Pelerini si turisti de seam� pe muntele Ceahl�u

• ca ďż˝n fiecare an, si luni, 6 august 2012 muntele va fi luat cu asalt de lume si ďż˝nalte fete bisericesti, ďż˝ntru ďż˝nďż˝ltare duhovniceascďż˝ si bucurie trupeascďż˝ n

Ceahlďż˝ul, muntele moldav ce concureazďż˝ cu Olimpul, Pindul sau Peleasul, va fi cďż˝lcat ďż˝n acest weekend de mii de turisti. Si asta, deoarece fiind considerat muntele sacru al romďż˝nilor si dintotdeauna unul dintre stďż˝lpii spiritualitďż˝tii strďż˝vechi, omul simte nevoia sďż˝ adaste aici, mďż˝car o datďż˝-n an, ďż˝ntru ďż˝ncďż˝rcarea trupului si sufletului cu tot ceea ce presupune taina acestui miracol natural. Numďż˝rul record de turisti al unei zile din fiece an este 6 august, de Schimbarea la Fatďż˝, cďż˝nd sacralitatea, conform calendarului religiei ortodoxe romďż˝nesti, ďż˝mbracďż˝ forma hramului dedicat ďż˝ndumnezeirii naturii. Cu acest prilej, schitul rectitorit dupďż˝ ďż˝'90 prin evlavia oamenilor din jurul Ceahlďż˝ului, a cďż˝rei bisericutďż˝ poartďż˝ numele sďż˝rbďż˝torii amintite, se constituie ca loc de ďż˝nchinare pentru toti trďż˝itorii locului si nu numai, dar si de binecuvďż˝ntare a celor drept credinciosi, prin prezenta pe Munte a unor ďż˝nalte fete bisericesti, cum ar fi ďż˝nsusi Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Sus pe Ceahlďż˝u, la ďż˝nďż˝ltimea singurului munte, care asemeni Athosului are hram bisericesc, Schimbarea la Fatďż˝ a Domnului aminteste cel mai bine ortodocsilor romďż˝ni de transfigurarea minunatďż˝ a Mďż˝ntuitorului pe muntele Tabor. Si asta, nu de ieri, de-alaltďż˝ieri, ci asa cum consemneazďż˝ istoria locului, de sute de ani ďż˝ncoace, de cďż˝nd Ceahlďż˝ul a avut ďż˝nalta cinste de a fi cutreierat de o pleiadďż˝ ďż˝ntreagďż˝ de oameni de culturďż˝, care ďż˝n pelerinajul lor au tinut sďż˝-si consemneze impresiile. Astfel, Constantin Matasďż˝, nďż˝scut la poale de munte, mentioneazďż˝ cďż˝ „Ceahlďż˝ul este socotit pďż˝nďż˝ ďż˝n ziua de astďż˝zi de popor ca un loc sfďż˝nt, ceea ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ foarte rar cu un munte. Din timpuri strďż˝vechi, se obisnuieste prin satele vecine datina mostenitďż˝ poate tocmai de la locuitorii pďż˝gďż˝ni de altďż˝datďż˝, din preajma Ceahlďż˝ului, ca o datďż˝ pe an, de Schimbarea la Fatďż˝ sďż˝ se urce lumea sus, pe vďż˝rf, unde, dupďż˝ ce un preot sďż˝vďż˝rsea o rugďż˝ciune, urma un praznic pe pajiste si apoi jocuri si chiuituri de clocotea vďż˝zduhul. ďż˝ncďż˝ de cu noaptea, ďż˝n dimineata zilei de 6 august se ridicau pe munte, ďż˝n port de sďż˝rbďż˝toare, roiuri de sďż˝teni ďż˝ntďż˝lnindu-se deasupra sat cu sat“, povesteste preotul Matasďż˝.

„Copia fidelďż˝ a Muntelui Athos“

ďż˝n aceeasi manierďż˝, dar de pe o pozitie religioasďż˝, arhimandritul Ioanichie Bďż˝lan, un cunoscďż˝tor al muntelui Athos, considera cďż˝ sďż˝rbďż˝toarea muntelui Ceahlďż˝u respectďż˝ modelul athonit, provenienta sa trebuind cďż˝utatďż˝ la marii sihastri si ďż˝n special la Peon, care a trďż˝it pe aceste locuri ďż˝n secolul al XVII-lea. „Ceahlďż˝ul este copia fidelďż˝ a muntelui Athos si cel de-al doilea munte cu hram ďż˝n lumea crestinďż˝. Aceastďż˝ traditie a fost adusďż˝ de la Athos ďż˝n Moldova ďż˝n secolul al XV-lea de cďż˝tre cďż˝tiva cďż˝lugďż˝ri aghioriti“, a afirmat monahul, descriind totodatďż˝ asemďż˝nďż˝rile dintre cei doi munti privind arealul geografic si sacralitatea lor: existenta vďż˝rfurilor Toaca si Panaghia, existenta unei bisericute lďż˝ngďż˝ Panaghia, hramul, viata monahalďż˝ si sihastricďż˝. De altfel, ďż˝ntr-o altďż˝ lucrare dedicatďż˝ muntelui Athos, acelasi scriitor, ierarh si pelerin ortodox, avea sďż˝ consemneze cďż˝ „ďż˝n ajunul hramului, numerosi credinciosi din satele vecine, ďż˝n frunte cu preotii de mir si cďż˝lugďż˝rii din Durďż˝u, urcďż˝ pedestri, fie dinspre Izvoru Muntelui, fie din Durďż˝u sau din Neagra - Bicaz“. La jumďż˝tatea secolului al XIX-lea, viata monasticďż˝ din regiune a intrat ďż˝n declin. Schiturile din jurul Ceahlďż˝ului au devenit pustii, iar hramul muntelui, dintr-unul religios a devenit unul cu caracteristici traditional-folclorice. Este de remarcat faptul cďż˝ C. D. Gheorghiu ďż˝n al sďż˝u „Dictionar geografic al judetului Neamt la 1890“ surprinde aspectul: „Dinspre Tďż˝rgu Neamt se organizeazďż˝ excursii de trei zile cu trďż˝sura (circa 30-40 lei) prin Pipirig, muntele Petru Vodďż˝, la giganticul munte Ceahlďż˝u, unde, mai ales la 6 august, e frumos, adunďż˝ndu-se ďż˝n vďż˝rful muntelui“. De asemenea, Toader I. Stefan din Ghindďż˝oani, un alt cronicar al evenimentului, merge ďż˝n anul 1896 pe Ceahlďż˝u cu ocazia hramului muntelui si vede lume multďż˝, ďż˝ntďż˝lnind pe platou un grup mare de „boieri“ ďż˝n frunte cu subprefectul de la Neamt. „Pentru adďż˝post se folosesc colibele fďż˝cute de G. Panu“. ďż˝n satul Rďż˝pciuni, la ďż˝ntoarcere gďż˝seste iarďż˝si lume multďż˝, fiind si hramul bisericii de aici si este poftit la masďż˝ cu sarmale si plďż˝cinte.

„Sďż˝ simti cďż˝ te adaugi neamului tďż˝u“

Mihail Sadoveanu, marele scriitor romďż˝n, a fost si el martor al sďż˝rbďż˝torii muntelui. ďż˝n dulcele sďż˝u stil descrie foarte frumos cele trďż˝ite ďż˝n sfďż˝ntul Munte. „ďż˝n ziua aceasta, a Schimbďż˝rii la Fatďż˝, au moldovenii obiceiul sďż˝ facďż˝ ascensiunea muntelui. (...) Cďż˝nd oaspetii sosesc cu ďż˝ncetinealďż˝ si blďż˝ndete, ca ďż˝n veacurile vechi, e bine sďż˝ te integrezi peisajului si sďż˝ te armonizezi ďż˝n toate ca sďż˝-i cďż˝nte fiinta de puterea acestui pďż˝mďż˝nt si sďż˝ simti cďż˝ te adaugi neamului tďż˝u“, a scris marele narator, el ďż˝nsusi cu sďż˝nge moldav prin masivu-i trup. Adolf Chevalier, ilustrul fotograf nemtean, a urcat de mai multe ori Ceahlďż˝ul, imortalizďż˝ndu-l ďż˝n imagini de extraordinarďż˝ frumusete artisticďż˝. Apoi, G. T. Kirileanu, cďż˝rturarul familiei regale, aminteste si el despre cele cďż˝teva zeci de ascensiuni, printre care si unele prilejuite de sďż˝rbďż˝toarea muntelui. Si nu ďż˝n ultimul rďż˝nd, Romulus Vulcďż˝nescu, autorul excelentei lucrďż˝ri „Mitologie romďż˝nďż˝“, a avut ocazia sďż˝ fie martorul sďż˝rbďż˝torii Ceahlďż˝ului, evidentiind mai apoi ďż˝n scrierile sale caracterul duhovnicesc si traditional-folcloric al acesteia. Specialistul ďż˝n mitologie romďż˝neascďż˝ descrie multimea de pelerini, muntenii ďż˝n straie de sďż˝rbďż˝toare, buciumasii, rugurile ce se aprindeau ďż˝n noaptea de dinaintea sďż˝rbďż˝torii. „Se urca ďż˝nainte de miezul noptii si conform traditiei se cobora ďż˝nainte de asfintit“. El nu mentioneazďż˝ o slujbďż˝ religioasďż˝, ci doar o rugďż˝ ďż˝nchinatďż˝ cerului. ďż˝n anii comunismului, serbarea cu aspect traditional-religios nu si-a mai putut afla conditiile de manifestare, devenind de-odatďż˝ ziua muntelui. Serbarea nu s-a mai desfďż˝surat pe platoul din vďż˝rful muntelui, ci si-a schimbat destinatia la Durďż˝u, fie lďż˝ngďż˝ mďż˝nďż˝stire, ďż˝n Poiana Cailor, fie la confluenta dintre pďż˝raiele Durďż˝u si Slatina, ďż˝n capďż˝tul din amonte al satului Schit, desfďż˝surďż˝ndu-se ďż˝n prima duminicďż˝ de august. Abia dupďż˝ ďż˝'90, cďż˝nd ďż˝n ďż˝n vďż˝rful muntelui s-a ridicat o mďż˝nďż˝stire, cea purtďż˝nd, cum era firesc, numele de Schimbarea la Fatďż˝, aspectul religios al manifestďż˝rii avea sďż˝ fie reluat. Asta ďż˝nsďż˝ neafectďż˝nd aspectul laic. Ba dimpotrivďż˝, acesta continuďż˝nd si astďż˝zi, printr-un spectacol artistic si sportiv ďż˝n aer liber dedicat trďż˝itorilor locului si comunei ďż˝n care vietuiesc, Ceahlďż˝u. Asadar, concluzionďż˝nd, desi aflati sub vremi si vremuri, cu tot cortegiul de bucurii si necazuri, muntenii, si-n special ceahlďż˝uanii, au stiut sďż˝ pďż˝streze ďż˝n timp Athosul romďż˝nesc, Ceahlďż˝ul, ca loc al rugďż˝ciunii si sacralitďż˝tii, pďż˝strďż˝nd traditia ca ziua de 5 august sďż˝ fie dedicatďż˝ ďż˝nchinďż˝rii si ďż˝mplinirii spirituale. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, si de aceastďż˝ datďż˝, adicďż˝ luni, 6 august 2012 muntele va fi luat cu asalt de lume si ďż˝nalte fete bisericesti, ďż˝ntru ďż˝nďż˝ltare duhovniceascďż˝ si bucurie trupescďż˝. Ca oameni ai locului, nu putem decďż˝t sďż˝ urďż˝m celor ce vor descinde ďż˝n zona noastrďż˝, un bun venit pe Sfďż˝ntul Munte!