Turci, polonezi si italieni la Scoala Daniela Cuciuc

• acesti au venit la unitatea de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt datoritďż˝ unui proiect derulat de scoala pietreanďż˝ •

Dascďż˝li si elevi din patru tďż˝ri s-au asezat la aceeasi masďż˝, de o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ ďż˝ncoace, la Scoala Daniela Cuciuc. Italieni, turci si polonezi au vizitat unitatea pietreanďż˝, ďż˝n cadrul unui proiect Comenius „Valori morale comune ďż˝n diversitatea povestirilor populare din Europa“. Au fost ďż˝n total ďż˝n vizitďż˝ 14 elevi, 11 cadre didactice si 3 directori de institutii de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. Scoala Daniela Cuciuc este coordonator al proiectului. ďż˝n cadrul acestei cooperďż˝ri, partenerii din proiect s-au ďż˝ntďż˝lnit ďż˝n noiembrie 2010 la Piatra Neamt, ďż˝n mai 2011 ďż˝n Palermo - Italia, ďż˝n octombrie anul trecut ďż˝n Polonia, ďż˝n martie 2012 ďż˝n Turcia, iar finalul cooperďż˝rii a fost marcat tot la Piatra Neamt, vineri, 1 iunie. „Produsul final al proiectului va fi un ghid multilingvist, editat ďż˝n cinci limbi - englezďż˝, romďż˝nďż˝, italianďż˝, polonezďż˝ si turcďż˝. Ghidul se va distribui ďż˝n toate tďż˝rile prinse ďż˝n proiect si pentru cďż˝ este o noutate absolutďż˝ ca realizare, va fi trimis si la Parlamentul European. Am reusit prin acest proiect sďż˝ facem din Pďż˝calďż˝ al povestilor noastre un turist european, pentru cďż˝ partenerii nostri l-au integrat ďż˝n povestile lor, ďż˝ntrucďż˝t cu totii am realizat «o colectie de povestiri populare europene». Multumesc echipei de proiect, colegei Carmen Nohai care a fost coordonator, profesorilor traducďż˝tori Magda Lupu si Maria Catanďż˝ si celorlalti care ne-au fost alďż˝turi“, a declarat Niculina Nitďż˝, directorul Scolii Daniela Cuciuc. Ultima zi din proiect a avut menirea de a aduce la aceeasi masďż˝ delegatiile celor patru tďż˝ri, fiecare prezentďż˝nd sistemul de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt pe care ďż˝l reprezintďż˝. Si pentru ca discutiile sďż˝ fie cďż˝t mai agreabile, pentru ďż˝nceput partea romďż˝nďż˝ a ďż˝mpďż˝rtit diplome, suveniruri si alte mici atentii oaspetilor din strďż˝inďż˝tate, cu care au colaborat timp de doi ani.

Diferente si asem�n�ri �n educatie

Directorul Daniela Cuciuc a prezentat �n deschiderea discutiilor sistemul de �nv�t�m�nt rom�nesc, cu nout�tile aduse de Legea educatiei nationale - nr. 1/ 2011. Anul 2011 a adus si �n Polonia modific�ri, �n sensul introducerii �nv�t�m�ntului obligatoriu de la cinci ani, care continu� p�n� la 18. Desi facultatea nu este obligatorie, cam toti absolventii de liceu �si continu� studiile. �n Italia, statul pl�teste at�t pentru sustinerea scolilor publice, c�t si private, doar c� finantarea este diferit�. �n scolile de stat se aloc� �ntre 5.000 si 8.000 de euro pe elev pe an, �n vreme ce la scolile private alocarea este de 8.000 de euro pe clas�. Elevii cu dizabilit�ti nu s�nt primiti �n scolile particulare, dar frecventeaz� unit�tile de stat, unde de altfel s�nt cei mai multi cursanti. Gr�dinita italian� nu este obligatorie, dar trebuie urmat� scoala primar�, care �ncepe de la 5-6 ani si dureaz� cinci ani (un an clasa I si c�te doi ani clasele a II-a si a III-a). Scoala medie are o durat� tot de trei ani (doi ani clasa a IV-a si unul clasa a V-a) si se �ncheie cu un examen de final. Urm�toarea treap� este scoala secundar�, care se termin� la 14 ani. Nu lipsesc scolile tehnice industriale si profesionalele. Directorii se aleg prin concurs si dac� s�nt buni pot r�m�ne �n functie p�n� la pensie. �n Turcia se �nvat� obligatoriu de la 5-6 ani si se trece prin scoala primar�, gimnazial� si liceu, care se termin� la 17 ani. Liceul se termin� cu examen, iar cei cu cele mai bune note pot deveni studenti.