Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2012
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 15 Mai 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Dumnezeu pe p�m�nt

La vita e bella

• Pe atunci �i spuneam „p...�“. Dac� termenul vi se pare prea dur, chiar diminutivat, puteti s�-l �nlocuiti cu un eufemism corespunz�tor. Dac�-l g�siti, evident! Avea ochelari cu dioptrii c�t fundul sticlelor de bere, nu fuma, nu bea si f�cea pipi, prelung si gales, c�nd nu era nimeni �n toaleta b�rbatilor. Originar de prin p�rtile Ardealului (educat care va s� zic�), se bucura de proteguirea unui tat� p�truns de comunism p�n�-n viscere, care, pe l�ng� faptul c� era director de Cooperativ� si Cuasc, era �nzestrat si cu mare trecere la primul secretar al judetului de bastin� si, evident, la secretarul cu probleme de agricultur�. Era student „in law“, fapt care ne creea un sentiment de fals respect si consideratiune mistocar� pe care le percepea cu acuitate, f�c�ndu-l s� asimileze cu acribie veninul vindicativ din dotarea oric�rui bun procuror. (Ast�zi se numeste parchetar).
Pe c�nd noi citeam Kafka si Dostoievski, el rumega Codul penal comunist si �n clipele de destindere se r�sf�ta �n secret cu „Moarte si portocale la Palermo“. Privea cu indignare revolutionar� si dezgust nedisimulat pozele cu Raquel Welch (de pe coperta revistei „Cinema“) si ambalajul apetisant al ciorapilor „Adesgo“, expuse impudic pe peretii camerei de c�min si deschidea ostentativ fereastra ori de c�te ori aprindeam tutunul �nmiresmat al „Kent“-ului ce costa pe atunci doar paisprezece lei comunisti. Mai mult, f�r� a fi dovedit i se recunosteau ceva aplec�ri cleptomane, pornind de la aparatul de radio cu tranzistori la ciorapii sau s�punul vreunui coleg de camer�. �n ciuda tuturor calit�tilor absconse, r�m�nea perpetuu cu restante pe care le rezolva pragmatic t�t�ne-su la reexaminare. Cu toate acestea, cerbicia unui profesor nedat la rele l-a f�cut s� am�ne cu un an p�trunderea triumfal� �n magistratur�. �n ultimii doi ani de studentie l-a n�p�dit brusc o pornire politicianist�, reusind s� devin� �n scurt timp un politruc uasecerist remarcabil. Ceea ce, conform bunului obicei comunist, i-a adus o recompens� de jum�tate de punct la media de rahat pe care o obtinuse prin forte proprii. Drept urmare, �n timp ce repartitia mea „guvernamental�“ m-a aruncat cu spor �n lumea satului traditional din judetul natal, repetentul s-a trezit procuror pe undeva prin partea Ardealului. Apoi, mare �mp�rtitor de dreptate. Personajul (real, v� asigur!) tr�ieste �nc� (bine, din c�te am aflat) si se preg�teste s� ias� la pensie (de peste vreo sut� de milioane), m�ndru de reusita sa carier� si de fiicele sale (studente la... drept. Ati ghicit! Pentru c�, se stie, „din stejar, stejar r�sare“). Dup� ce a fost o vreme un mic Dumnezeu cu cioc�nelul �n m�n�, bestelind �n draci �mpricinatii, dup� ce a trecut vremelnic prin avocatur� si notariat, a ajuns cersetor judec�toresc. Executor, �si zice el. Adic� execut�, nu g�ndeste. Pune �n aplicare „hot�r�rili“. Un soi de capugiu cu care sultanul se stergea la cur, pardon! dup� ce nemernicul �i aducea capul domnitorului rebel.

Cum miroase Dumnezeu?

Aplecarea rom�nului c�tre meserii murdare este deja recunoscut�. Stergerea la anus a devenit demult o profesiune national� exercitat� cu os�rdie pe alte meleaguri de c�tre cei m�nati de nevoi si r�spl�tit� cu moned� european� si cu binemeritate concedii �n luna august, c�nd toti pomenitii vidanjori au posibilitatea s�-si etaleze achizitiile auto pe ulita mare a satului. Ati observat? Oricare individ din am�r�ta asta de tar� - fie om de r�nd, fie politician prins cu m�ta-n sac, fie presedinte - �n clipa c�nd vine �n contact cu �ndoielnica justitie simte nevoia si datoria de a afirma c� are �ncredere �n actul de dreptate. E ca un fel de Tat�l nostru. Din p�cate, gratuit. Iar imaginea actului de justitie este un cosmar. Vi-l �nchipuiti? E tot ca �n pomenitul Kafka. �nchideti ochii! Fetele �mp�rtitoarelor de dreptate, de pild�... Niste gospodine cu ifose nedisimulate, �mbr�cate ca niste ciocli, vorbind �n p�s�reasc�, c�rora pare c� le mai lipseste doar sapa si piedica. Plictisul, suficienta si incapacitatea le domin� figurile inexpresive, de asistente maternale la menopauz�. Sau pitipoance cu fusta de zece centimetri sub rob�, arunc�ndu-se cu nonsalant� pe bancheta taxiului dup� ce afirm� �n fata �mpricinatilor c� La vita fiind bella s�nt hot�r�te s� tr�iasc� mult; si bine! Cine ar putea avea �ncredere �n discern�m�ntul si capacitatea de judecat� logic� si impartial� a acestor creaturi ce l-ar judeca p�n� si pe Dumnezeu? Unde s�nt judec�torii culti si demni de �ncredere si respect? Unul de pild�, singurul care s-a l�sat v�duvit de inamovibilitate si totodat� unicul intelectual nemtean, din c�te stiu, care a fost martor la Festivalurile Enescu (except�ndu-l pe cel de la CNA, care merge �n interes de serviciu), face ast�zi geoghing cu os�rdie, sc�rbit de realitatea st�njenitoare. Personal, nu am nici cea mai mic� �ncredere �n actul de justitie rom�nesc si nici nu stiu cum ar putea face dreptate v�danele pomenite mai sus. Ca unul refuzat a-mi spune nestingherit p�surile, chiar dac� am pl�tit, am devenit sceptic si, precum se vede, indignat. Mai mult, penibilitatea sistemului juridic rom�nesc mi s-a �nf�tisat zilele trecute �n toat� mizerabila lui splendoare; c�nd, pe la ora pr�nzului, un t�n�r politist blond si astmatic, v�duvit de caschet�, d�nd f�r� vlag� din piciorusele fragede, implora trec�torii din fata Scolii nr. 3 s� retin� un mic t�lhar fugit de sub nasul onoratei instante si al vajnicilor oameni ai legii. Asta �n timp ce, la numai doi kilometri, ascunsi �ntr-o parcare, trei buhai corpolenti �mbr�cati �n uniform� f�ceau controale „de rutin�“, b�g�ndu-le mustiuce �n gur� unor soferi de Dacii, n�d�jduind ca m�car unul s� miroase a trasc�u sau, cel putin, a Street 8. Deschideti ochii!

Dac�...

Dac� nimic nu va fi s� se schimbe �n tara asta condus� de imbecili de peste dou� decenii... dac� ai nostri copii vor mai vedea la televizor mizeriile unei societ�ti degradate, mascati si c�tuse, intercept�ri si alte scorneli ale unor minti bolnave... dac� cei care acum vin la putere nu se vor �ntreba de ce multe lucruri au luat-o razna... dac� cei ce si-au b�tut joc de poporul acesta milenar nu vor pl�ti, degeaba ne-am mai agitat. Dac� asa numitele „audituri“ nu vor rezolva nimic... dac� hotii de la drumul mare nu vor da „sam�“, dac� asa zisii magistrati, de altfel niste cet�teni ca oricare altii, la r�ndu-le, nu vor explicita reticenta lor �n relatia cu firmele de recuperare conduse din umbr� de idioti potentati si despre conjuratia mizerabil� prin care, �mpreun�, au jupuit ordinar bietul rom�n, invoc�nd asa zisele contracte cu titlu executoriu si asa numitele „exceptii de tardivitate“, de pild�, justitia va r�m�ne, �n continuare, si chioar� si datoare. Aceste creaturi diriguitoare de „dreptate“ (termenul nu este gratuit pus �ntre ghilimele) „inamovibile“, „indivizibile“, „intangibile“, „incasabile“, „submersibile“, puse s� respecte legea, c�te legi �ncalc� �n clipa c�nd �si dau orbeste acordul de belire pe niste h�rtii f�r� nici o valoare juridic�, f�r� num�r de contract si f�r� semn�tur�? Nu �nt�mpl�tor, �n anii din urm�, ne-a oripilat denigrarea, uneori sistematic�, de c�tre jigodiile „democratice“ a adev�rurilor cuprinse �n celebra alc�tuire eminescian�: „De lege n-au nevoie - virtutea e usoar� / C�nd ai ce-ti trebuieste... Iar legi s�nt pentru voi, / Vou� v� pune lege, pedepse v� m�soar� / C�nd m�na v-o �ntindeti la bunuri z�mbitoare, / C�ci nu-i iertat nici bratul teribilei nevoi.“ Si adev�rat si bine spus. P�cat c� poetul n-a avut... bani! Dar, vorba sloganului afisat deun�zi pe frontispiciul lans�rii de candidati a unui preaiubit partid ai c�rui membri s-au sacrificat - si au mutre de sacrificati; se vede dup� costumele ce le pleznesc pe corp si dup� seul de pe gus� - pentru binele t�rii: „Tot greul (vostru) spre bine(le) (nostru)!“. Amin!

Articol afisat de 3280 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective