Muntele

Dimineatďż˝ ďż˝n miez de primďż˝varďż˝. Ceahlďż˝ul... „bďż˝trďż˝nul rege al Carpatilor Moldovei..., ďż˝mprejurat de o liniste sfďż˝ntďż˝, care te face sďż˝ te crezi pe alt tďż˝rďż˝m...“ spunea cďż˝ndva Alexandru Vlahutďż˝. E ďż˝ntocmai, numai cďż˝ acum e ďż˝mprejurat pďż˝nďż˝ aproape de poale de ceturile nerisipite ale noptii. Se bďż˝nuie undeva ďż˝nďż˝ltimile si piscurile stďż˝ncoase care nu se lasďż˝ ďż˝ncďż˝ ďż˝n voia privirii. Se dezvďż˝luie treptat, ďż˝ncet si fďż˝rďż˝ grabďż˝, cu acea domoalďż˝ zďż˝bavďż˝ ďż˝mprumutatďż˝ parcďż˝ oamenilor locului.

Evenimentul

ďż˝n zilele de 25 si 26 aprilie, 2012, ďż˝n statiunea turisticďż˝ Durďż˝u au avut loc trei evenimente organizate de Forumul Montan din Romďż˝nia ďż˝n colaborare cu Filiala Neamt a acestui organism. Actiunea s-a desfďż˝surat sub sigla Academiei Romďż˝ne - Centrul de studii si cercetďż˝ri de biodiversitate agro-silvicďż˝ si Centrul de Economie Montanďż˝ din cadrul Institutului National de Cercetďż˝ri Economice (INCE). Dupďż˝ ce miercuri, 25 aprilie, a avut loc Reuniunea Comitetului Director si masa rotundďż˝ cu caracter stiintific, avďż˝nd ca tematicďż˝ biodiversitatea si valorificarea caltďż˝tii produselor agroalimentare montane, joi, 26 aprilie, s-a desfďż˝surat Adunarea generalďż˝ a Filialei Neamt, ďż˝n cadrul primitor oferit de Centrul Cultural- Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul“ al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Au participat oameni politici, academicieni, precum Ovidiu Bojor, Alecu T. Bogdan, cadre universitare din toatďż˝ tara, invitati din strďż˝inďż˝tate si din tarďż˝, printre care prof. ing. Beniamino Faoro, dr. Virgil Rďż˝zesu si dr. Costache Andone, primari ai comunelor din zonele de munte si, bineďż˝nteles, presedintele Forumului Montan din Romďż˝nia, prof. univ. dr. Radu Rey.

�mpreun�

Se ďż˝ncepe, asa cum se cuvine cu un „Hristos a ďż˝nviat!“ si se continuďż˝ cu rememorďż˝ri din pionieratul proteguirii muntelui, precum si cu ďż˝nmďż˝narea unor diplome de recunostintďż˝ unor personalitďż˝ti devotate dezvoltďż˝rii montane, printre care se regďż˝sesc Radu Rey, Suzana Geangalďż˝u si doctorul Costache Andone. ďż˝n mesajul sďż˝u, adresat participantilor, presedintele Filialei Neamt a F.M.R., dr. ec. Lazďż˝r Latu, a spus printre altele: „ďż˝n acesti doi ani, de la ďż˝nfiintarea Filialei Neamt a Forumului Montan din Romďż˝nia, am reusit sďż˝ formďż˝m o echipďż˝ care sďż˝ poatďż˝ lucra bine, a cďż˝ror membri, cu ocupatii, interese si responsabilitďż˝ti diferite, ďż˝n organizatii diferite, se ďż˝ntrunesc ori de cďż˝te ori este nevoie, comunicďż˝ si lucreazďż˝ bine. Trebuie sďż˝ stiti cďż˝ ďż˝n acesti doi ani, membrii Consiliului director s-au strďż˝duit, au fďż˝cut tot ce a tinut de ei, ďż˝n actualul context economic, social si politic din tara noastrďż˝, ďż˝ntr-un sistem de voluntariat de sutďż˝ la sutďż˝, pentru a contribui cu ceva semnificativ la ďż˝mbunďż˝tďż˝tirea vietii locuitorilor de la munte. Actiunea de astďż˝zi nu reprezintďż˝ o dare de seamďż˝, ci un prilej de bucurie cďż˝ sďż˝ntem ďż˝mpreunďż˝, cďż˝ putem prelua propunerile dumneavoastrďż˝ si ale invitatilor, propuneri care pot sďż˝ conducďż˝ la ďż˝mbunďż˝tďż˝tirea vietii comunitďż˝tilor montane.“

Dezbateri

Pe ordinea de zi a Adunďż˝rii s-au aflat: Raportul Consiliului director privind activitatea Filialei Neamt a F.M.R., raportul presedintelui si al cenzorului, bilantul financiar-contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2012, precum si planul de actiune pentru perioada aprilie 2012 - aprilie 2014, aprobarea Regulamentului intern, modificarea statutului, toate acestea urmate, firesc, de dezbateri. Tot ďż˝n cadrul adunďż˝rii au fost prezentate cďż˝teva interesante comunicďż˝ri: „Stiinta ďż˝n serviciul muntelui“ - Vasile Avďż˝danei, „Oportunitďż˝ti de afaceri cu animale din rasa Angus pentru zona de munte“ - Vasile Pachiteanu si elvetienii Andreis Kaspar si Daniel Niklaus, „Brandingul si drumul de la o etichetďż˝ la crearea unui brand de succes - Otilia Magheru. Un cuvďż˝nt incisiv si totodatďż˝ povďż˝tuitor ďż˝n ceea ce priveste apďż˝rarea dreptului muntelui si repudierea practicilor actuale ale profitorilor nďż˝rďż˝viti la toate resursele a avut prof. ing. Beniamino Faoro, presedintele Camerei Europene a Expertilor pentru Europa de Est. Raportul de activitate al Consiliului director dezvďż˝luie cďż˝teva date importante privind functionalitatea si dezvoltarea filialei (cresterea numďż˝rului de membri la 76, din care 15 consilii locale, 4 persoane juridice si 57 de persoane fizice), promovarea filialei la nivel national si international prin participare la manifestďż˝rile organizate de Consiliile locale si primarii din zona de munte, la conferinte, seminarii si sesiuni de comunicďż˝ri stiintifice interne si internationale, precum si actiunile concrete ďż˝ntreprinse de cďż˝tre membrii Consiliului director ďż˝n vederea sprijinirii populatiei si comunitďż˝tilor din zona de munte. La acest punct au fost subliniate dezbaterile privind dosarele depuse la APIA de cďż˝tre fermieri, concesionarea pďż˝sunilor comunale de cďż˝tre Asociatiile comunale ale crescďż˝torilor de animale, interzicerea pďż˝sunatului ďż˝n pďż˝dure, impozitarea veniturilor realizate ďż˝n cadrul stďż˝nilor. Totodatďż˝, s-au fďż˝cut eforturi, de cďż˝tre conducerea Forumului Montan din Romďż˝nia, ďż˝n frunte cu presedintele Radu Rey, privind reďż˝nfiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane, pentru obtinerea statutului de personalitate juridicďż˝ a C.F.I.D.E.C., a obtinerii recunoasterii statutului de utilitate publicďż˝ a Forumului Montan din Romďż˝nia. ďż˝nfiintarea „Consortiului pentru dezvoltarea comunitďż˝tilor montane din Romďż˝nia prin ecoproduse, MONTREY-Ro“, asociatie cu personalitate juridicďż˝, autonomďż˝, apoliticďż˝ si neguvernamentalďż˝, de drept privat, fďż˝rďż˝ scop patrimonial, are ca membri fondatori Forumul Montan din Romďż˝nia, Federatia Agricultorilor de Munte Dorna, Asociatia Nationalďż˝ pentru Dezvoltare Ruralďż˝ Montanďż˝ „Remontana“ si Filiala Neamt a Forumului Montan din Romďż˝nia.

Hrana muntelui

ďż˝n pauzďż˝, pe mesele lunge din holul asezďż˝mďż˝ntului si-au fďż˝cut aparitia bunďż˝tďż˝tile curate aduse de primarii comunelor participante. E un festin pur romďż˝nesc, cu produse care de care mai ďż˝mbietoare si unde, alďż˝turi de brďż˝nzeturi, cďż˝rnďż˝ciori si pastrame, printre clondirele de rachiu adevďż˝rat ďż˝si gďż˝sesc locul cuvenit traditionala pascďż˝ si cozonacii rumeni si ďż˝mbietori. ďż˝n cuvďż˝ntul sďż˝u, presedintele Forumului Montan din Romďż˝nia, prof. dr. Radu Rey, s-a exprimat ca ďż˝ntotdeauna plastic: „De ce-am spus eco-bio? Din cauza polimorfismului floral, din cauza apei curate, din cauza bunei oxigenďż˝ri, din cauza cresterii extensive a animalelor, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ miscare, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ transpiratii, deci eliminare de toxine, si vedeti un adaos urias care ďż˝nseamnďż˝ poliflora ruralďż˝ montanďż˝, din care cincisprezece la sutďż˝ sďż˝nt plante medicinale, si care dau o culoare biologicďż˝ superioarďż˝ si ireproductibilďż˝ ďż˝n altďż˝ parte, produsului final, laptele si carnea. Mai sďż˝nt ele si alte lucruri, mai mici, dar astea trebuie sďż˝ le transformďż˝m ďż˝n brand. Cďż˝ n-avem altceva; noi nu putem concura cu sesul la calitate. Pe bazďż˝ de rentabilitate economicďż˝, ne taie si ne bat si ne spulberďż˝; asta e. Odatďż˝ cu criza economicďż˝, si-au dat seama si cei de la Comisia europeanďż˝ de importanta micilor ferme. Pentru cďż˝ ďż˝n caz de crizďż˝, primii care se prďż˝busesc sďż˝nt cei mari. Si dacďż˝ dupďż˝ douďż˝ rďż˝zboaie mondiale, marile proprietďż˝ti mosieresti, care erau ďż˝nainte boieresti, au fost jefuite si distruse la prima viiturďż˝ care ne-a trecut prin tarďż˝. Astea mici au salvat tara de la foamete. Mica productie. Dar mica productie ďż˝nseamnďż˝ o divizare rationalďż˝ a pďż˝mďż˝ntului, utilizare mai economicoasďż˝ a resurselor. Domnii primari care sďż˝nt astďż˝zi aici vor pleca ďż˝mbogďż˝titi de ďż˝ntelegerea unor lucruri noi. Si vreau sďż˝-i vďż˝d hotďż˝rďż˝ti acum sďż˝ mobilizeze masele. Cďż˝ci masele sďż˝nt ďż˝ncďż˝ ďż˝n mďż˝na lor. Si apoi, mica productie ďż˝nseamnďż˝ diversitate si fond cultural. Cďż˝ci fondul cultural si spiritual ďż˝n gospodďż˝ria tďż˝rďż˝neascďż˝ se regďż˝seste cel mai solid. Cďż˝ci tďż˝ranul de la munte are cea mai grea viatďż˝ si cea mai mare nevoie de Dumnezeu ďż˝n fiecare zi“.

„Eu l-am descoperit pe Dumnezeu ďż˝n munti“

Academicianul Ovidiu Bojor e unul dintre cei mai vechi si mai cunoscuti t�m�duitori prin valorificarea virtutilor secrete ale plantelor. Agil si optimist la v�rsta sa venerabil�, accept� cu pl�cere s� ne r�spund� la c�teva �ntreb�ri pe care, b�nuind provocarea, le rostuieste �n sprijinul sustinerii unor dimensiuni spirituale.
„Da, eu l-am descoperit pe Dumnezeu ďż˝n munti. Eram ďż˝n Himalaia. Si m-am ďż˝ntrebat: aici era lďż˝casul zeilor? Am putut pďż˝trunde cu colegul meu nepalez. Era munte sacru, deci inaccesibil. Si la ora douďż˝ noaptea, m-am trezit dupďż˝ primul somn. Era o lunďż˝ plinďż˝ si bolta ďż˝nstelatďż˝. Iar ghetarii, la 7.600 de metri, erau luminati ca ziua. Si m-am ďż˝ntrebat: Unde or fi zeii? Si atunci mi-a venit ďż˝n minte fuga dupďż˝ zei. Ce ďż˝nseamnďż˝ asta? Fuga dupďż˝ cunoastere, fuga dupďż˝ ďż˝ntelepciunefuga dupďż˝ bunďż˝tate. ďż˝n momentul ďż˝n care urmďż˝m calea zeilor, sďż˝ntem aproape de ei, interesant, nu?, ei fac un pas ďż˝nainte. Si ďż˝n permanentďż˝ vom rďż˝mďż˝ne ďż˝n urma lor. E numai o aspiratie, ďż˝n cele din urmďż˝. Semnificatia adevďż˝ratďż˝ este aceea cďż˝ muntele are un spirit. Pentru mine, muntele este ďż˝n primul rďż˝nd cunoastere. Cu cďż˝t urci mai sus, cu atďż˝t orizontul se mďż˝reste, se deschide. Mai faci un pasd, vezi mai mult. Asta este adevďż˝rata semnificatie simbolicďż˝ a orizontului cunoasterii. Orizontul iubirii, orizontul ďż˝ntelepciunii si a vietii vesnice. Binele trupesc al omului este inseparabil de binele spiritual. Prima conditie este iubirea. Iubirea fatďż˝ de Creator si fatďż˝ de altii, de cei din jur; ďż˝ncepďż˝nd de la furnicďż˝ si pďż˝nďż˝ la homo sapiens. Iatďż˝ Ceahlďż˝ul! Acum e ďż˝nconjurat de nori. Dar sďż˝ nu uitďż˝m niciodatďż˝: ne ridicďż˝m deasupra norilor si strďż˝luceste soarele. Deasupra lor, soarele e vesnic. Aceastďż˝ pregnantďż˝ a spiritului economic face bine spiritului uman? Face bine cu o conditie: aceea ca noi, ďż˝ncďż˝rcati de spiritualitate, de traditie, de istorie, de tot ce vreti, sďż˝ transmitem celor din Uniunea Europeanďż˝ sďż˝ ďż˝nvete si ei despre aceste lucruri. Si atunci ne vor putea ďż˝ntelege. Eu m-am nďż˝scut ďż˝n orasul viorilor, la Reghin, pe strada Gďż˝rii nr. 18, si stiu ce ďż˝nseamnďż˝ vibratia si rezonanta“. Interesant e cďż˝ afarďż˝, ďż˝ntre timp, muntele s-a lepďż˝dat de neguri si nori si strďż˝luceste fericit scďż˝ldat de soare...