Politica �i �coala
• argument: La �coala num�rul 10 din Piatra Neam�, cunoscut� pentru rezultate bune �i organizare modern�, a doua garnitur� de directori din ultimul an a demisionat!? �n Europa modern�, deci �i �n Rom�nia interbelic�, prin legi �i prin cutum�, chiar s-a �ncercat �i de multe ori s-a reu�it ca un principiu foarte important �i anume desprinderea �colii de orice interferen�� cu politica s� se aplice cu consecven��. La desele schimb�ri de guvern din Rom�nia anilor 1918-1938, se schimbau la nivel �nalt persoanele cu func�ii politice, adic� mini�trii �i secretarii de stat, rareori b�tea v�ntul �i prin revizoratele �colare jude�ene (echivalente cu inspectoratele jude�ene actuale). Chiar �i �n ministere, corpul tehnic, directorii generali �i inspectorii ministeriali r�m�neau �n func�ii, f�r� a fi b�tu�i de v�nturile electorale, zeci de ani; acesta este cazul inspectorului ministerial Costic� Popescu, de la Dobreni, unul dintre „eterni“, pe care chiar �i comuni�tii l-au p�strat �n post p�n� la pensionare.
Uneori �ns� mori�ca se �nv�rtea prin revizoratele jude�ene, dar se oprea aici, de directorii destoinici din �coli neating�ndu-se nimeni. Va zice vericine c� atunci istoria se oprise �i �n aceast� nemi�care nu era nevoie de �mprosp�tarea cadrelor. Nimic mai eronat! Cine are curiozitatea s� citeasc� presa pedagogic� din deceniile trei �i patru ale secolului trecut va descoperi cu bun� surpriz� �i cu amuzament c� mai toate nout��ile cu care se lupt� �i se laud� �coala rom�neasc� actual� erau la ordinea zilei atunci. Mijloacele de �nv���m�nt erau altele, mai s�race �i mai direct-omene�ti �n rela�ia profesor-elev, dar marile �ntreb�ri pedagogice �i didactice, precum �i numeroase solu�ii moderne tr�iau aievea: �i „pas cu pas“, �i metoda „proiectelor“, �i „�nv���m�ntul prin descoperiri“, �i „breinstorming“ul �i a�a mai departe. Progrese s-au f�cut doar �n detalii, �n terminologie �i �n mijloace, a�a c� acum unii reinventeaz� zadarnic roata.
Dar s� ne �ntoarcem la titlu! Colegi de genera�ie �i cons�teni, N.M. �i Constantin Luchian, ambii �nv���tori de frunte, figur�nd �n „Dic�ionarul oamenilor de seam� din jude�ul Neam�“ de Constantin Prangati, o vreme colegi de catedr� la aceea�i �coal�, f�ceau parte din dou� partide rivale: primul era ��r�nist, al doilea liberal. �n anii 1932-1933, pe timpul guvernului ��r�nist, N.M. a fost revizor �colar al jude�ului Neam�. Venind liberalii la guvernare, din voin�a prefectului liberal de Neam�, a fost adus la revizorat, �n locul lui N.M., Constantin Luchian, mai t�rziu un st�lp al �colii jude�ene �i na�ionale.
R�u sf�tuit sau poate cu cele mai prietene�ti inten�ii, �ndat� ce a fost numit �n func�ie, prima inspec�ia a lui Constantin Luchian s-a �ndreptat spre Dobreni, unde fostul revizor, ��r�nistul N.M. era director. A nimerit acolo taman dup� ce N.M., la ora de lucru manual cu elevii dintr-o clas� mare, �i �nv��ase cum se croie�te o coad� zdrav�n� de topor dintr-un lemn s�n�tos (c�ci �coala avea un atelier de lucru manual). ��r�nistul a pus lemnul dup� u�a cancelariei �i se sp�la pe m�ini c�nd a fost anun�at c� a venit un domn care a intrat �n clasa lui �i chestioneaz� elevii.
Intrigat de cele relatate, �nv���torul a intrat �n clas� �i l-a v�zut pe inspector la catedr�. Ca vechi prieten, localnicul l-a invitat de �ndat� pe musafir �n cancelarie, l-a instalat pe un scaun cu sp�tar �i i-a cuv�ntat cam a�a: „Costic�, dac� tu ai g�ndit asta, r�u cap ai avut; iar dac� te-au sf�tuit al�ii, r�u te-au sf�tuit. Tu trebuia s� vii aici dup� ce b�teai toate �colile jude�ului, ca s� nu te c�r�ie lumea �i s� nu cred eu c� �mi faci o inspec�ie politic�. Prin urmare, ai dou� solu�ii, la alegere. Una, s� bei o cafea la mine acas� �i s� te urci apoi �n bri�ca revizoratului cu z�mbetul pe buze. A doua… “ �i N.M. nu a continuat, dar s-a uitat lung �i semnificativ la reteveiul de dup� u��.
Inteligent �i �nzestrat cu sim�ul umorului, Costic� Luchian a r�s copios �i a ales s� bea cafeaua acas� la �nv���torul din sat, duduia M�rioara, soa�a lui N.M., fiind ne�ntrecut� �n aceast� fiertur� cu dichis.
Era �n 1933 �i N.M. a continuat s� conduc� �coala din Dobreni indiferent de culoarea politic� a guvernului, p�n� ce, �n anii de dup� r�zboi, comuni�tii l-au dat afar� din func�ie �i l-au alungat din sat, de unde i s-a tras �i moartea, prin atac de cord. Deci liberalul Luchian nu se cobora p�n� la meschin�ria de a destitui un director de �coal� cunoscut prin valoarea sa pentru c� �i era adversar politic. �i nici Guranda, liderul liberal al jude�ului. nu-i f�cea pricin� lui Constantin Luchian pentru c� a b�ut o cafea �n casa unui adversar politic. Erau alte vremuri, mai a�ezate, c�nd �ncr�ncenarea tembel� (de azi) �n politic� nu se manifesta dec�t la mahala, �ntre mardeia�i �i chiar acolo doar la alegeri.
�i mai aproape de noi, l-am admirat pe Mihai L�c�tu�u, inspector general de Neam� nu de mult� vreme, pentru c� l-a numit inspector de istorie pe un adversar politic, consilierul jude�ean PD de atunci, de care liderii PD au sc�pat pe urm�, ca �i de al�i oameni de valoare (dar asta �i prive�te), pe cunoscutul profesor �i eminentul director de liceu Iuliu Bu�incu.
Nedumerit de discursul neologistic p�n� la criptare al unor dasc�li cu lecturi selective, care p�c�tuiesc crez�nd c� istoria �colii rom�ne�ti �ncepe cu domniile lor �i dorind s� o previn de eroarea fatal� de a amesteca politica �n �coal�, izvor de oportunism �i de carierism sec, aceste mici istorisiri de mai sus voiam s� i le spun cu un an �n urm�, dac� ar fi avut timp s� asculte, dragei mele foste eleve Dorina, la instalarea sa ca inspector general �colar al jude�ului. Acum, din p�cate, este prea t�rziu…
|
Autentificare
