Dumnezeu pe p�m�nt
La vita e bella
• Pe atunci �i spuneam „p...�“. Dac� termenul vi se pare prea dur, chiar diminutivat, puteti s�-l �nlocuiti cu un eufemism corespunz�tor. Dac�-l g�siti, evident! Avea ochelari cu dioptrii c�t fundul sticlelor de bere, nu fuma, nu bea si f�cea pipi, prelung si gales, c�nd nu era nimeni �n toaleta b�rbatilor. Originar de prin p�rtile Ardealului (educat care va s� zic�), se bucura de proteguirea unui tat� p�truns de comunism p�n�-n viscere, care, pe l�ng� faptul c� era director de Cooperativ� si Cuasc, era �nzestrat si cu mare trecere la primul secretar al judetului de bastin� si, evident, la secretarul cu probleme de agricultur�. Era student „in law“, fapt care ne creea un sentiment de fals respect si consideratiune mistocar� pe care le percepea cu acuitate, f�c�ndu-l s� asimileze cu acribie veninul vindicativ din dotarea oric�rui bun procuror. (Ast�zi se numeste parchetar).
Pe c�nd noi citeam Kafka si Dostoievski, el rumega Codul penal comunist si �n clipele de destindere se r�sf�ta �n secret cu „Moarte si portocale la Palermo“. Privea cu indignare revolutionar� si dezgust nedisimulat pozele cu Raquel Welch (de pe coperta revistei „Cinema“) si ambalajul apetisant al ciorapilor „Adesgo“, expuse impudic pe peretii camerei de c�min si deschidea ostentativ fereastra ori de c�te ori aprindeam tutunul �nmiresmat al „Kent“-ului ce costa pe atunci doar paisprezece lei comunisti. Mai mult, f�r� a fi dovedit i se recunosteau ceva aplec�ri cleptomane, pornind de la aparatul de radio cu tranzistori la ciorapii sau s�punul vreunui coleg de camer�. �n ciuda tuturor calit�tilor absconse, r�m�nea perpetuu cu restante pe care le rezolva pragmatic t�t�ne-su la reexaminare. Cu toate acestea, cerbicia unui profesor nedat la rele l-a f�cut s� am�ne cu un an p�trunderea triumfal� �n magistratur�. �n ultimii doi ani de studentie l-a n�p�dit brusc o pornire politicianist�, reusind s� devin� �n scurt timp un politruc uasecerist remarcabil. Ceea ce, conform bunului obicei comunist, i-a adus o recompens� de jum�tate de punct la media de rahat pe care o obtinuse prin forte proprii. Drept urmare, �n timp ce repartitia mea „guvernamental�“ m-a aruncat cu spor �n lumea satului traditional din judetul natal, repetentul s-a trezit procuror pe undeva prin partea Ardealului. Apoi, mare �mp�rtitor de dreptate. Personajul (real, v� asigur!) tr�ieste �nc� (bine, din c�te am aflat) si se preg�teste s� ias� la pensie (de peste vreo sut� de milioane), m�ndru de reusita sa carier� si de fiicele sale (studente la... drept. Ati ghicit! Pentru c�, se stie, „din stejar, stejar r�sare“). Dup� ce a fost o vreme un mic Dumnezeu cu cioc�nelul �n m�n�, bestelind �n draci �mpricinatii, dup� ce a trecut vremelnic prin avocatur� si notariat, a ajuns cersetor judec�toresc. Executor, �si zice el. Adic� execut�, nu g�ndeste. Pune �n aplicare „hot�r�rili“. Un soi de capugiu cu care sultanul se stergea la cur, pardon! dup� ce nemernicul �i aducea capul domnitorului rebel.
Cum miroase Dumnezeu?
Aplecarea rom�nului c�tre meserii murdare este deja recunoscut�. Stergerea la anus a devenit demult o profesiune national� exercitat� cu os�rdie pe alte meleaguri de c�tre cei m�nati de nevoi si r�spl�tit� cu moned� european� si cu binemeritate concedii �n luna august, c�nd toti pomenitii vidanjori au posibilitatea s�-si etaleze achizitiile auto pe ulita mare a satului. Ati observat? Oricare individ din am�r�ta asta de tar� - fie om de r�nd, fie politician prins cu m�ta-n sac, fie presedinte - �n clipa c�nd vine �n contact cu �ndoielnica justitie simte nevoia si datoria de a afirma c� are �ncredere �n actul de dreptate. E ca un fel de Tat�l nostru. Din p�cate, gratuit. Iar imaginea actului de justitie este un cosmar. Vi-l �nchipuiti? E tot ca �n pomenitul Kafka. �nchideti ochii! Fetele �mp�rtitoarelor de dreptate, de pild�... Niste gospodine cu ifose nedisimulate, �mbr�cate ca niste ciocli, vorbind �n p�s�reasc�, c�rora pare c� le mai lipseste doar sapa si piedica. Plictisul, suficienta si incapacitatea le domin� figurile inexpresive, de asistente maternale la menopauz�. Sau pitipoance cu fusta de zece centimetri sub rob�, arunc�ndu-se cu nonsalant� pe bancheta taxiului dup� ce afirm� �n fata �mpricinatilor c� La vita fiind bella s�nt hot�r�te s� tr�iasc� mult; si bine! Cine ar putea avea �ncredere �n discern�m�ntul si capacitatea de judecat� logic� si impartial� a acestor creaturi ce l-ar judeca p�n� si pe Dumnezeu? Unde s�nt judec�torii culti si demni de �ncredere si respect? Unul de pild�, singurul care s-a l�sat v�duvit de inamovibilitate si totodat� unicul intelectual nemtean, din c�te stiu, care a fost martor la Festivalurile Enescu (except�ndu-l pe cel de la CNA, care merge �n interes de serviciu), face ast�zi geoghing cu os�rdie, sc�rbit de realitatea st�njenitoare. Personal, nu am nici cea mai mic� �ncredere �n actul de justitie rom�nesc si nici nu stiu cum ar putea face dreptate v�danele pomenite mai sus. Ca unul refuzat a-mi spune nestingherit p�surile, chiar dac� am pl�tit, am devenit sceptic si, precum se vede, indignat. Mai mult, penibilitatea sistemului juridic rom�nesc mi s-a �nf�tisat zilele trecute �n toat� mizerabila lui splendoare; c�nd, pe la ora pr�nzului, un t�n�r politist blond si astmatic, v�duvit de caschet�, d�nd f�r� vlag� din piciorusele fragede, implora trec�torii din fata Scolii nr. 3 s� retin� un mic t�lhar fugit de sub nasul onoratei instante si al vajnicilor oameni ai legii. Asta �n timp ce, la numai doi kilometri, ascunsi �ntr-o parcare, trei buhai corpolenti �mbr�cati �n uniform� f�ceau controale „de rutin�“, b�g�ndu-le mustiuce �n gur� unor soferi de Dacii, n�d�jduind ca m�car unul s� miroase a trasc�u sau, cel putin, a Street 8. Deschideti ochii!
Dac�...
Dac� nimic nu va fi s� se schimbe �n tara asta condus� de imbecili de peste dou� decenii... dac� ai nostri copii vor mai vedea la televizor mizeriile unei societ�ti degradate, mascati si c�tuse, intercept�ri si alte scorneli ale unor minti bolnave... dac� cei care acum vin la putere nu se vor �ntreba de ce multe lucruri au luat-o razna... dac� cei ce si-au b�tut joc de poporul acesta milenar nu vor pl�ti, degeaba ne-am mai agitat. Dac� asa numitele „audituri“ nu vor rezolva nimic... dac� hotii de la drumul mare nu vor da „sam�“, dac� asa zisii magistrati, de altfel niste cet�teni ca oricare altii, la r�ndu-le, nu vor explicita reticenta lor �n relatia cu firmele de recuperare conduse din umbr� de idioti potentati si despre conjuratia mizerabil� prin care, �mpreun�, au jupuit ordinar bietul rom�n, invoc�nd asa zisele contracte cu titlu executoriu si asa numitele „exceptii de tardivitate“, de pild�, justitia va r�m�ne, �n continuare, si chioar� si datoare. Aceste creaturi diriguitoare de „dreptate“ (termenul nu este gratuit pus �ntre ghilimele) „inamovibile“, „indivizibile“, „intangibile“, „incasabile“, „submersibile“, puse s� respecte legea, c�te legi �ncalc� �n clipa c�nd �si dau orbeste acordul de belire pe niste h�rtii f�r� nici o valoare juridic�, f�r� num�r de contract si f�r� semn�tur�? Nu �nt�mpl�tor, �n anii din urm�, ne-a oripilat denigrarea, uneori sistematic�, de c�tre jigodiile „democratice“ a adev�rurilor cuprinse �n celebra alc�tuire eminescian�: „De lege n-au nevoie - virtutea e usoar� / C�nd ai ce-ti trebuieste... Iar legi s�nt pentru voi, / Vou� v� pune lege, pedepse v� m�soar� / C�nd m�na v-o �ntindeti la bunuri z�mbitoare, / C�ci nu-i iertat nici bratul teribilei nevoi.“ Si adev�rat si bine spus. P�cat c� poetul n-a avut... bani! Dar, vorba sloganului afisat deun�zi pe frontispiciul lans�rii de candidati a unui preaiubit partid ai c�rui membri s-au sacrificat - si au mutre de sacrificati; se vede dup� costumele ce le pleznesc pe corp si dup� seul de pe gus� - pentru binele t�rii: „Tot greul (vostru) spre bine(le) (nostru)!“. Amin!
|