Trei zile �n Ungaria, la B�k�scsaba

O invitatie la vals, preludiul, planul secund aluziv initial se apropie, ocup� �ntreg intervalul compozitional; trecem granita; mai putin de o secund�, c�t s� poti respira si de la cap�t ; intact, proasp�t, uit�ndu-se pe sine, mereu nou, laitmotivul c�l�toriei, drumul. O armonizare cu arhitectura locurilor, f�r� o repetare structural�, fredon�nd �n minte acele acorduri tulbur�toare din ciclul uneia din cele 19 Rapsodii Ungare, nu stiu care note cu care se acordeaza un str�vechi instrument traditional, dilatate de canicula de afar�. Niciodat� la temperatura altei veri, c�l�toria. Rapsodia Ungar� nu se ascult�, se joac� precum degetele lui Yung Lin pe clapetele pianului. Deslusesc c�te ceva din misterul Panoniei. Mi-aduce aminte de timbrele copil�riei cu Magyar Posta, colectia cu costume traditionale; toate �ntr-o simultaneitate perfect�. �nchipuite orizonturi multiple, ametitoarele serpuiri ale soselei, contrastul �ntre dimineata clavecinului si norii grei ai noptii trecute, casele; �nsiruite dup� legile imperiului; totul �ntr-o constructie simpl� si expresiv�. Asemeni Boleroului lui Ravel, al c�rui destinatar unic esti Tu, c�l�torule, constructia melodic� - o suit� de repetiruri orchestrale cu o configuratie concentric�: p�durile de plopi, stejari, aluni, tei, sicomori, din B�k�scsaba! Ungaria lui Liszt, av�ndu-l pe Karajan, ghid. Fort� si delicatete, toate ponderate de o m�n� nev�zut�, �n asteptarea dansului maghiar de demult; destinatia final� a c�l�toriei noastre: p�durea si casa hotel. O primire simpl� asemeni unui ritual, m-a dus cu g�ndul imediat dup� accesul �n camera hotel, la geneza acelui dicton: Qum Deo pro Patria et Libertate - f�r� dusm�nie sau r�utate - �ntr-o interpretare istoric�; si c�t de aplicate ori c�t de autentice or fi fost toate astea de prin secolul XVII? Nu cumva Liszt �n portiunea usor funebr� din Rapsodia Ungar� face prohodul acelor dizarmonii ale istoriei de p�n� la el? S�-l mai cred oare pe Levi Srauss cu a sa Antropologie structural�?

La Piatra Neamt, apa, p�r�ul Cuiejdi...

Iar bat c�mpii; am venit s� m� refac dup� predarea lucr�rilor la Bienala de Arhitectur� Bucuresti, la invitatia unor prieteni; si m� simt absolut minunat! Mi-or fi disp�rut reflexele ce tin de starea de bine pur si simplu? F�r� ca cineva s� urm�reasc� ceva cu, sau de la mine? Ca-ntotdeauna salvarea a venit tot din muzic�! B�k�scsaba - orasul cu o arhitectur� dominant baroc�, renascentist�, invadat de spatii verzi si de un loc minunat �n oras care este Canalul �lsv�z, izvor�t din Crisul Alb, care, dup� ce �si unduieste apele de-a lungul orasului, se revars� �n Ketts K�r�s (Crisurile unite), preg�tindu-se pentru urm�toarea c�l�torie, Tisa; Crisul Alb, care-ti taie respiratia cu podurile, amenaj�rile peisagistice, habitaturile care-i fac cu politete loc, m� �nc�nt� si m� �ntristeaz� deopotriv�: m� �nc�nt� acel elefant care d� s� zboare-barocul vienez al constructiilor; m� �ntristeaz� c� la mine acas� n-am fost auzit. La Piatra Neamt, apa, p�r�ul Cuiejdi, care traverseaz� orasul de la nord la sud a fost �nghitit de betoane. Albia Cuejdiului, �n cartea cu amintiri; si asta �n numele parc�rii masinilor; nu v� era mai usor, domnilor specialisti s� fi f�cut parcajele deasupra, pe tronsoane compacte altern�nd cu zone �n care apa - simbolul cultural major al urbei s� fie prezent�? V� deranja albia Cuejdiului, parcajele supraterane si spatiile adiacente acestora invadate de spatii verzi? Tot c�mpul vizual la nivelul circulatiei pietonale actuale s� fi r�mas liber? S� putem vedea din toate unghiurile muntele, apa? M� tem c� toate neajunsurile urbei se descarc� nemeritat �n primarul nostru; nu merit� toate acestea un om care a schimbat radical destinul orasului, transform�ndu-l �ntr-un timp scurt �ntr-un autentic brand turistic european, identific�ndu-se cu acesta. Ati v�zut c� m-am pus bine si cu domnul primar de la noi si cu ungurii! E bine de stiut c� popoarele civilizate nu g�ndesc �n termeni suspiciosi acest tip de discurs. �n a doua zi a sederii noastre �n B�k�scsaba am vizitat o fabric� de produse ceramice imens� si ultra-modern�; cu doar 15 angajati pe schimb; care produce o sut� de mii de tigle ceramice - adev�rate opere de art� - pe zi; una din cele 6 astfel de institutii productive din Ungaria, absolut nepoluante, care-si desfac marfa �n mai toate t�rile Europei; fabrici cu care o m�n� de rom�ni vrednici au stabilit relatii de parteneriat dup� toate regulile pietei.

Nimic nesimtit, ostentativ

Cel mai mult m-a uimit la maghiari acas�, �n orasul lor, B�k�scsaba, faptul c� toate axiomele dup� care s-au legiferat criteriile urbanistice moderne - vorbim de Regele Soare, Ludovic al XIV, le reg�sesti aici aplicate. Nu au garduri deloc, cu exceptia celor vii, desi marea lor majoritate sunt proprietari; nu vorbim de frontul stradal continuu, configuratie urban� - consecint� a legislatiei imperiului austro-ungar de atunci, a c�rei genez� este de tip medieval; vorbim de alte limite de proprietate, de gardul din dex. Au un fir de ap� - Crisul Alb care structureaz� �ntreg orasul; pe care-l trateaz� cu respectul cuvenit, pe care �l iubesc si cu care se m�ndresc! �ntre trotuar si strad� nu exist� acea combinatie mizerabil� de p�m�nt, chistoace de tig�ri si gunoaie. Nic�ieri �n oras! Nu au masini de fite, semn c�-si folosesc energia financiar� si �n scopuri cel putin culturale; nimic nesimtit, ostentativ. Merg pe biciclete de la mic la mare pe piste special amenajate. Ziua orasul este lipsit de aglomeratie, este tihnit. Dup� drumuri, �n ordinea importantei criteriilor structurante majore ale orasului urmeaz� zona verde cu albia Crisului Alb, peisagistica acestora si abia la urm� habitatul, utiliz�nd prudent celebrele betoane. Urbanismul comunist i-a atins mai putin cu acele case, pensiuni, depozite, peco-uri �nsirate ca m�rgelele la strad�, s� vad� prostimea ce tari s�ntem noi! Si asta cu asentimentul urbanistilor din prim�rii. Toate constructiile care au ceva de spus s�nt tratate cu discretie, retrase de la trama stradal�. Un oras �n care poti s� te r�t�cesti asemeni unui parc bine elaborat, sau s� te identifici cu multe din valorile lui culturale. D�nsii �si reconstruiesc istoria spiritual� si cultural� din mers: fac �ntr-o sinagog� abandonat�, din palinc�, muzeu. Cu alambicuri aurite ale c�ror distil�rii savante te duc cu g�ndul la alchimistii de odinioar�. La fel procedeaz� cu artistii plastici care au onorat prin biografia lor orasul; le fac muzeu!; Iat� muzeul Munkacsy Mihaly, n�scut �n Ucraina, venit la 6 ani �n grija rudelor la B�k�scsaba, p�n� la 15 ani, preluat apoi de Paris si de �ntreaga umanitate; cam ca la noi, numai c� aici maghiarii chiar i-au f�cut muzeu, unic �n toat� lumea; dac� despre architect se spune c� este un zidar care a �nv�tat latina, despre Mihaly �mi permit s� spun c� este un t�mplar care a �nv�tat tehnica clarobscurului. Devenind unul dintre cei mai cunoscuti pictori, cu lucr�ri �n marile muzee ale lumii. Pe toat� durata sederii noastre ne-am �nteles perfect, nici unul dintre noi nestiind limba celuilalt; aceast lucru este posibil doar �ntre comunit�ti umane care folosesc aceeasi unitate de m�sur�, care au un ingredient comun; acela numit civilizatie. M� �ntorc trist si deprimat acas�; eu si colegii de c�l�torie; din nou trebuie s� spun c� tara cu unul dintre cele mai diversificate si mai expresive forme de relief functioneaz� defect pe considerentul c�-i locuit�. La �ntoarcere nici n-am intrat bine �n tar� si era s�-mi ias� pe nas p�linca; autocarul luase �n plin o form� nou� de relief, autohton�: un delusor din gunoaie si chistoace de tig�ri!
Tot ce v-am m�rturisit, toate chestiunile prezentate le-am �nv�tat la vremea lor la facultate; si eu, si tu, si tu, si tu, domnule Architect.
De ce un oras cu 64.000 de locuitori, B�k�scsaba, situat la o arunc�tur� de b�t de Rom�nia, oras dintr-o tar� vecin�, Ungaria, opereaz� continuu cu criterii structurante precise, �n timp ce la noi acas� aceste legi minimale de bun�stare colectiv� s�nt ignorate?
Toate acestea �n trei zile de var� au fost posibile gratie domnilor Bogdan Coste si Lucian Ichim c�rora le sunt recunosc�tor.
Multumesc gazdelor noastre, domnului Inginer Kato Aladar-Presedintele consiliului de administratie CEO al Tondach, Ungaria, precum si domnului Augustin Rusu - Administrator al Tondach Rom�nia, pentru �ntreaga ospitalitate!

Laurentiu DUMITRASC, Piatra Neamt, 17-19 iulie 2012