C�te ceva despre globalizare

Dialoguri neconventionale despre starea literaturii nemtene (III)

• interviu realizat de Mihai Hanganu cu medicul si scriitorul Virgil
R�zesu n

Mihai Hanganu: Stiu de la colegii din Bac�u c� frecventati cenaclul lor, c� acolo ati f�cut prima lansare a c�rtilor Dvs., chiar �n ziua de Sf. Gheorghe si c� ele au fost foarte bine primite. Cineva vehicula ideea (la care subscriu), c� romanul Inelul pierdut este cea mai bun� realizare scriitoriceasc� a Dvs. Cum v� simtiti printre colegii din judetul vecin?
Virgil R�zesu: Primirea c�rtilor a fost chiar entuziast�, pentru c�, la urma urmei, nu e un lucru de fiecare zi s� te prezinti �n fata colegilor cu trei c�rti. Despre valoarea lor, nu eu am s� m� pronunt ci cititorii. Probabil c� la sedintele viitoare, dup� ce mai toti colegii din Bac�u vor fi citit c�rtile mele, voi afla mai multe p�reri, ceea ce este foarte important. Pentru lansare, nu se pune problema de preferinte. Agenda nemtean� era aglomerat� �n perioada din jurul Pastelui, �n timp ce calendarul b�c�uan era �ntocmit �nc� de la �nceputul anului. Sincer vorbind, printre colegii bac�uani m� simt foarte bine, cum m� simt si printre cei de aici. Cenaclul exist� si functioneaz�, membrii lui constituie chiar o familie (au petrecut un An Nou �mpreun�, am fost si c�tiva nemteni prezenti), toti �si exprim� p�rerile deschis, nimeni nu se erijeaz� �n mare maestru si toti se bucur� de succesele fiec�ruia si ale tuturor. Sunt mai numerosi, au mai multi membri USR (cred c� peste 60) si fac lucruri frumoase.
M.H.: Revenind la situatia literaturii din spatiul nostru geografic, ce credeti c� ar trebui f�cut, ce ar trebui �ntreprins pentru a iesi din starea de l�ncezeal� �n care ne afl�m ?
V.R.: R�spunsul nu e simplu si ar trebui formulat si de c�tre profesionisti si de amatori si, fireste, aplicat, tradus �n fapte. Nu este suficient s� constat�m si s� ne lament�m pentru o anumit� stare, eventual s� c�ut�m vinovati, cu sau f�r� vin�. Ceea ce pot s� spun este c�, dup� aproape sase decenii de c�nd am devenit pietrean sau nemtean si m-am identificat cu tot ce poate reprezenta constiinta de zon� sau regiune, potentialul nostru cultural, m�surat �n oameni si capacit�ti este mult mai mare dec�t pare si se cunoaste si ar trebui valorificat cu mai mult interes si eficient�. Nu neg conditiile vitrege �n care ne afl�m �n toate domeniile de activitate si viata deosebit de grea pe care cei mai multi o resimt. Dar tocmai fiindc� este vorba de un domeniu spiritual, �n conditiile �n care suntem asaltati, invadati de mareea globaliz�rii iminente care, vrem nu vrem, ne va acoperi si �nghiti, orice om cu pretentii intelectuale ar trebui s� fac� mai mult dec�t face. Nu este vorba de programe venite de sus, de mare amploare si perspectiv�, sigur si acestea exist�, dar au o finalitate pe termen lung si implic� alte paliere decizionale, ci de ceea ce ar trebui s� fac� fiecare, la nivelul propriei constiinte si posibilit�ti. De altfel, marea problem� a societ�tii noastre actuale este c� toat� lumea constat�, desluseste r�ul si cauzele, dar nimeni, absolut NIMENI, nu ofer� solutii. Clasa politic� ... n-are grija culturii, ea este preocupat� doar de interesele proprii. Nu se poate conta pe ea. Nu numai la noi, ci �n toat� lumea. �n rest...
M.H.: Apropo de „globalizare“, ce pďż˝rere aveti despre acest concept?
V.R.: De principiu si teoretic vorbind, globalizarea n-ar trebui respins� aprioric. Ea are ca principal scop, constientizarea p�n� la nivel de individ, c� lumea este un tot, un �ntreg absolut si c� indiferent �n ce punct sau colt al lumii se petrece ceva, acel ceva are influent�, se r�sfr�nge asupra �ntregului. Mai concret spus, ar �nsemna o atenuare a spiritului de separare sau granit� si orice �nseamn� un plus de eficient� sau progres pentru om si societate s� fie aplicat la �ntreaga lume. Din p�cate, realitatea difer� de teorie. �n definitiv, omul g�ndeste mai simplu: las�-m�, domnule, cu globalizarea dumitale; ce m� priveste pe mine ? Eu vreau ca eu, copiii si familia mea s� tr�im mai bine si mai usor. Nimic de zis. Numai c� nu degeaba s-a afirmat c� globalizarea mai mult ascunde dec�t spune si arat�. Accept�m globalizarea, dar traiul bun �nt�rzie. Riscul unei ierarhiz�ri, �n societ�ti mai ... societ�ti dec�t celelalte, dornice s� le conduc� pe cele obligate s� asculte si s� se supun�, este foarte mare. Nu este nici un secret c� societ�tile subterane cunoscute, dar care r�m�neau �n umbr� alt�dat�, �ncep�nd cu masoneria si termin�nd cu Clubul Bilderberg, au iesit la lumina zilei, ba �si fac si publicitate. Ca s� se stie c� exist�, s�nt puternice si actioneaz�. Nu de mult� vreme, adunarea anual� a Clubului Bilderberg a avut loc, ca orice �ntrunire oficial� de grup, �n Grecia, tara cu cele mai mari probleme din Europa. Dar se pare c� clubul respectiv nu este dispus s� sar� �n ajutorul Greciei. Organizatiile respective �si aleg prozelitii dintre cei mai puternici economic sau aflati �n posturi cheie, �nc�t forta lor devine mereu si mereu mai mare. Ele vor croi lumea conform propriilor interese, o conduce �n viitor si vor dicta mersul ei. C� strig� �n gura mare c� nu tintesc altceva dec�t bine tuturor oamenilor si al �ntregii omeniri, nimic mai adev�rat. Dar realitatea, faptul comun care intereseaz� pe fiecare individ, nu le d� dreptate. Nici nu s-a ajuns la globalizare si exist� micile mari semne ale directiei �n care merge lumea. Nu �nt�mpl�tor, nu se mai poate r�spunde cu senin�tate si cu certitudine absolut� unor �ntreb�ri: nu cumva catastrofele naturale (cutremure, furtuni devastatoare, inundatii si celelalte), care au existat dintotdeauna, dar care s�nt mereu mai frecvente, mai grave si manifestate pe arii tot mai extinse, ar putea fi provocate de m�na omului, asa cum afirm� foarte multe glasuri? Nu cumva suita de epidemii care trec cu usurint� de la animale la om (gripa aviar�, porcin�, sindromul vacii nebune, mai nou, al c�puselor ucigase etc.) fac parte din acelasi scenariu? Nu cumva violenta si terorismul, dincolo de manifest�rile de fundamentalism si intolerant�, ca si focarele de tensiuni sociale, crizele din toate domeniile, singurele care poart� pecetea globaliz�rii �n curs, s�nt provocate si dirijate cu abilitate si interes? Puteti multiplica �ntreb�rile la nesf�rsit, r�spunsurile vor fi aceleasi, dominate de �ndoieli care duc spre principala finalitate: puterea si dominatia mondial�, mentinerea discrepantei dintre s�raci si bogati si diminuarea populatiei. �n fine, problematica este destul de �nc�lcit� si greu de limpezit. Dar omul trebuie s� g�ndeasc� la viitor, s�-si pun� probleme si s� actioneze, pe c�t posibil, indiferent de locul unde se afl� si de pozitia din societate.

„Sunt ďż˝n tratative cu cďż˝tiva scenaristi profesionisti“

M.H.: Interesant. Poate c� problemele de genul acesta ar trebui mai amplu dezb�tute.
V.R.: Nu v� contrazic, pentru c� ele dep�sesc aria individului sau a unui grup restr�ns, devin probleme generale, universale, care ar trebui discutate si dezb�tute de marele public. Nu de mult, am lucrat la un proiect care mi se p�rea interesant si realizabil: Conferintele de la Piatra Neamt, �n parteneriat cu principalele noastre institutii. Cei mai v�rstnici �si amintesc de perioadele mai vechi c�nd conferintele regretatului Iulian Antonescu f�ceau s�li pline si entuziaste, se ab�teau de la litera indicatiilor si erau foarte gustate. �n proiectul nostru era vorba de zece conferinte, tinute �n anul 2012, de c�tre mari personalit�ti ale t�rii, din diferite domenii, conform unui calendar bine pus la punct si nu la modul muncii patriotice, ci cu asigurarea cheltuielilor de deplasare, cas� si mas�, ba si cu o indemnizatie pentru fiecare conferentiar. Din p�cate, am esuat din cauza unor am�nunte si a unor schimb�ri conjuncturale. Mai sper�m �ntr-o revenire pentru mai t�rziu. Apropo de planuri, initiative si autori care s� spun� ceva literaturii noastre. Cum pot s� r�m�n senin c�nd abia s-a �ncheiat la Bucuresti, Bookfest�' 2012? E greu de ajuns acolo cu un stand propriu de carte, fiindc� �nchirierea unui spatiu expozitional este, pur si simplu, prohibitiv�. Dac� cei cu putere de decizie ar fi luat o initiativ�, n-ar fi fost chiar imposibil� o modalitate de participare accesibil� si nou�, poate lipindu-ne de unii cu mai multe posibilit�ti. S� nu fac p�cate, nu m-as mira s� aud m�ine-poim�ine de prezenta unor favorizati de pe meleagurile noastre.
M.H.: Din p�cate, aveti dreptate. As dori s� v� referiti si la celelalte c�rti ale Dvs. recent lansate. Nu vreau s� v� complimentez, dar mi se pare c� ultimul roman, Inelul Pierdut, ar merita o atentie special�. Este o carte dens� �n fapte, unele absolut inedite, acoper� o istorie de mai bine de jum�tate de mileniu, actiunea se desf�soar� pe un teritoriu vast, realizeaz� o galerie de personaje foarte bine creionate si, fapt foarte important, dedic� ultima parte unei probleme de mare viitor pentru omenire, aceea a unui singur Dumnezeu, chiar dac� fiecare natie si-ar p�stra traditiile, obiceiurile si tr�s�turile specifice. N-ar fi posibil altfel. Este o tem� oric�nd deschis� dialogului si care ar reclama solutii adecvate, ar mai atenua exploziile de violent�, fundamentalism si intolerant�, care fac at�tea victime nevinovate. C�t din actiunea romanului este fantezie si c�t este realitate? Cum ati reusit s� realizati o adev�rat� fresc� de mari dimensiuni si nu numai at�t, dar conceput� ca un scenariu de film? V-ati g�ndit vreodat� la o ecranizare? Cred c� s-ar preta la asa ceva.
V.R.: S-ar putea ca romanul meu sďż˝ fie „cďż˝ntecul de lebďż˝dďż˝“. Sincer vorbind, realitatea si fictiunea ďż˝si dau mďż˝na. Fantezia nu priveste decďż˝t legďż˝tura si ďż˝nlďż˝ntuirea faptelor care-si pďż˝streazďż˝ autenticitatea si sďż˝mburele de adevďż˝r, plauzibil si controlabil. Pe acestea am brodat ďż˝ntreaga canava a actiunii si am realizat galeria de personaje de care aminteati. Trebuie sďż˝ recunosc cďż˝ un foarte mare sprijin am avut ďż˝n documentarea de pe Internet, pentru cďż˝ intentiile initiale vizau continuarea vietii personajelor din primul meu roman, Prin Vďż˝mile Vietii. Dar pe parcurs, putin a rďż˝mas din acele intentii, actiunea s-a arborizat, a deschis noi si noi cďż˝i si a devenit ceea ce caracterizati ca o frescďż˝. Cďż˝t despre stilul cinematografic, nu ďż˝mi ďż˝nsusesc vreun merit. Sigur cďż˝ m-am gďż˝ndit la o ecranizare, pentru cďż˝ nuanta istoricďż˝ a romanului nu poate fi negatďż˝. Ea este determinatďż˝ de odiseea unui inel rďż˝tďż˝cit sau pierdut ďż˝n circumstante care devin osatura ďż˝ntregii scrieri. Multi au sesizat nuantele cinematografice si sunt ďż˝n tratative cu cďż˝tiva scenaristi profesionisti, Dar ... iar si iar, intrďż˝ ďż˝n joc problemele de criticďż˝ si vizibilitate, adevďż˝rate frďż˝ne pentru necunoscuti.

„Politica maculeazďż˝ orice sentiment uman si ne coboarďż˝ ďż˝n zone care nu ne fac cinste“

M.H.: Poate c� profesionistii nostri vor avea un cuv�nt de spus pentru revistele literare sau, de ce nu, pentru forul suprem al literaturii. Le-ati oferit c�rtile?
V.R.: E greu s� intuiesc viitorul. Unora le-am oferit, altora nu, fiindc� nu s-au ar�tat interesati. Oricum, orice initiativ� poate fi binevenit�.
M.H.: As vrea s� vorbim putin si despre cea de a treia carte a Dvs., Ce ne Facem, Doamnelor?!. Trebuie s� spun c� titlul este interesant si provocator, si chiar dac� se adreseaz� doamnelor, subliniind pretuirea Dvs. pentru sexul frumos, continutul este un mozaic foarte divers de fapte si interpret�ri, si v� defineste ca un observator interesat de ceea ce se petrece �n jurul lui. Ce ne mai puteti spune?
V.R.: Ati sesizat foarte bine unele din tr�s�turile c�rtii. Este, �ntr-adev�r, un mozaic de fapte, situatii sau �nt�mpl�ri, ale mele sau ale altora, din viata de toate zilele, �n fapt, sursa inepuizabil� a literaturii. Fat� de alte c�rti ale mele, de aceeasi factur�, oarecum diferit este faptul c� secventele oferite cititorului s�nt mai putin dominate de uniforma medicului care am fost si mai impregnate de vesm�ntul omului obisnuit, tr�itor �ntr-o comunitate, �n societatea de care este interesat. Spun drept c�, numai cu c�teva exceptii, m-am ferit s� abordez viata politic�, izvor nesecat de inspiratie, pentru c� socotesc c� politica (mai ales cum se practic� la noi), maculeaz� orice sentiment uman si ne coboar� �n zone care nu ne fac cinste. Nu am f�cut o selectie anume �ntre faptele capitale de viat� si cele m�runte, de fiecare zi, din moment ce tot viat� �nseamn�, ceea ce am vrut s� �mp�rt�sesc cititorului fiind esenta si semnificatiile faptului concret, asa cum m-au impresionat pe mine. Cititorul e liber s� aib� opinii divergente despre aceleasi fapte consemnate, este dreptul lui, pentru c� fiecare priveste lucrurile cu propriii ochi si le interpreteaz� conform structurii, personalit�tii si sensibilit�tii sale.
M.H.: Apreciez, pentru toate cele trei c�rti, nu numai fantezia deosebit�, ci si limba corect�, exprimarea pl�cut�, fraza curg�toare care usureaz� lectura si, nu �n ultimul r�nd, tinuta editorial�. Nu cred c� v-a fost foarte usor.
V.R.: �n general, pentru fiecare carte scris� sau editat�, s�nt foarte grijuliu cu detaliile. Dincolo de textul brut, de forma definitiv�, activitatea - s� spunem - de buc�t�rie editorial� este dificil� si o tratez cu atentie. Trec de zeci si zeci de ori peste fiecare pagin� sau fraz�, din postura de cititor si optez pentru varianta optimal�. Si tinuta editorial� este important�, �ntruc�t ea atrage privirea si invit� cititorul s� ia cartea �n m�n� si s-o r�sfoiasc�, este cartea de vizit� prin care cititorul face cunostint� cu tine, �n acelasi timp, semn de respect pentru el si c�reia �i acord importanta cuvenit�.
M.H.: Stimate interlocutor, �nainte de a �ncheia periplul nostru prin lumea literelor, as dori s� ne �ntoarcem la antologia de la care am pornit. Considerati c� ea reflect� starea literaturii din zona noastr�, esenta dialogului nostru? Care este punctul de vedere al autorului?
V.R.: Consider c� pentru o antologie, mai potrivit este atributul de coordonator si nu de autor, av�nd �n vedere c� este vorba de o alc�tuire colectiv� din operele celor antologati. Cred, de asemenea, c� antologiile ar trebui s� se afle, prioritar, �n atentia responsabililor literaturii, s� fie c�rtile cele mai accesibile cititorului, pentru ca acesta s�-si poat� face o idee despre un anume gen, teritoriu sau alt criteriu si s� se poat� orienta �n alegere textelor. Ne�ndoielnic c� o antologie poate fi reprezentativ� pentru starea literaturii dintr-o zon�, cu conditia ca ea s� cuprind� majoritatea scriitorilor. Rareori poate fi absolut exhaustiv�, dar orientativ� cu sigurant�. Ca s� revenim la �ntrebarea initial� si esenta antologiei alc�tuit� de mine, ea devenea absolut necesar� pentru cunoasterea si evaluarea potentialului scriitoricesc al zonei. Nimeni nu poate avea pretentia c� o antologie reflect� toate aspectele unui domeniu extrem de complex si supus variatiilor de tot felul, dar se poate conta pe acest instrument, valoros pentru cei care au nevoie de el si pentru cititor �n primul r�nd. De aceea este necesar ca antologiile s� fie aparitii frecvente dac� nu periodice, si s�-si defineasc� criteriile. Mai apropiate de adev�r sunt antologiile pe genuri literare (poezie, proz�, roman, dramaturgie etc.), sau alte criterii restr�nse, dar astea toate dup� ce antologiile cu caracter general au trecut �n revist� aspectele de baz�. Antologia noastr� este, dac� vreti, un soi de mobilizare, de recens�m�nt al scriitorilor nostri si, indiferent de comentariile binevoitoare sau nu, ea si-a atins scopul. Cele care vor urma n-au dec�t s� perfecteze ce s-a f�cut, este loc de mai bine.
M.H.: Domnule Virgil R�zesu, mi-a f�cut pl�cere dialogul nostru, v� multumesc �n numele meu si al cititorilor, pentru multitudinea de date si aspecte ale literaturii si ale vietii trecute �n revist�.
V.R.: V� multumesc si eu, sper c� �n dialogurile urm�toare s� schimb�m sau s� echilibr�m rolurile, pentru c� si Dvs. slujiti discursul literar, pe latura poetic�, sunteti la fel de prezent �n �nt�lnirile culturale si nu r�m�neti dator s� �nchinati poezii sau epigrame pline de miez, laudative sau ironice, la adresa celor care fac parte, �n fapt, din viata noastr�.
M.H.: Absolut de acord. Nu-mi r�m�ne dec�t s� v� doresc c�t mai multe reusite pe linie scriitoriceasc� si s� putem purta asemenea dialoguri si pe alte teme.