac� si limitat� �n formule de pedeaps� jurisprudenta noastr�, �nc�t solutia �nchisorii, cu sau f�r� executare, s� fie unica posibil�?
Bietii avocati poart� cu ei ranita chichitelor avoc�testi, pe care le �nvat� �nainte de fondul lucrurilor si chiar c� le merge. F�r� s� �nsemne c� s-a ajuns la dreptate, ci mai degrab� c� avocatul uneia dintre p�rti a fost mai abil, mai clontos, mai norocos, dac� nu cumva... mai prieten cu judec�torul.
Justitie! Ce s� mai �nteleag� omul c�nd principiul ordinii de �nregistrare a l�sat locul hot�r�rii „aleatorii“ dat� de calculator si te poti trezi (masina e masin�) cu cauza planificat� dup� nu stiu c�t� vreme, c�nd unele acte si-au pierdut valabilitatea (cazier judiciar, cazier fiscal si c�te altele) si trebuie ref�cute sau situatiile s-au schimbat, unii s-au �mboln�vit ori au murit si nu si-au mai v�zut dreptate si c�te alte situatii?
Cum s� priceap� bietul rom�n �n corectitudinea omului care trebuie s�-i fac� dreptate ori s� i-o resping�, c�nd un complet de judecat� are de solutionat, f�r� exagerare, mai bine de 40-50 de dosare �ntr-o singur� sedint�? E omeneste posibil? Oric�te �ndemnizatii de stres ar primi? Cum s� �nteleag� c� fiecare sedint� �ncepe cu am�narea cauzelor cu num�rul… si cu num�rul… f�r� elementara �ntrebare de ce? Cum s� se mai mire c� o cauz� simpl�, care ar putea fi pronuntat� �n c�teva sedinte, s� dureze ani si ani de zile?
Cum s� priceap� omul simplu prescrierea faptelor? Cu ajutorul trasului de timp, cu dib�cie folosit de unii avocati? Adic�, dac� timpul a trecut fapta nu mai e fapt� si hotul nu mai e hot? El si-a v�zut nestingherit de treab�, a furat cu vaporul, cu flota, cu TIR-ul ori cu ordinul de plat�, dar avocatul dibaci �l aduce �n pragul prescriptiei si o clameaz�. P�c�liciul nu mai e p�c�lici si o poate lua de la cap�t.
Ar fi asa greu ca termenul de solutionare a unei cauze s� nu poat� dep�si un timp rezonabil de (s� zicem) dou� sau trei luni de zile? Cu conditia ca dosarul s� nu fie acceptat dec�t dac� este complet. Avocatii stiu bine, e meseria lor, ce documente, martori sau probe s�nt necesare. Si dac� dosarul mai cere si altele, nimic iesit din comun, se cer. Dar ca s� �ncepi dosarul si abia dup� aceea s� �ncepi s�-l completezi cu documente nu mai e de �nteles.
Cum s� �nteleag� cet�teanul de r�nd c� cel care a fost prins fur�nd sau a cauzat pagub� �n avutul celorlalti, nu e obligat s-o pun� la loc, ba s�-si vad� nestingherit de functii si agoniseal�? Mai ieri vedeam la TV un potentat care abia mai r�sufla, de gras ce era, acuzat de g�in�rii m�runte, dar care au �nsemnat prejudicii uriase pentru stat si fusese blamat c� tipa si-i punea la punct - drag� Doamne - pe politistii slugarnici, ori pe altii cu clondirele de tuic� si colacii de c�rnati si caltabosi primiti ca mit�, se foiau senini printre fotoliile de parlamentari.
Auzit-ati auzit pe vreunul mai cu noroc care a dat din coate pentru o functie mai de Doamne ajut� (las�' c� nici cu alea mai m�runte nu mi-e rusine) care, din prima clip�, s� nu se astearn�, v�rtos, pe c�p�tuial�? Nu stiu de ce m� bate g�ndul c�, l�s�nd copiii la o parte (desi nici ei nu mai s�nt ca alt�dat�), mai multi s�nt cei care ar trebui s� fie �n �nchisoare dec�t �n afar�. Si atunci, chibzuiti am fi s� renunt�m la m�runtisuri din astea gen autostr�zi, spitale, surse energetice, scoli si altele asemenea, si s� construim �nchisori. Pe bune! Fiindc� cei cu executare vor str�mba din nas pentru conditiile oferite (chiar cu 4 vizite si 16 kilograme de alimente pe lun� si c�te altele) si vor fugi cu jalba �n protap la CE. O asemenea �nchisoare �ncepe s� prind� contur �ntr-o capital� de judet. Si dac� justitia �si va intra �n drepturi (d� Doamne!), nu vor fi locuri suficiente.
Se pare c� legile noastre s�nt bune, drepte, sublime. Dar au si ele hibele lor. Nu pot fi puse �n practic� dec�t dup� aparitia Instructiunilor de aplicare a legii. Si instructiunile, bat�-le norocul, fac din lege o c�rp�. Legea nu mai spune c� pentru nu stiu ce abatere f�ptasul trebuie s� primeasc� cutare pedeaps�, ci c� poate primi acea pedeaps�. Si c�nd ai ajuns pe m�na lui poate, sigur c� ce se poate pentru unii nu se poate pentru altii.
Dar… mai important este s� trecem la treab� si justitia s�-si spun� cuv�ntul!
|