Societatea Civil�
Vreme de aproape un an �i jum�tate, am participat la construirea �i redactarea Constitu�iei Rom�niei. De diminea�a p�n� seara �i deseori de seara p�n� diminea�a, consum�nd cantit��i enorme de cafea amar�, am mig�lit, �mpreun� cu colegii mei din Parlament, liter� cu liter�, aten�i la sensurile fiec�rui cuv�nt, la fiecare virgul�, cartea fundamental� a ��rii. Nu este perfect�, a�a cum nici copiii no�tri nu s�nt perfec�i. Absolutul trece din realitate �n utopie. Dar �i a�a cum se afl� acum, revizuit� pu�intel, nu m� poate opri nimeni s� o privesc cu dragoste aproape patern� �i s� fiu m�ndru de ce a ie�it din min�ile unor oameni care, ingineri, medici, profesori, avoca�i, numai parlamentari profesioni�ti nu eram. Antonie Iorgovan, singurul independent din Senatul de atunci, specialist �n drept constitu�ional, a fost supranumit �n chip eronat „p�rintele Constitu�iei“. Nu era el, ci noi to�i, cei vreo cinci duzini de ale�i �n duminica de 20 mai 1990, Duminica Orbului.
�n acea Lege a Legilor, cea mai minunat� �i mai responsabil� crea�ie la care am participat de-a lungul unei vie�i destul de �ndelungate, se afl� premisele apari�iei �i dezvolt�rii Societ��ii Civile, voce a poporului, nealiniat� politic, c�ine de paz� la u�a tuturor institu�iilor statului, pentru a pre�nt�mpina orice abatere, oric�t de mic�, de la litera �i spiritul Constitu�iei.
Niciodat� democra�ia nu este slujit� f�r� repro� de instrumentele create pentru a �ine �n fiin�� un stat. �i pericolele s�nt multe. Guvernul are totdeauna tendin�a de a �nc�leca Parlamentul �i de a-l transforma doar �ntr-o ma�in� de vot. Pre�edintele vrea s� devin� ceea cu nu poate fi, adic� „p�rintele poporului“, ne�n�eleg�nd totdeauna c� nu-i dec�t un func�ionar, cel mai �nalt, dar at�t. Parlamentul tinde s� cread� a fi deasupra celorlalte puteri, uit�nd c� menirea sa principal� este s� fac� legi bune �i drepte. Apoi celelalte drepturi �i func�ii. Justi�ia penduleaz� uneori �ntre obedien�� �i arogan��, inamovibilitatea magistratului, dat� de popor prin Parlament pentru a-l face independent de politic�, creeaz� ici-colo apari�ia unor supraoameni de tipul Corrado Catani, erou de film. Poli�ia devine excesiv�, dac� uit� Legea. Serviciile secrete tind s� se transforme �n o nou� securitate. Procurorii �mbrac� lesne haina inchizitorilor �i cred c� au dreptul la orice autodafe. Func�ionarii de stat au n�ravul de a crede c� poporul este �n slujba lor �i nu invers. Toate aceste p�cate exist� �i �n ��ri cu secole de democra�ie, dar�mite la noi, unde o adev�rat� democra�ie se �nfirip� pe br�nci abia acum, c�ci tr�mbi�ata democra�ie din timpul Regatului, tr�it� de cei mai v�rstnici dintre rom�nii de azi, era o parodie a democra�iilor occidentale.
Ca nu cumva aceste p�cate posibile s� devin� realit��i periculoase, se na�te Societatea Civil�. Se na�te abia, �ncerc�nd s� mearg� �n picioare. Cum primele ei manifest�ri au ap�rut fa�� cu excesele, erorile �i defectele primelor guvern�ri postdecembriste, din 1990 �i p�n� �n 1996, toate de st�nga, cum primii adversari au fost ini�iatorii mineriadelor, era de a�teptat ca vocea pruncului drept��ii s� sune mai pe dreapta dec�t ar fi normal. A fi mereu �n opozi�ie nu este doar destinul presei (dar la noi nu se aplic� regula, unele ziare �i posturi de televiziune fiind campioane la mistific�ri �i la manipularea opiniei publice), ci �i, mai ales, al Societ��ii Civile.
V�d �ns�, cu un interes care tinde s� se preschimbe �n �ngrijorare �i team�, c�, de�i au venit la putere partide de dreapta �i centru-dreapta, SC a r�mas la fixa�iile din pruncie. Nu se mai afl� �n opozi�ie, nu mai bag� �n seam� marile necazuri ale oamenilor de r�nd, ale pensionarilor r�pu�i de mizerie, nu atrage aten�ia Guvernului, cu zgomotul de rigoare, asupra ne�ndeplinirii programului cu care a venit la putere, nu bag� de seam� c�, �n timp ce str�zile �i trotuarele din ora�e s�nt de toat� jalea, consiliile locale �i primarii se �ntrec �n investi�ii faraonice care vor greva bugetele, adic� vor sta pe buzunarul contribuabililor, jum�tate de secol de acum �nainte, c� fraudele se afl� �n cur�ile tuturor partidelor, nu doar acolo unde politicul vrea s� loveasc�, nu bag� de seam� ce lupt� cr�ncen� se d� pentru a domina sau m�car a speria justi�ia, �i a�a mai departe. Ca �i o mare parte a presei, care r�spunde, cum e �i firesc, la comanda patronilor finan�atori, SC, de fapt cele c�teva ONG-uri cu real� �nregimentare politic� pe sub mas�, se preface c� �i �ndepline�te rolul.
Dac� este doar o boal� a copil�riei, ca scarlatina �i pojarul, va trece. Dac� nu… �i din pojar se poate muri, nevaccin�ndu-te la vreme.
P.S. Ca s� vede�i cum ac�ioneaz� logica formal�: domnul Tatulici, cunoscutul teleast, �l �ntreba pe domnul ex-ministru S�rbu cum se face c� �n 1989 primul era gazetar, al doilea fiind inginer, iar acum Tatulici e tot gazetar, iar S�rbu a fost ministru. S�rbu n-a g�sit r�spunsul. �n 1989, domnul Traian B�sescu era c�pitan de vapor �i acum este pre�edintele ��rii. Concluzia: at�ta i-a dus capul; �i pe B�sescu, �i pe S�rbu, �i pe Tatulici. Punct!
|