Schitul Cerebuc, loc de legendďż˝ si spiritualitate crestinďż˝

• existenta asezďż˝mďż˝ntului de la poale de Ceahlďż˝u se pierde ďż˝n negura vremurilor • lui Gheorghe Asachi i se atribuie cea mai veche mďż˝rturie directďż˝ despre „sfďż˝rsitul“ unui schit ďż˝n aceastďż˝ zonďż˝: „Numele cel frumos al acestui loc, a ďż˝ndemnat a se zidi aici un schit carele a fost pďż˝nďż˝ la anul 1704, dar ďż˝n ziua de Pasti, pe cďż˝nd se serba ďż˝n bisericďż˝ Sfďż˝nta ďż˝nviere, un munte de omďż˝t, desfďż˝cďż˝ndu-se din vďż˝rful Pionului si surpďż˝nd stďż˝ncile manine, au ďż˝ngropat schitul cu toti sďż˝hastrii“ • se mai spune cďż˝ schitul Cerebuc ar fi fost construit pe la 1710 de cďż˝lugďż˝rii de la Mďż˝nďż˝stirea Pionul dupďż˝ ce o avalansďż˝ a distrus Schitul Sahastru de sub Ceahlďż˝u •

Cotidianul Monitorul �si propune ca, periodic, �n paginile sale cititorii s� g�seasc� articole despre m�n�stirile judetului. �n acest demers ne ajut� profesor dr. Daniel Dieaconu, un istoric pasionat si de ceea ce �nseamn� spiritualitea Tinutului Neamtului. Vor putea fi citite materiale �n care se vor reg�si lucruri mai putin stiute despre sfintele l�casuri de cult a c�ror existent� se pierde �n veacuri trecute. Si, poate, demersul nostru va face ca parte dintre cei care afl� detalii noi s�-si �ndrepte pasii spre vreo m�n�stire sau schit ascuns �n codrii Neamtului, �n zone de un pitoresc ireal, departe de tumultul cotidian. Oaze de pace spiritual�, locurile de m�ntuire a fiintei, locuri unde te-nv�luie pl�cut linistea vietii monahale, locuri unde te-nconjoar�, parc� din v�zduh sau de nic�ieri, slujba si glasuri domoale de c�lug�ri sau maici. �n editia de ast�zi v� prezent�m schitul Cerebuc.

Schitul Cerebuc a fost de Sfďż˝ntul Ilie loc de zďż˝bavďż˝ pentru cďż˝teva zeci de oameni, care au tinut sďż˝ fie prezenti la hramului bisericii. Marea majoritate, trďż˝itori ai satelor din vecinďż˝tatea lďż˝casului de cult, precum Izvoru Muntelui, Izvoru Alb, Secu, Pďż˝rďż˝ul Mare sau chiar ai Ceahlďż˝ului ori ai Bicazului. Ne-au retinut atentia chipuri de munteni de toate vďż˝rstele, de la prunci coborďż˝ti parcďż˝ de pe catapeteasma bisericii si pďż˝nďż˝ la bďż˝trďż˝ni aducďż˝nd la chip cu sfintii icoanelor de pe peretii proaspďż˝t pictati ai locului de ďż˝nchinďż˝ciune. Pďż˝nďż˝ la vremea ospďż˝tului, oferit prin bunďż˝vointa si cu binecuvďż˝ntarea staretului Mďż˝nďż˝stirii Cerebuc, protosinghelul Gherontie Munteanu, crestinďż˝tatea prezentďż˝ ďż˝n poiana de la poalele Ceahlďż˝ului a asistat la slujba religioasďż˝ oficiatďż˝ de cďż˝tre pďż˝rintele Teodosie. „ďż˝n ziua de prďż˝znuire a Sfďż˝ntului Slďż˝vit Prooroc Ilie Tesviteanul trebuie sďż˝ gďż˝ndim la faptul cďż˝ viata noastrďż˝ este plinďż˝ de urcusuri si coborďż˝suri. Ne ďż˝nďż˝ltďż˝m, cďż˝dem si ne ďż˝nďż˝ltďż˝m din nou. Important este ďż˝nsďż˝ momentul ďż˝n care ne aflďż˝m cďż˝nd Mďż˝ntuitorul ne cheamďż˝ la cele vesnice, pentru cďż˝ ďż˝n functie de starea ďż˝n care ne vom afla atunci, asa vom fi judecati“. Acestea au fost parte din vorbele adresate multimii de cďż˝tre predicatorul slujbei Dďż˝ntďż˝'iliesti din lďż˝casul de ďż˝nchinare de la Cerebuc. Si oameni cu dor de desďż˝vďż˝rsire, se vede treaba, au cďż˝utat si de astďż˝ datďż˝ retragerea ďż˝n vecinďż˝tatea muntelui pentru a fi mai aproape de Divinitate. „De fiecare datďż˝ de Sfďż˝ntul Ilie venim la Cerebuc pentru a face rugďż˝ patronului spiritual, stďż˝pďż˝nitor al tunetelor si fulgerelor, sďż˝ ne fereascďż˝ de rele, dďż˝ruindu-ne ploi la bunďż˝ vreme si vreme prielnicďż˝, pentru a putea dobďż˝ndi cele folositoare ale acestei vieti“, avea sďż˝ ne spunďż˝ Vasile Ungureanu, un om cďż˝t Ceahlďż˝ul de voinic, oier din Verdele Bicazului, prezent cu ďż˝ntreaga familie la hramul bisericii. Si cum Cerebucul face parte din amplul peisaj religios al Sfďż˝ntului Munte Ceahlďż˝u, vorbele omului avea sďż˝ ne trimitďż˝ cu gďż˝ndul la istoria locurilor. Aveam sďż˝ rememorďż˝m cu usurintďż˝ faptul cďż˝ locul cďż˝lcat de noi a fost ďż˝ncďż˝ din trecut unul de rugďż˝ciune si nevointďż˝. Asta, pentru cďż˝ Cerebucul si ďż˝ntreg Ceahlďż˝ul au atras din vechime pe cďż˝lugďż˝rii care si-au dorit un trai de nevointďż˝ si singurďż˝tate ďż˝n comuniune cu Dumnezeu. Se spune cďż˝ acestia trďż˝iau ďż˝n grote sau ďż˝n colibe, iar atunci cďż˝nd iernile erau grele, se adunau la poale de munte, unde ridicau un altar, un paraclis sau un mic schit. Despre primele schituri ale Ceahlďż˝ului se stiu putine lucruri, dat fiind numďż˝rul mic de documente emise referitoare la aceste lďż˝casuri de cult. Din aceastďż˝ cauzďż˝, istoria acestor schituri se sprijinďż˝ mai mult pe traditiile, care din fericire au fost consemnate de unii oameni de culturďż˝, si din plďż˝smuirile, de cele mai multe ori fantastice.

�nceputuri de sih�strie si monahism

Despre Sihďż˝stria lui Dragos a scris Emanoil Gregorovitza, profesor si folclorist din Bucovina, la 1908, descriind cďż˝lďż˝toria sa pe plaiuri moldave din 1900. Cďż˝lďż˝uza sa ďż˝n aceastďż˝ regiune, un sďż˝tean de la poalele Ceahlďż˝ului, mos Nicoarďż˝, ďż˝i povesteste despre ďż˝ntemeierea schitului: „...dupďż˝ traditia crestineascďż˝, acolo, ďż˝n funduďż˝' Izvorului Alb a fost ďż˝n vremurile vechi un loc de retragere foarte ascuns. Si s-ar fi ďż˝ntďż˝mplat cďż˝, pornind Dragos Vodďż˝ din Maramures spre Moldova, niste dusmani au rďż˝pit-o pe Doamna Maria (doamna viitorului voievod) si au ascuns-o ďż˝n pestera mare de aici. Aflďż˝nd-o pe doamna sa, a pus mai tďż˝rziu de a zidit o bisericutďż˝ de lemn cu hramul Pogorďż˝rea Sfďż˝ntului Duh, nu ďż˝n pestera numitďż˝ Groapa Sihastrilor, unde o gďż˝sise pe Doamna, ci pe runculetul ce se prelungeste din muntele Ceahlďż˝u“. Gregorovitza este si cel ce afirmďż˝ cďż˝, dupďż˝ cronicele bisericesti, ďż˝n 1603, un sihastru pe nume Silvestru ar fi zidit pe urmele schitului lui Dragos, o nouďż˝ bisericďż˝ si a ďż˝nchegat un schit, distrus la 1704. Doctorul pietrean Gheorghe Iacomi, un alt ďż˝mpďż˝timit al Muntelui, a aflat de la bďż˝trďż˝nii din satul Izvorul Alb despre existenta unui schit ďż˝n vechime pe aceste locuri, dar ruinele nu se mai vďż˝d. Dat fiind faptul cďż˝ ďż˝n acea vreme bisericile se ridicau din lemn si transformďż˝rile de-a lungul secolelor au fost importante urme ale vechiului schit nu s-au descoperit. Viiturile, pďż˝durea oarbďż˝ crescutďż˝ le-ar fi putut acoperi. Si, conform traditiei, o bisericďż˝ pďż˝rďż˝sitďż˝ trebuie lďż˝satďż˝ sďż˝ se risipeascďż˝ ďż˝n timp, fďż˝rďż˝ a se atinge cel mai mic lucru, iar o alta nouďż˝ sďż˝ se zideascďż˝ ďż˝n alt loc, „de temelie“ sau „de pajiste“. Este o traditie pďż˝stratďż˝ cu sfintenie si astďż˝zi. Iar bďż˝trďż˝nii de astďż˝zi din satul Izvorul Alb sďż˝nt prea tineri si nu mai stiu despre cele de demult ale locurilor. ďż˝ntr-un document primit de Constantin Turcu de la preotul Alexandru Romanescu din Grinties, datďż˝nd din anul 1876, se afirmďż˝ cďż˝ „schitul numit Sďż˝hďż˝strie Veche a fost ďż˝ntemeiat ďż˝n 1603 de cďż˝tre pďż˝rintele ascet Andrei Tifui“. Un document din 1611, 12 august, mentioneazďż˝ schitul Cerebuc a cďż˝rei bisericďż˝ a fost fďż˝cutďż˝ de Gheorghe Movilďż˝, mitropolitul, ďż˝ntr-o poianďż˝ sub Ceahlďż˝u, proprietatea Mďż˝nďż˝stiri Bisericani. Considerďż˝m cďż˝ referirea este fďż˝cutďż˝ la Schitul Sahastru, confuzia fďż˝cďż˝ndu-se prin faptul Schitul Cerebuc s-a ridicat de cďż˝tre un cďż˝lugďż˝r de la Schitul Sahastru. Mitropolitul Gheorghe Movilďż˝, ctitor ďż˝n 1595 al Mďż˝nďż˝stirii Poienile, se aratďż˝ interesat de aceste locuri, de sfintenia muntelui si a sihastrilor. Gheorghe Ungureanu, un alt cronicar modern al locului, considerďż˝ ca an al pierderii Schitului Sahastru 1706.

...si a fost sďż˝ fie Cerebucul

Gheorghe Asachi, care ajunge pe aceste locuri ďż˝n 1838, deci cea mai veche mďż˝rturie directďż˝, aflďż˝ cďż˝ sfďż˝rsitul Schitului Sahastru a fost la 1704: „Trecďż˝nd pďż˝rďż˝ul Sďż˝rbeni, dupďż˝ un ceas, ajungi la Bďż˝tca numitďż˝ Piciorul Sahastrului si ďż˝n urmďż˝, la pďż˝rďż˝ul Albu, care le cure ďż˝ntr-o vale ďż˝ngustďż˝, ďż˝n a cďż˝rei mijloc se ďż˝naltďż˝ chipul antic al Dochiei. Din aceastďż˝ strďż˝mtoare suflďż˝ un vďż˝nt puternic si, precum zice balada, plutesc ďż˝n aer o multime de vulturi care ies din stďż˝ncile ďż˝nvecinate numite Stratul sau Tabďż˝ra Vulturilor. Numele cel frumos al acestui loc, a ďż˝ndemnat a se zidi aici un schit carele a fost pďż˝nďż˝ la anul 1704, dar ďż˝n ziua de Pasti, pe cďż˝nd se serba ďż˝n bisericďż˝ Sfďż˝nta ďż˝nviere, un munte de omďż˝t, desfďż˝cďż˝ndu-se din vďż˝rful Pionului si surpďż˝nd stďż˝ncile manine, au ďż˝ngropat schitul cu toti sďż˝hastrii si a prefďż˝cut forma acestui loc. O icoanďż˝ ce a scďż˝pat din aceastďż˝ catastrofďż˝, au ďż˝nsemnat locul fostului schit si, mai ďż˝n urmďż˝, au pricinuit facerea schitului Cerebucul, unde se pďż˝streazďż˝ pďż˝nďż˝ astďż˝zi“. Acelasi cďż˝rturar confirmďż˝ existenta schitului si ďż˝l localizeazďż˝. Toponimele locului aratďż˝ si ele vechea existentďż˝ a schitului: Piciorul Sahastrului, Groapa Sihastrilor, Poiana Sahastru. Despre sfďż˝rsitul schitului s-a aflat si dintr-o ďż˝nsemnare de pe o carte datďż˝nd din 1723: „...aceastďż˝ sfďż˝ntďż˝ carte ce se cheamďż˝ greceste antologhion, iaste a dumisalei giupďż˝nesei Ecaterina, care au fost la un schit la muntele Pionu, care schit s-au risipit ďż˝n ruptura omďż˝tului si moarte ďż˝ncďż˝ s-au fďż˝cut acolo ďż˝n risipa bisericii“. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, Gheorghe Ungureanu crede cďż˝ Schitul Cerebuc a fost construit de cďż˝lugďż˝rii din Mďż˝nďż˝stirea Pionul la 1710, dupďż˝ ce o avalansďż˝ a distrus Schitul Sahastru de sub Ceahlďż˝u, s-ar fi numit Cerebuc dupďż˝ numele staretului de la Mďż˝nďż˝stirea Pionul - Cerebus. El ďż˝si amintea cďż˝ la 1933 de-abia se mai vedeau urmele schitului. Emanoil Gregorovitza prezintďż˝ o lungďż˝ povestire de dragoste petrecutďż˝ pe timpul lui Vasile Lupu, cu multe personaje reale sau ďż˝nchipuite. Cerepuha, pisar al lui Timus Hmelinitcki (ginere al lui Vasile Lupu), se retrage pe aceste locuri si sub numele de Ghedeon ajunge staret la Cerebuc, pe care-l ďż˝nzestreazďż˝ cu bogďż˝tii, lucruri furate de tovarďż˝sii sďż˝i cazaci. Pentru pďż˝catele lui si a altora, Dumnezeu i-a pedepsit prin avalansa din 1704. Cďż˝lugďż˝rii ce-au scďż˝pat ďż˝mpreunďż˝ cu oameni din sate au reclďż˝dit schitul ďż˝n dreapta Izvorului Alb. Istoria si legenda se ďż˝mpletesc atunci cďż˝nd este cazul unor vechi schituri ale Ceahlďż˝ului si devine un lucru dificil a le despďż˝rti.

Cerebuc, �nflorire si dec�dere

Putine documente s-au emis (ori s-au pďż˝strat) despre schitul Cerebuc, dat fiind faptul cďż˝ nu a detinut o mare importantďż˝ religioasďż˝ si culturalďż˝ si nici nu era de sine stďż˝tďż˝tor, ci apartinea Mďż˝nďż˝stirii Pionul. Dupďż˝ 1830, cneazul Gheorghe Cantacuzino, care a deposedat de mosii Mďż˝nďż˝stirea Pionul a ďż˝nceput a prigoni si Schitul Cerebuc. ďż˝n Menuariu si inventariu despre fondatiea, esistenta si dota schitului Cirďż˝bucului din plasa Muntele, districtu Neamtu din 1876, aflďż˝m: „Cďż˝nd s-a usurpat mosia mďż˝nďż˝stirii Hangu (pe care este schitul) de cďż˝tre Cnejii (Principii) Cantacuzini, se aminteste din predanii sigure cďż˝ au trimis un vďż˝tav (de religie catolicďż˝ - latinďż˝) ca sďż˝ dďż˝rďż˝me si sďż˝ ardďż˝ schitul si biserica cu totul, ca sďż˝ nu mai rďż˝mďż˝ie urme ale proprietďż˝tii mďż˝nďż˝stiri Hangu pe acolo; ďż˝nsďż˝ dupďż˝ iconomia nevďż˝zutei protectoare a schitului, trimisii cu gďż˝nd rďż˝u nu s-au oprit din cďż˝lďż˝torie, dar ďż˝n locu de a merge la schit, au luat fiecare din ei, osebite directii ďż˝n pďż˝dure, ďż˝ncďż˝t, dupďż˝ ce au obosit umblďż˝nd, cunoscďż˝nd locurile de unde umbla, s-au ďż˝ntors (unii a doua zi, altii a treia zi) si au spus stďż˝pďż˝nului lor cauza nestricďż˝rii schitului. Si numai pentru frica acestei minuni, proprietari au pďż˝strat schitul, fiindcďż˝ nu dupďż˝ mult timp si vďż˝tavul ce primise sarcina ruinďż˝rii s-a curmat viata prin focul ce a mistuit o arie de paie a mosiei (vďż˝tavul se numea Jan). ďż˝n a doua jumďż˝tate a veacului XIX, schitul ďż˝ncepe a decďż˝dea, atďż˝t din pricina lipsei mijloacelor materiale cďż˝t si a nevredniciei soborului, fiind consemnate dosare si judecďż˝ti de cďż˝lugďż˝ri vagabonzi, hoti si betivi. Si cum nimeni (autoritďż˝tile, mosieri, ierarhi ai bisericii) n-a ajutat schitul, odoarele de la Cerebuc au fost duse la Durďż˝u. Rďż˝mas fďż˝rďż˝ sobor schitul s-a ruinat, dar si datoritďż˝ netrebniciei oamenilor. Gheorghe Iacomi aflďż˝ o poveste despre Cerebuc petrecutďż˝ dupďż˝ anul 1900 de la un bďż˝trďż˝n din satul Izvorul Muntelui: „Pe pďż˝rďż˝ul Piatra Lupului, mai jos de Cerebuc, lucrau cďż˝tiva unguri la coborďż˝tul lemnului pe uluc. ďż˝ntr-o searďż˝, dupďż˝ ce terminaserďż˝ lucru, s-au dus la Cerebuc, care era ďż˝n ruinďż˝ si s-au apucat sďż˝ sape sub masa altarului, cu chip sďż˝ gďż˝seascďż˝ o comoarďż˝ sau niste bani ascunsi acolo. Negďż˝sind nimic s-au ďż˝nfuriat, au stricat icoanele ce mai erau, ba au dat si foc. A doua zi a venit pedeapsa lui Dumnezeu, toti trei au fost omorďż˝ti de lemnele ce sďż˝riserďż˝ de pe uluc“. Bineďż˝nteles cďż˝ la acea datďż˝ nu mai erau icoane la schit cďż˝ci fuseserďż˝ toate duse la Durďż˝u si cďż˝, mai ďż˝ntotdeauna, aceste traditii, pe lďż˝ngďż˝ adevďż˝r mai contin si o componentďż˝ de plďż˝smuire popularďż˝, mai slabďż˝ sau mai accentuatďż˝, ďż˝n functie de scurgerea timpului. Dar, ďż˝n cazul vechilor schituri si mďż˝nďż˝stiri, atunci cďż˝nd documentele istoriei nu spun nimic, sďż˝ lďż˝sďż˝m traditiile si legendele sďż˝ vorbeascďż˝ si astfel se va ďż˝nchega imaginea unei lumi demult trecute si prea putin cunoscute. Si chiar dacďż˝ unii o vor considera nu ďż˝ndeajuns de realďż˝ si nu vom deslusi decďż˝t ďż˝ntr-o mai micďż˝ mďż˝surďż˝ adevďż˝rul istoric, ne vom ďż˝mpďż˝rtďż˝si din frumusetea creatiei populare a munteanului de la Ceahlďż˝u, din fantezia, ďż˝ntelepciunea, mďż˝sura si bunul sďż˝u gust. Astďż˝zi, ďż˝n poiana Cerebuc, este din nou o mďż˝nďż˝stire. Acest nou lďż˝cas de cult a renďż˝scut din propria cenusďż˝ gratie nevointei staretului Gherontie Munteanu. Locul de ďż˝nchinďż˝ciune, avďż˝nd anul de pornire 1995, are consemnat la intrare: „ďż˝n memoria sihastrilor cďż˝lugďż˝ri ce s-au nevoit de-a lungul anilor ďż˝n aceastďż˝ parte a Ceahlďż˝ului, cu binecuvďż˝ntarea IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si PS Calinic Botosďż˝neanul si cu ajurorul credinciosilor s-a ďż˝nceput ďż˝n 1995 constructia unui nou asezďż˝mďż˝nt cďż˝lugďż˝resc pe vechea temelie a schitului Cerebuc“. Turistul, pelerinul sau oamenii locului sositi la muntele Ceahlďż˝u, cu interes crestinesc ori o datďż˝ pe an cu prilejul hramului bisericii, Sfďż˝ntul Prooroc Ilie Tesviteanul, gďż˝sesc o poianďż˝ ce oferďż˝ o priveliste mirificďż˝ asupra Ceahlďż˝ului si pot afla ďż˝ndrumare crestinďż˝. Dar, prin dialogul cu bďż˝trďż˝nii Izvorului Alb pot lesne a se reďż˝ntďż˝lni cu povestile muntelui.