Vitali are puta mic�
La vita e bella
Te gr�besti? Dai un strat si-ai terminat! O reclam� superb�, alc�tuit� de t�n�ra si talentata noastr� generatie de „project manageri“, repetentii din anii �'90. Un „rachets“ de peste Prut sau Siret, ajutat de un volintir autohton cu aere de recuperator, plin de muschi si beton armat �n cap, umilesc un rom�nas cam �n stilul �n care o fac ast�zi, cu nonsalant�, b�ncile str�ine. �n ciuda faptului c� tot rom�nul stie c� la c�rm� se afl� acum un alt grup de guvernanti, �n viata noastr� cea de toate zilele nu pare a se fi schimbat nimic. Ba, din contr�, am remarcat c� tulburarea tr�ntorilor bancari si a fratilor �ntru belire din asez�mintele luxoase de la Pipera, fieful sc�rnav al firmelor de recuperatori, s-a accentuat semnificativ. Speranta de care vorbea �n at�tea r�nduri actualul premier se pare c� nu z�mbeste �nc� rom�nilor. �n loc s� caute o cale amiabil� de rezolvare a conflictului, dementii �stia hulpavi au complicat at�t de mult lucrurile �nc�t datornicul se vede silit a-si lua zilele. Iar onorabila justitie, despre a c�rei ciudat� dreptate am mai vorbit, se uit� cu un singur ochi pe contracte xeroxate dup� model occidental si �ncuviinteaz� �ntr-o veselie execut�ri silite anarhice, f�r� obiect si mai mult dec�t abuzive. Pentru c� �n Grecia e g�l�gie si b�stinasii nu vor s�-si refuze nimic, neput�nd renunta la gratiosii pasi de sirtaki pe plaj�, nici la uzo si nici la femeile dezbr�cate ce privesc gales, de dup� s�nii siliconati si pulpele ronde, splendida etalare de virilitate meridional�, si pentru c�, fir�'ar s� fie!, scoaterea lichidit�tilor le-a l�sat sertarele goale, reprezentantele bancare ale lui Ulise �n tara Mioritei s-au g�ndit s� pun� saua pe rom�n. Pentru c� numai asa �mi pot explica faptul c� b�ncile elene, ajutate interesat de slujitorii autohtoni, cer �n plin� criz� si disperare, sume stiintifico fantastice pe un �mprumut derizoriu folosit, acum patru-cinci ani, pentru a umple un cos la supermarket.
Legea si banii
Un nenorocit c�tun �ntr-o zon� demn� de pl�ns, pe unde am r�t�cit c�ndva, �ntr-o noapte ce l�sa s� se vad� lumina opaitelor, printr-un glod p�n� la genunchi pe ulita mare, nu are nici cizmar, nici brutar, nici coafor, nici oper�, nici filarmonic� sau studio de concerte, dar are... un nenorocit de executor judec�toresc. Ptiu! Care, mare executor, vine la justitia pietrean� cu niste h�rtii nesemnate, furnizate - prin ce joc de interese, de l-a g�sit tocmai pe coclaurile acelea? - de c�tre marea banc� greceasc� ce si-a propus s� extermine rom�nii, si obtine �ncuviintarea unui judec�tor plictisit pentru executarea silit� a s�rmanului si iremediabilului prizonier bancar. Cred c� �n aceste cazuri ar trebui s� ne �ntreb�m pe m�na cui e l�sat� dreptatea �n Rom�nia tembel�. Domnilor si doamnelor, cititi m�car, dar cu atentie, ce scrie �n jalnicele h�rtii cu care tr�ntorii sper� s� fac� bani nemunciti! Veti descoperi multe lucruri de mirare. De pild� c� Radames �i datoreaz� bani Aidei. Capitalismul a statuat iremediabil leg�tura intrinsec� dintre interesele sistemului bancar si obedienta consimtit� a sistemului justitiar. Teoria lui Stoegs, despre care vom vorbi mai pe larg �ntr-unul din episoadele urm�toare, expliciteaz� leg�turile organice si interdependenta dintre cele dou� sisteme �n procesul de exterminare uman� selectiv�. Nimic nu este �nt�mpl�tor, nimic nu este f�r� sens. Minti luminate, evident, au calculat totul cu minutiozitate. Principiul e infailibil at�ta timp c�t procesul de racolare functioneaz� din plin. Si, evident, teritoriul cel mai vulnerabil �n aceast� privint� e cel al t�rilor iesite de sub regimuri autoritare si care, naiv, cred �n promisiunile unei libert�ti democratice care aduce iz de prosperitate si bun�stare. Nu �nt�mpl�tor, ofensiva dement� a b�ncilor str�ine �n perioada unei mimate �ndestul�ri a fost concentrat� pe spatiile excomuniste. Dar care nu se putea realiza deplin f�r� complicitatea unei legislatii obediente si a unei justitii imature, �ndatoritoare si, �ntr-o oarecare m�sur�, dup� cum vom vedea, interesate. V� amintiti celebra iluzie optic� �n care imaginea unor paralelipipede v�zute din st�nga dezv�luie patru elemente, pe c�nd v�zute din dreapta par a fi doar trei? Este aplicatia optic� perfect� pentru imensa excrocherie a bancherilor str�ini pusi pe c�p�tuial� �n tara asta p�r�sit� si de Dumnezeu si de guvernanti si, mai ales, de justitie. Un exemplu aplicat, furnizat de un datornic consternat: o camer� video cump�rat� cu un credit de 1.200 lei, dar care, �ntre noi fie spus, valoreaz� acum doar cel mult 400 de lei, a fost pl�tit� - tineti-v� bine! - cu peste 100 de milioane de lei vechi. �n schimb - culmea, nu? - cump�r�torul este dator la ora actual� cu peste 16 milioane de lei vechi. �mi m�rturiseste c� intentioneaz� s� se despart� de unul dintre rinichi. Calculele s�nt f�cute a priori pe un sumum de decantare ce mentine constant indicele de �ndatorare. �n ce tar� tr�im? Dac� �sta este capitalismul, prefer epoca de piatr�. Mai mult, onorabila si stimabila justitie �ncuviinteaz� executarea silit�. Colosal! Nu vi s-a f�cut sc�rb� �nc�? O s� vi se fac� cur�nd. V� asigur!
Lupta pentru salariu si puncte
�n Rom�nia, mai putin de dou�zeci la sut� din populatie munceste efectiv si peste optzeci la sut� e prins� p�n� peste urechi �n actiuni speculative. Mai mult, majoritatea posesorilor de „gipuri“ se ocup� cu „br�nc�neala“, adic� achizitioneaz� de pe undeva m�rfuri pe care le rev�nd dup� aplicarea consacratului si generosului adaos; comercial, zic ei. �n interiorul imenselor „bildinguri“ construite la marginea Bucurestilor, �n raza de actiune a aerului conditionat, armate �ntregi de jigodii nemuncite, dar ornate cu titluri demne de mil�, precum „project manager“, de pild�, g�ndesc mizerii profunde prin care s� lase rom�nul f�r� toate cele ale lui. Chiar si f�r� izmene. Banii promisi a fi returnati de guvern profesorilor, de pild�, vin �n transe insignifiante si numai pe baza hot�r�rilor atotputernicei justitii. Multi profesori, care, se stie, lucreaz� cu fractiuni de norme �n patru-cinci scoli s-au trezit cu sume derizorii obtinute din procesele c�stigate de scolile mai vrednice. Pentru restul, alt� distractie. Conflictul dintre profesori si gasca secretarelor pare a fi iremediabil. Dac� �n Rom�nia trebuie s� te judeci, laolalt� cu infractorii si cu hotii de g�ini, pentru a-ti lua salariul, eu unul renunt. Dar nici nu mai pl�tesc nim�nui nimic. �n parantez� fie zis, nu m� pot abtine s� comentez un fapt divers banal, dar care spune multe despre t�l�mbeala rom�nului contemporan. Cu at�t mai mult cu c�t ast�zi s�nt marcate �n calendar dou� simboluri ale onomasticii crestine. Aflu acum, la televizorul meu, c� pe un b�stinas �l cheam� Horhe. Cum dracu�' tata Fr�s�na si consortul ei, Neculai, s-au g�ndit s�-si boteze progenitura, nici mai mult nici mai putin dec�t Horhe? A �nnebunit rom�nul, z�u asa! Probabil c� badea Neculai, seara, c�nd termina de „regulat“ vitele, citea din Borges - pardon Borhes - la lumina lum�n�rii cump�rate de la biseric�. Dar, �n ciuda celor pomenite p�n� acum, lumea d�sc�limii e plin� de satisfactii. Evolus�n, lerning, fiucer, divlopment... s.a.m.d. Titluri de simpozioane si �ntruniri stiintifice, proiecte evropenesti, numai �n limba lui Secspi�r, cu bani risipiti de la „ue“. Cine si ce dracu �nvat� din aceste minuni europene? Un prilej pentru unii ilustri profesori si m�iestre educatoare aflate �n gratiile diriguitorilor de a mai str�nge niste „puncte“ - folosite la c�p�tuirea pe post sau la obtinerea celebrelor gradatii de merit (h�m!) - de a mai face o excursiune prin cele teri streine, si de a se �ntoarce bou - doctor fiind deja - dup� ce a plecat vac�. Eventual, dup� caz, invers.
Ecolae
Am �n m�n� o carte interesant�: Georges Etienne et Cholas Son „L�'effet du vert vif sur la conscience politique engourdie“, Editure „Filou“ - Compte de Broche, Paris, 1998. Pare a fi scris� „spes�l for Rumenia“. La cartea aceasta m-am g�ndit �n clipa c�nd prin fat�-mi trecu troleibuzul verde. E adev�rat, la noi, dup� modelul impus de Uniunea evropeneasc�, totul este verde, totul este „eco“. Elevii, �nv�t�toarele, profesorii s�nt cu toti, cu rare exceptii, „eco“. Ecoelevul vine la scoal� cu ecotelefonul �nfipt �n urechi si �n pauz� m�n�nc� un ecosendvici dup� care bea o ecocola. Profesorii intr� �n joc si se prostesc frumos f�c�nd pe ecoprofii. Adic� �si pun o floare sau o frunz� la ureche. Chiar si directorul scolii se numeste acum „ecodirector“. S-ar fi putut numi mai bine eco-nomist. A propos de numele proprii pomenite mai sus: un t�n�r �nv�t�tor se g�ndeste s�-si boteze progenitura, �n spiritul european care ne-a potopit, Ecolae. Ar �mbina astfel si rezonanta lingvistic� a traditiei locale si tendintele revolute ale Uniunii Europene. Avem si un partid eco, ce ne propune mersul pe biciclet�, dar si o multime de aspiranti la titulatura invidiat� de eco. Si tot �n spirit eco trebuie s� le-o spunem verde �n fat�, nu-i asa? Oric�t ar vrea s� �nsele aparentele, cu toti badigarzii si cu tot aportul justitiei �nduios�toare, un fapt este sigur: Vitali are puta mic�! Si nu mai d�m cu vopsea; c� e prea scump�.
|