Soimaru: „Eu stiu cďż˝-s de-al Soimďż˝restilor lui Sadoveanu

• Mitricďż˝ Soimaru, fostul director al Directiei Agricole, este urmas al „Neamului Soimďż˝restilor“, operďż˝ a scriitorului Mihail Sadovean: „Eu stiu cďż˝-s de-al Soimďż˝restilor lui Sadoveanu de la bunicul de pe tatďż˝ • legďż˝tura cu legendarul Tudor Soimaru este motiv de mďż˝ndrie pentru Mitricďż˝, cel care si-a botezat fiul si un nepot cu numele personajului principal din roman • acum la pensie, Mitricďż˝ Soimaru se ďż˝ngrijeste de o pepinierďż˝ de pomi fructiferi la Girov •

O discutie la prima orďż˝ a diminetii cu Mitricďż˝ Soimaru, fost director al Directiei Agricole Neamt si, mai nou, furnizor de pomi fructiferi altoiti, obtinuti ďż˝n pepiniera proprie, are menirea de a te plimba prin problemele trecutului si de a te trezi la viitor, fďż˝cďż˝ndu-ti ziua altfel decďż˝t de obicei. Aflďż˝nd cďż˝ este urmas al Soimďż˝restilor lui Sadoveanu, l-am contactat telefonic pentru a afla mai multe amďż˝nunte si pentru a stabili detaliile unei ďż˝ntďż˝lniri. A rďż˝spuns iute si scurt, aproape militďż˝rese. A acceptat sďż˝ ďż˝l fotografiem ďż˝n mijlocul pomilor de la Girov, dar n-a avut timp de vorbďż˝. „Gďż˝sim o zi cďż˝nd plouďż˝, cďż˝nd nu pot sďż˝ fac treabďż˝!“, ne-a spus ďż˝n timp ce mai vorbea cu cďż˝te un client interesat de a-si procura pomi fructiferi. Vďż˝zďż˝ndu-l cďż˝ nu ďż˝si permitea sďż˝ stea la „povestiri istorice“, am stabilit sďż˝ ne revedem, cďż˝nd avea sďż˝ tinďż˝ ploaia cu noi. Asa cďż˝ am urmďż˝rit progoza meteo si a rďż˝mas sďż˝ ne vedem ďż˝ntr-o zi, pe la opt. Neam de rďż˝zes asezat si cu respect fatďż˝ de cuvďż˝ntul dat, Mitricďż˝ Soimaru a venit parcďż˝ dupďż˝ un ceas elvetian, cďż˝ci la opt fix se prezentase la documentarea noastrďż˝. S-a asezat tihnit pe un scaun si n-a vrut cafea sau apďż˝, ci a ďż˝nceput sďż˝ povesteascďż˝, parcďż˝ vrďż˝nd sďż˝ afle si altii cum e sďż˝ stii din ce vitďż˝ de soi de tragi. „Eu stiu cďż˝-s de-al Soimďż˝restilor lui Sadoveanu de la bunicul de pe tatďż˝. El a avut opt copii, doi bďż˝ieti si sase fete, tata fiind bďż˝iatul cel mai mare. A fďż˝cut rďż˝zboiul si a fost lovit la un picior, rana nevindecďż˝ndu-i-se toatďż˝ viata. Era lemnar de meserie si pentru cďż˝ avea durerea aceea mereu, ne punea pe noi, nepotii, sďż˝ ďż˝nvďż˝rtim la un strung cu care el scobea trunchiurile de copaci pentru butoaie. Pe la 5-6 ani, mi-a spus cďż˝ noi sďż˝ntem nepoti de-ai lui Tudor Soimaru. Pe el ďż˝n chema Costache Soimaru si a murit la 16 zile de la ďż˝ncorporarea mea. Foarte greu am reusit sďż˝ ajung la ďż˝nmormďż˝ntare, dar am ajuns. Cďż˝nd am depus jurďż˝mďż˝ntul si mi s-a strigat numele, era de fatďż˝ un general, Gheorghe Soimaru, care dupďż˝ ceremonie m-a chemat la el si m-a ďż˝ntrebat de unde vin. I-am zis cďż˝ m-am nďż˝scut la Nďż˝vrďż˝pesti, Iasi, si de pe acolo se trďż˝gea si el“.

„Vďż˝ruleeee!“

Este ďż˝nceputul povestii spuse de Mitricďż˝ Soimaru, pentru cďż˝ ďż˝ntďż˝lnirea cu generalul avea sďż˝ se dovedeascďż˝ prima punte de legďż˝turďż˝ ďż˝ntre „neamuri“. Urmďż˝toarea si cea mai solidďż˝ avea sďż˝ se ďż˝ntrezďż˝reascďż˝ ďż˝n 1999, cďż˝nd un Soimar de peste Prut, Vasile, profesor universitar, avea sďż˝ ia la picior toate cďż˝rďż˝rile care duceau la poarta unui romďż˝n cu numele Soimaru. Asa se face cďż˝ a mers ďż˝n sate cu acest nume dar n-a gďż˝sit vreun om care sďż˝ se cheme asa, a mers ďż˝n orase unde cďż˝uta adresele Soimďż˝restilor asa cum indicau cďż˝rtile de telefoane. „ďż˝n 1999, aceastďż˝ rudďż˝ a mea a ajuns la Piatra Neamt. Eram director la Directia Agricolďż˝, dar m-a cďż˝utat acasďż˝. Geamul ferestrei e foarte aproape de poartďż˝ si cum stďż˝team ďż˝n casďż˝ am auzit cďż˝telusa lďż˝trďż˝nd foarte tare si pe cineva care striga «Vďż˝ruleeeee!». M-am uitat pe geam si vďż˝zďż˝ndu-l cam negricios, cu mustatďż˝, am zis cďż˝ o fi vreun tigan care vinde lemne sau uluce. Am iesit afarďż˝ si el a venit la mine si m-a ďż˝mbrďż˝tisat. Cu lacrimi ďż˝n ochi mi-a zis cďż˝ simte cďż˝ sďż˝nt din «Neamul Soimďż˝restilor», dupďż˝ privire. Apoi mi-a zis cďż˝ pe sotia lui o cheamďż˝ Maria, ca si pe a mea, iar pe fiu Tudor, ca pe bďż˝iatul meu. Am plďż˝ns de emotie si de bucurie. Parcďż˝ se umplea un gol din suflet, era ceva de genul «chemarea sďż˝ngelui». Fusese la Soimďż˝resti, lďż˝ngďż˝ Tďż˝rgu Neamt, si nu gďż˝sise pe nimeni cu numele ďż˝sta. De mine aflase de la Verseni, comuna Miroslďż˝vesti“, a povestit Mitricďż˝ Soimaru si, ďż˝n ciuda privirii agere, parcďż˝ semďż˝nďż˝nd cu una de soim, am vďż˝zut cum ochii i s-au umplut de lacrimi de emotie, chiar si dupďż˝ atďż˝tia ani de la petrecerea evenimentului.

Adeptul unei vieti s�n�toase

Mitricďż˝ Soimaru si-a petrecut viata cutreierďż˝nd judetul ďż˝n lung si-n lat. Din acest motiv n-a vut sďż˝ devinďż˝ sedentar odatďż˝ cu pensionarea si cu trei ani ďż˝nainte de a cďż˝pďż˝ta acest statut si-a cďż˝utat o preocupare. „ďż˝n 2006 mai aveam trei ani pďż˝nďż˝ la pensie si m-am decis cďż˝ trebuie sďż˝ fac ceva ca sďż˝ am ocupatie dupďż˝ ce ieseam din cďż˝mpul muncii. Am refuzat sďż˝ accept ideea de a sta acasďż˝, sedentar. M-am gďż˝ndit cďż˝ asa as ďż˝mbďż˝trďż˝ni mai repede. 50% a contat sďż˝ am o ocupatie care sďż˝ mďż˝ mentinďż˝ ďż˝n activitate si sďż˝ nu ajung la medicamente. 25% a contat sďż˝ ďż˝mi asigur o alimentatie cďż˝t de cďż˝t naturistďż˝ si restul de 25% a fost nevoia de a-mi rotunji pensia. Le-am luat pe toate ďż˝n calcul si am ajuns sďż˝ ďż˝nfiintez pepiniera. Am ales varianta aceasta dupďż˝ ce am vďż˝zut cďż˝ nu existďż˝ asa ceva ďż˝n judet si cďż˝ livezile mari sďż˝nt distruse, iar copacii oamenilor sďż˝nt ďż˝mbďż˝trďż˝niti si bolnavi. Plus cďż˝ se fďż˝ceau si se fac ďż˝n continuare atďż˝tea case si nimeni nu zideste fďż˝rďż˝ sďż˝ punďż˝ si un copac pe lďż˝ngďż˝. Mai aveam si niste actiuni la o fermďż˝ si ďż˝n ciuda reprosurilor sotiei, care voia sďż˝ investim ďż˝n imobiliare, am fďż˝cut pepiniera. Acum mďż˝ simt foarte bine, mďż˝ misc, sezonul de livrat pomi se cam apropie de sfďż˝rsit, se terminďż˝ de plantat marcotele, asa cďż˝ treaba e cam gata si pot spune cďż˝ greul a trecut. Urmeazďż˝ sďż˝ punem legumele pentru familia noastrďż˝ - toate soiurile, pentru toate gusturile. Avem fructe, avem cďż˝teva pďż˝sďż˝ri care ne asigurďż˝ necesarul de ouďż˝ si pot spune cďż˝ sďż˝nt un «Soimar» ďż˝mplinit“, a mai spus Mitricďż˝ Soimaru.

„Si aceastďż˝ istorisire din vremea cďż˝nd strďż˝mosii erau ďż˝ncďż˝ dďż˝rji am scris-o ďż˝n linistea unei prisďż˝ci, avďż˝nd ďż˝n inima mea rďż˝sunetul durerii lor“

Povestile cu pensionarul dedicat si ďż˝ndrďż˝gostit de agriculturďż˝ ar putea continua, dar ziua se arďż˝ta frumoasďż˝ si mai avea treburi de rezolvat, asa cďż˝, mergďż˝nd pe principiul „ďż˝ntďż˝i munca si apoi distractia“, ne-am luat rďż˝mas bun de la fostul director al Directiei Agricole. N-am ratat ďż˝nsďż˝ ocazia de a-l ďż˝ntreba dacďż˝ soimii reprezintďż˝ o atractie deosebitďż˝ pentru el. Aveam sďż˝ aflďż˝m cďż˝ mai ďż˝n tinerete le-a studiat comportamentul, a aflat cďż˝t sďż˝nt de ageri si care erau metodele de a-i dresa, dar cam atďż˝t. A fďż˝cut asta mai mult din curiozitate, sďż˝ vadďż˝ ce ďż˝i atrďż˝gea pe Soimďż˝restii lui Sadoveanu, care a spus cďż˝ si el se trage din neamul Soimďż˝restilor, pe linia mamei sale Profira Ursachi, nďż˝scutďż˝ la Verseni, pe malul stďż˝ng al rďż˝ului Moldova. „Bunicii mei sďż˝nt strďż˝nepotii acelor oameni. Si aceastďż˝ istorisire de acum trei sute de ani, din vremea cďż˝nd strďż˝mosii erau ďż˝ncďż˝ dďż˝rji, am scris-o ďż˝n linistea unei prisďż˝ci, avďż˝nd ďż˝n inima mea rďż˝sunetul durerii lor“, si-a ďż˝ncheiat Mihai Sadoveanu opera „Neamul Soimďż˝restilor“. Altfel spus, interlocutorul nostru, Mitricďż˝ Soimaru, are legďż˝turďż˝ si cu marele scriitor.