P�litura de stat
La vita e bella
„Las�, m�, c� merge-asa, ne-am obisnuit cu ea!“ r�suna acum c�tiva ani refrenul unui slag�r tipic rom�nesc ce f�cea furori �n r�ndul unor agramati z�bovind la o bere. Acum, parafrazat, refrenul stupid cap�t� valente sentimentale: „Las�, m�, totul la fel, ne-am obisnuit cu el!“. Cum, cu cine? Cu presedintele; c�-i b�iat bun, de cartier, ce h�h�ie frumos si priveste crucis realitatea pe care s-a �nvrednicit, cu patim� si sughituri, s� ne-o d�ruie, laolalt� cu urarea - cinic�, dup� cum s-a v�zut - „S� tr�iti bine!“ H�, h�, h�! Tr�im, m�ria ta! �nc�.
R�zboiul de independent�
Si eu care credeam c� s-a terminat acum mai bine de un veac si jum�tate. M-am �nselat. Mare caz pe presupusul atentat la institutiile statului si la periclitata independent� a justitiei. Ambele cestiuni m� las� rece, �n ciuda caniculei. Cu totii am v�zut ce crede rom�nul a fi un stat de drept si nu putini dintre noi au fost siliti s� constate eficienta independentei justitii; unde dumnezeii cu cioc�nel si rantie de cioclu preg�tit pentru ziua portilor deschise la cimitirul urbei, �mpart cu os�rdie dreptatea �n functie de satisfactia resimtit�, ca s� ne exprim�m eufemistic, la savurarea matinal� a cafelei.
Jocul de-a vacanta
Auzeam deun�zi un tip potent - asa se spune acum despre cei care au bani, �n ciuda faptului c� multi cred altceva - invidiind cu oarece malitie prelungul concediu al cadrelor didactice. V�z�ndu-i mutra grav� de tip ocupat si oarecum indispus de faptul c� nu va putea petrece dec�t zece zile pe Coasta de Azur, m-am simtit tentat s�-i propun un exercitiu simplu. Acela de a str�bate aceast� „long hot summer“, de la un cap�t la altul, cu banii unui profesor �n buzunar. Al acelui profesor care, nefiind nici nevast� de om de afaceri, nici metres� de magistrat, se g�ndeste cu oroare la primul salariu mizerabil pe care �l va �ncasa abia pe la mijlocul lunii octombrie. Pentru c�, se stie, �n ton cu bunul obicei consacrat �n �nv�t�m�nt, cadrul didactic se bucur� (sic!) de mizeria salarial� pentru trei luni care, �ntre noi fie vorba, nu-i va ajunge nici s�-si pl�teasc� utilit�tile. �n rest, vara va fi petrecut� pe l�ng� zidurile casei sau h�l�duind pe scara blocului, zdr�ng�nind cutia postal� �n c�utarea facturilor si a depeselor dr�g�stoase ale b�ncilor. Care, cu nesimtire, au sunat insistent si �n b�taie de joc, de-a lungul �ntregului an scolar, chiar �n timpul orelor de curs. Oricum, urm�rile se v�d, printre altele, at�t �n prezent� c�t si �n rezultatele tot mai dezastruoase la examenele scolare. Dar, n-are a face. Banii si profitul, �nainte de toate!
Prin curte
Nu stiu de ce, atunci c�nd auzeam de Curtea Constitutional� a Rom�niei �mi �nchipuiam cei nou� magistrati ca pe niste somit�ti ale justitiei, maestri ai peroratiei si ai plasticit�tii elocvente, striviti de opera unei vieti dedicate subtilelor complicit�ti statornicite de-a lungul timpului �ntre dreptul roman si nuantele caracteriale ale noilor relatii sociale. Dac� nu cu s�nge albastru si pedigri sofisticat, cel putin cu un ascendent valoric justificat deplin de o carier� impresionant� �n mediul academic de cea mai aleas� factur�. Chiar titulatura �n sine avea ceva somptuos, plenar si definitiv, precum cutumele unei ceremonii suverane. Aflu acum, cu stupoare, c� intangibilii s�nt de fapt, �n mare parte, niste fosti functionari juridici pe la autogar�, cooperatie sau bejeateme (cu accentul pe ultima silab�), acele nefericite institutii ale comunismului ce au fost pr�date si usurate de chiuvete, rulmenti, bare de inox, fier cornier si alte rahaturi materiale de c�tre proprii angajati, zelosi si lacomi �ntru parvenire democratic�. Si, uite-asa ne mor iluziile!
Laptopul lui Burebista
Nu stiu care este adev�rul, dar ceea ce aud acum este oripilant. Un profesor din Farcasa, cunoscut �ndeosebi prin patima colection�rii de obiecte si artefacte pe baza c�rora, cu voluptate si cu �ndrept�tit� vanitate, creea teorii exaltate - nu de putine ori chiar discutabile, dar pline de suflet - asupra istoriei neamului rom�nesc, a fost vizitat de o ceat� de militieni ce i-au vandalizat casa, n�d�jduind a demonstra c� dasc�lul face parte din anturajul lumii interlope specializat� �n deturnarea, �n folos propriu, a patrimoniului cultural national. Mai mult dec�t at�t, omul s-a v�zut nevoit a dormi, vorba lui, „prin p�pusoi“, privind cu jind la sigiliul aplicat pe us� de nesimtitii proteguitori militarizati ai culturii, ce c�utau laptopul lui Burebista, sabia cu care Decebal a ucis-o pe Elodia si ochiul de sticl� al lui Traian. Unde este justitia?! �n orice caz, �n urma unei astfel de nefericite �nt�mpl�ri ajungem la concluzia c� �n Rom�nia �mp�timitii ar trebui s� colectioneze doar cutii de chibrituri. E mai putin periculos. Sau, mai stii?! Si piromanii s�nt c�utati, nu-i asa?
Vieti paralele
Pe de o parte politicienii, oamenii de afaceri prosperi, conflictele politice, parlamentarii, presedintii si ochiul vigilent al presei; pe de alt� parte manelistii, vedetele analfabete, bucile siliconate, B�'est Summer Camp, carnavalul �n curul gol al lui Maz�re, propuneri de vacante exotice si nivelul stupid al emisiunilor de divertisment �ntru amuzamentul cretin (si deloc crestin) al b�stinasului; si, �n sf�rsit, r�zboiul calicilor cu supravietuirea: tomberonistii, boschetarii si profesorii din �nv�t�m�ntul gimnazial. Acestia din urm� cre�ndu-si iluzia unei �mbun�t�tiri a st�rii de foame prin participarea, pl�tit� simbolic si cinic, la supravegherea examenelor estivale. Multe dintre loazele chiar picate se vor urca �n avion, pentru a-si petrece binemeritata vacant�, �n timp ce profesorul va astepta cuminte somatiile nesimtite ale b�ncilor si recuperatorilor decisi a-si �mbun�t�ti �ncas�rile prin apelarea la justitia ce le va da, ca de fiecare dat�, dreptate. Iar justitia?!
Cu dreptatea pe dreapta
Dreptacii lui „mereu“ (din nou cu accent pe ultima silab�) - sintagm� rezumativ� pe care unii o traduc prin Moise, Rasela si Ugurtu - �si fac partid cu volanul pe dreapta si cu num�r rosu; la care, ne�ndoios, tin�nd seama de profundele aspiratii capitaliste ale lui nea�' Gheorghe, vor adera tot at�tia boschetari intelectuali c�t num�r� ast�zi partidul kurzilor independenti de la T�c�lia. De altfel, liderul autoproclamat al noului partid si-a �nceput foarte rafinat campania referindu-se plastic la... patrupede. Limbaj ad�nc, abscons si plin de substant�. De intelectual rasat. „Futu-v� rasa-n cur!“ exclama asear� un tip ce cotrob�ia tacticos prin tomberoane. (Aceste sublime obiecte sugerate �ntru folosinta Rom�niei de c�tre vidanjorii civilizatori europeni). Dar, de bun� seam�, �ntre aceste dou� aspecte nu exist�, evident, nici o leg�tur�... cauzal�.
Te pui cu blondele?
Horia si Roman si Patapievici - �stia trei s�nt, de fapt, unul singur, asa c� vom face acordul corespunz�tor - se pl�nge amarnic pentru faptul c� i s-a confiscat (ilegal) poneiul roz cu zvastica pe coaps�. Este c�t se poate de clar: mujicul rom�n, care nu este membru al uniunii scriitoricesti autohtone, nu reuseste cu nici un chip a �ntelege limbajul sublimat al acestei viziuni biologico-anatomo-visceralo-semiotice. F�c�nd apel la suturile �n cur pe care le-a luat la revulutie de la harnicii militieni, care peste c�tiva ani aveau s� evolueze la stadiul de politisti, sofisticatul roman patapievicizat se crede a fi �ndrept�tit s� fac� vraiste prin tezaurul cultural al rom�nilor, dup� criterii absconse, �n schimbul unei remuneratii bugetare consistente. Totodat�, c�nd aud c� un tip numit, din �nt�mplare, regele marmorei, mobilizeaz� s�r�cimea la lupt� de clas�, m� apuc� fandaxiile. �n acelasi timp, constat�m cu stupoare c� multiplul fost premier se simte „at home“ �n teritoriul Clujului, f�c�nd cl�tite, gogosi si sp�rg�nd pepeni importati din Oltenia, �n vreme ce blond simbolul politic al ultimilor ani asteapt� cu �ncr�ncenare revansa. S� ne fereasc� Dumnezeu de r�zbunarea blondelor!
�n cad�
Presedintele, chiar demis, promitea c� va face uichendul la Neptun, al�turi de familie. N-a fost s� fie si a trebuit s� se ocupe de campanie. Sau de sampanie, nu se stie exact. Care campanie, tin�nd cont de c�ldura de afar�, despre care a pomenit el �nsusi, nu e tocmai usoar�. Dar gratuit� este. Fie si numai pentru faptul c� cei opt ani scursi de la prima �ntronare au furnizat suficiente si temeinice motive de convingere. �ntre timp, ne spune tot el, nu a uitat de siping. Dar, cred eu, de la un timp e mai bine s� renunt�m la aventuri marine si s� ne juc�m cu r�tusca de cauciuc. �n cad�. E mai s�n�tos. Mai ales acum, c�nd se vorbeste de o iminent� p�litur� de stat.
|