SECETA NE P�RJOLESTE
• peste 22.000 de hectare de terenuri agricole din judet s�nt afectate de secet� • doar jum�tate s�nt asigurate • cele mai lovite s�nt culturile de porumb si de cartof • dac� seceta se va prelungi situatia poate deveni foarte grav� • si specialistii de la Ape constat� sc�deri semnificative ale debitelor r�urilor • lipsa precipitatiilor �ncepe s� creeze necazuri s�tenilor din zona Romanului • apa din f�nt�ni a �nceput s� scad�, iarba de pe imasuri se usuc�, iar culturile agricole s�nt afectate • ieri a plouat un pic, dar a fost doar un strop �ntr-o c�ldare • C�ldurile sahariene ab�tute de ceva vreme asupra judetului Neamt, care de obicei este o zon� ferit� de temperaturi ridicate, dat fiind specificul muntos, au provocat deja pagube importante agriculturii. Oamenii se uit� cu jale cum le crap� p�m�nturile si le mor animalele de sete si se g�ndesc cu groaz� c� la toamn� nu vor avea ce b�ga �n hambare, fiind nevoiti s� cumpere pe bani grei m�ncare adus� din import. De mai bine de dou� luni �n judet nu au mai c�zut ploi serioase cantitativ, iar p�m�ntul efectiv tip� dup� ap�, cea mai afectat� zon� a Neamtului fiind zona Romanului, lunca Siretului, �n partea de la granita cu Vasluiul. Acolo, deficitul de ap� din sol este resimtit acut si, din p�cate, acea regiune este cea mai �ntins� suprafat� agricol� din judet. Specialistii �n Agricultur� sustin c� deocamdat� lucrurile stau prost, dar nu catastrofal, iar niste ploi �nsemnate ne-ar ajuta s� mai salv�m ce se mai poate. Dac� �ns� lucrurile vor continua asa si seceta se va prelungi, se poate vorbi de o situatie foarte grav�. De altfel, deja se prefigureaz� c� vom avea o toamn� scump�, �n sensul c� pretul legumelor va creste categoric din cauza cantit�tilor foarte mici ce se vor produce. Nici cu porumbul nu vom sta prea bine ceea ce implicit va avea efecte negative asupra zootehniei si toate acestea vor repercuta �n preturile din galantar ale produselor din carne. O statistic� f�cut� de specialistii Directiei Agricole Neamt referitoare la suprafetele afectate de secet� arat� clar c� lucrurile nu s�nt deloc roz. Astfel, ultimele cifre, actualizate marti, 10 iulie, arat� c� �n Neamt 22.335 de hectare de terenuri agricole s�nt afectate de secet�, dintre care putin peste 12.500 s�nt asigurate. Asta arat� c� fermierii nu vor pierde banii �n totalitate, ci �si vor recupera m�car o parte din pagube. Suprafata afectat� reprezint� 30% din cea total� a judetului, dar sansele ca aceast� problem� s� se extind� cresc de la o zi la alta, Directia Agricol� actualiz�nd zi de zi aceste suprafete.
Cartofii, compromisi aproape �n totalitate
Din datele celor de la DADR reiese c� cea mai afectat� cultur� �n acest moment este porumbul, peste 8.500 de hectare fiind lovite de usc�ciune. 3.600 de hectare de porumb �ns� au asigurare ceea ce �nseamn� c� fermierii si-au luat m�suri de precautie. Din p�cate, lucrurile stau mai prost la cartofi unde din cele 8.174 de hectare de cartofi cultivate �n judet, mai bine de 6.000 s�nt afectate adic� peste 70% din toat� suprafata. Mai prost este c� majoritatea acestor p�m�nturi se reg�sesc �n gospod�riile oamenilor si nu s�nt asigurate, exist�nd astfel pagube importante. Nici celelalte culturi nu au sc�pat de ravagiile usc�ciunii, peste 5.500 de hectare de gr�u fiind de asemenea compromise din aceast� cauz�. Sfecla de zah�r a fost afectat� pe mai bine de 1.600 de hectare, iar legumele de asemenea sufer� din cauza lipsei de ap�, mai bine de 162 de hectare fiind declarate compromise. Si terenurile cultivate cu furaje pentru hrana animalelor au avut de suferit, aproape 2.000 de hectare de terenuri fiind afectate de lipsa apei. „Din fericire, se poate spune c� gr�ul a sc�pat oarecum de secet�, av�nd productii destul de bune anul acesta pe suprafetele deja recoltate. Avem suprafete pe care s-au scos si 7.000 de kilograme la hectar, dar media pe judet este cu putin mai mic� dec�t cea de anul trecut, c�nd am avut un an agricol foarte bun. Din p�cate, celelate culturi au fost afectate serios de secet� si sper�m s� plou� c�t mai cur�nd, pentru c� altfel situatia poate deveni grav�“, a precizat inginerul Liviu Bumbu, directorul Directiei Agricole Neamt. C�ldurile toride au p�rjolit p�n� si p�sunile din zonele �nalte, l�s�nd astfel animalele f�r� hran�. Mai mult, desi proprietarii iau subventii destul de consistente pentru aceste terenuri, cuprinse �ntre 100 si 300 de euro pe hectar, �n functie de zona �n care se afl�, nu au f�cut nici un fel de investitii l�s�nd animalele si f�r� ap� de b�ut. „Ar fi putut realiza m�car niste umbrare sezoniere si ar fi putut amenaja surse de ap�, dar din p�cate nu s-au f�cut astfel de mici investitii, motiv pentru care multe p�suni au r�mas acum f�r� ap�. Animalele s�nt duse la ad�pat la distante mari, asta pe l�ng� faptul c� aproape nu mai au ce m�nca“, a ad�ugat seful Directiei Agricole.
Si oamenii sufer� de sete
Nu doar animalele au probleme cu apa ci si oamenii, �n special �n localit�tile din zona Romanului. Acolo f�nt�inile au secat cu sutele, locuitorii fiind astfel nevoiti s�-si care apa de zi cu zi de la distante foarte mari. Acest lucru a fost cauzat de sc�derea cantit�tii de ap� din sol ceea ce a redus dimensiunea p�nzei freatice. Si specialistii de la Serviciul de Gospod�rire a Apelor Neamt au constatat reduceri ale debitelor r�urilor, dar consider� c� deocamdat� situatia nu este foarte grav�. „Din cauza lipsei de precipitatii din ultima perioad� de timp, nivelul p�nzei freatice a cobor�t cu 10 p�n� la 40 de centimetri comparativ cu luna iunie a anului trecut, conform m�sur�torilor efectuate de forajele hidrogeologice. Totodat�, debitele pe cursurile de ap� au sc�zut cu circa 20-25% fat� de media multianual� a lunii iunie. Av�nd �n vedere situatia hidrologic� actual�, Sistemul de Gospod�rire a Apelor anunt� c� �n toate sectiunile de control, debitele r�urilor s�nt suficiente pentru asigurarea consumului de ap� pentru toate folosintele“, se arat� �ntr-un comunicat al SGA Neamt. Cu alte cuvinte, deocamdat� nu se impune s� se fac� economii la ap�, �n sensul opririi acesteia pe anumite perioade de timp, dar, dac� lucrurile nu vor evolua �n bine, am putea ajunge s� bem ap� cu ratia. „Prognozele meteorolgice nu s�nt prea �ncurajatoare, deoarece nu se anunt� ploi abundente. Pe de alt� parte, doar prognozele pe trei zile pot fi foarte exacte astfel �nc�t nu putem dec�t s� sper�m c� vom avea si ploi serioase �n perioada urm�toare. Sf�ntul Ilie sper�m s� nu-si dezmint� numele si s� reverse apele mult asteptate“, a concluzionat seful Directiei Agricole, Liviu Bumbu.
Probleme si �n zona Roman
Comunele din zona Roman au �nceput s� aib� probleme cu seceta care �si pune tot mai mult amprenta pe viata cotidian� din mediul rural. Prin sate apa din f�nt�ni a �nceput s� scad�, la fel ca si �n bazinele de colectare a retelelor de ap�, acolo unde exist�, culturile, mai ales cele de porumb, �ncep s� fie compromise, iar productia de lapte a vacilor a sc�zut la jum�tate. Dup� zile �n sir �n care mercurul termometrelor a urcat spre 35 de grade Celsius (sau chiar peste), oamenii sper� c� o s� vin� si ploaia izb�vitoare. „Seceta s-a accentuat tot mai mult. Dac� ar fi s� vorbim de o suprafat� ocupat� cu culturi, putem spune c� 3.600 de hectare s�nt afectate de secet�. �n c�mp, mai ales porumbul a �nceput s� se usuce, si are m�tase, o mare curiozitate, la aceast� vreme. Pe moment nu se pot lua m�suri, poate doar o «sap�», desi este tardiv. Cartofii au r�mas mici �n p�m�nt, iar legumele �n gr�dini se usuc�. F�nt�nile au �nceput s� r�m�n� cu ap� putin�, cel putin 30-40 dintre ele si trebuie decolmatate. Avem dou� puturi pentru cazurile de urgent�, �n zona blocului ANL, cu izvoare ad�nci, si alte dou� pe domeniul public, pe care vrem s� le reabilit�m. Iarba de pe imasuri s-a uscat, iar productia de lapte a sc�zut pe cap de vac� la jum�tate. Vom �ntruni Comitetul pentru situatii de urgent�, pentru a vedea ce se mai poate face. Comuna Ion Creang� a avut un sistem de irigatii bine pus la punct, dar dup� 1989 oamenii l-au distrus si acum le pare r�u. Singura solutie este ca Dumnezeu s� se �ndure de noi si s� ne dea o ploaie s�n�toas�. Si curat�“, a declarat primarul Prichici. Si s�tenii din Vl�dnicele si Todireni, comuna St�nita, s�nt �n fata unui nou an dramatic, ca cel din 2007, fiind loviti de efectele secetei. Reteau de alimentare cu ap� a satului Vl�dnicele este oprit� din cauza lucr�rilor de la Vadu-Veja, iar bazinele cu ap� din Vl�dnicele si Todireni au ap� putin�. Primarul Laurentiu Todireanu a precizat c� seceta si-a pus amprenta tot mai mult asupra comunei si, din cele peste 450 de f�nt�ni, peste jum�tate au apa sc�zut� din cauza unor izvoare insuficient de bogate: „Ne-ar trebui o pomp� pentru a putea aduce apa �n satul Vl�dnicele, acolo unde si apa din bazin a sc�zut �ngrijor�tor. Nici pe imasuri nu st�m mai bine, unde apa din ad�p�tori este clocit�, iar vitele o beau asa pentru c� nu este alt� solutie. Nu avem bani pentru decolmatarea f�nt�nilor, jum�tate din acestea aproape nu mai au ap�, din cauza izvoarelor secate. Vom �ntruni Comitetul pentru situatii de urgent� pentru a c�uta ceva fonduri pentru pompe, pentru a nu r�m�ne de tot f�r� ap� si a retr�i momentele crunte din 2007, c�nd pompierii militari au c�rat ap� cu cisternele pentru s�teni, timp de mai multe s�pt�m�ni“. Un pic mai bine st� comuna Boghicea, unde au fost c�utate noi izvoare pentru asigurarea apei pe imasuri. „Din cele peste 660 de f�nt�ni din comun�, doar vreo 150 au nivelul apei mai mic. Dac� vrei, g�sesti solutii. Avem si o cistern� de cinci tone, a prim�riei, care poate rezolva cazurile mai disperate, avem si vreo patru f�nt�ni care au debitul bun. Doar culturile de porumb se prezint� mai r�u, acestea av�nd frunzele r�sucite din cauza secetei. O ploaie ar rezolva toate problemele“, a sustinut primarul Eugen Mihai.
Rug�ciuni pentru ploaie
Localnicii din satele Moldovei se adun� �n aceste zile sub streasina
bisericii sau pe c�mpuri pentru a-L ruga pe Dumnezeu s� reverse
asupra p�m�ntului uscat si ars, o binecuv�ntat� ploaie. �ntruc�t de
c�teva s�pt�m�ni nu a mai c�zut nici un strop de ploaie, credinciosii
au solicitat slujitorilor altarelor s� oficieze rug�ciuni pentru
ploaie. „Slujitorii sfintelor altare oficiaz�, �n prezenta crestinilor ortodocsi, Sf�nta Liturghie sau Taina Sf�ntului Maslu, dup� care se citesc rug�ciuni speciale pentru ploaie. Nu este nici o circular� primit� �n acest sens, fiecare preot, �n parohia lui, face aceste rug�ciuni si slujbe pentru aducerea ploii. �n unele locuri se fac si pelerinaje cu icoanele f�c�toare de minuni“, a precizat Florin Aurel Tuscanu, protopopul Romanului.
|