Educatia, �nv�t�m�ntul si viitorul Rom�niei

Educatia reprezintďż˝ prioritatea unei natiuni. Trďż˝im o perioadďż˝ ďż˝n care ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul din Romďż˝nia este atacat cu prioritate si indicatii precise, cu actiuni si oameni adusi din exterior de tipul Funeriu (poate om ďż˝n slujba DIE?), deci om cunoscut (nu de noi), initiat, obedient, ca sďż˝ nu spun trďż˝dďż˝tor. ďż˝ntrebarea care se pune este simplďż˝: de ce? Stimati cetďż˝teni, educatia si ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul sub toate formele reprezintďż˝ pilonul de bazďż˝ al natiunii, se formeazďż˝ ďż˝n timp, cu efecte pe perioade lungi. E bine sďż˝ ne reamintim cďż˝, asa cum hard disk-ul unui calculator ďż˝nmagazineazďż˝ un noian de date, asa creierul uman imprimďż˝ si acumuleazďż˝ elementele educationale esentiale ale viitorului cetďż˝tean la o vďż˝rstďż˝ fragedďż˝. Aceste ďż˝nregistrďż˝ri vor domina comportamentul adolescentului si mai tďż˝rziu ale adultului. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, Freud a fďż˝cut afirmatia cu continut verificat ďż˝n practicďż˝ si anume: „Copilďż˝ria este tatďż˝l adultului“ sau mai romďż˝neste spus, ďż˝naintea lui Freud, „cei 7 ani de acasďż˝“. Dacďż˝ educatia nu se face ďż˝n conditii de normalitate, dublatďż˝ de moralitate si nu numai, se va livra societďż˝tii un cetďż˝tean dezorientat, orientat spre periferia societďż˝tii, cu tendinte spre rele, usor de influentat, manipulabil etc. Fiecare tarďż˝ are conceptul ei educational si nu impus din afarďż˝, asa cum se ďż˝ntďż˝mplďż˝ la noi. Mďż˝ ďż˝ntreb: noi, romďż˝nii, popor cďż˝ruia Dumnezeu i-a dat daruri mai mult ca altor popoare, de ce nu sďż˝ntem ďż˝n stare sďż˝ ne clďż˝dim un sistem educational, asa cum a reusit un mare dascďż˝l romďż˝n - Spiru Haret?

Rabinatul

Acesta a �ndrumat natiunea spre un drum ce ne-a scos la lumin�, dup� at�tea dominatii str�ine, suportate cu stoicism, �ndeosebi de t�ranul rom�n. Am dat exemplul unui rom�n, dar v� asigur c� au fost cu mult mai multi. Pentru a fi mai conving�tor, dau exemplul unui popor ce a fost �mpr�stiat �n toat� lumea timp de peste dou� milenii. Respect acest popor pentru mai multe aspecte ale existentei lui, dar �n mod deosebit pentru modul cum a stiut s�-si p�streze educatia, traditia si �n mod deosebit educatia patriotic�, prin existenta unei institutii formidabile, numit� Rabinat. Rabinatul a educat vl�starele tinerilor evrei, �n spiritul constientiz�rii notiunii de patrie, natiune si de popor a lui Eretz Israel. Aceast� institutie educ� copiii la o v�rst� fraged�. Fetitele s�nt preluate de la v�rsta de 6 ani, iar b�ietii de la 7 ani. Mai mult, c�nd b�ietii ajung la v�rsta de 13 ani, li se faciliteaz� sustinerea unei slujbe �n sinagog� ca semn al maturit�tii, ceea ce le insufla sentimentul de b�rb�tie, m�ndria de a fi evreu, dragostea de patrie si �n mod deosebit obligatia de a sluji natiunea evreiasc� oriunde s-ar afla. Oare pe noi cine ne opreste s� avem asemenea atitudini? M� adresez domnilor profesori si �n mod deosebit Bisericii Ortodoxe Rom�ne cu �ntrebarea: ce atitudine vor avea?

„Se impune ca datorie sďż˝ ne pďż˝strďż˝m Traditia, Natiunea si Religia“

Azi, trďż˝im dominatia Uniunii Europene, dictatul FMI si BM. Vďż˝rsta pe care o am ďż˝mi permite sďż˝ fac comparatie cu trecutul si cu responsabilitate afirm cďż˝ ďż˝n copilďż˝rie - adolescentďż˝ am trďż˝it perioada de sub stďż˝pďż˝nirea sovieticďż˝ (Stalin, Hrusciov, Brejnev) si perioada consilierului Vasanschi si acolitii lor (Ana Pauker, Teohari Georgescu si multi altii de aceeasi etnie). Azi, cred cďż˝ sďż˝nt aceiasi si au venit ďż˝n Romďż˝nia sďż˝ „sugďż˝“ resursele tďż˝rii si sďż˝ perverteascďż˝ sistemul educational ďż˝n asa fel ďż˝ncďż˝t sďż˝ le serveascďż˝ interesele. Cred cďż˝ nu ar fi rďż˝u sďż˝ ne unim si sďż˝ stopďż˝m acest dezastru national. De ce sďż˝ nu adoptďż˝m sistemul suedez, sistem diferit de cel impus Romďż˝niei de cei din afarďż˝. Suedia are ďż˝n conducerea tďż˝rii adevďż˝rati cetďż˝teni ce ďż˝mpart plusvaloarea natiunii ďż˝n functie de aportul si valoarea fiecďż˝ruia. De aici si o dezvoltare armonioasďż˝ ďż˝n toate sectoarele natiunii inclusiv a ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului. La noi...
Niciodatďż˝ nu am avut gďż˝nduri de ďż˝mpotrivire de a colabora cu Uniunea Europeanďż˝, Statele Unite, Rusia, China sau alte tďż˝ri ale lumii, dar sďż˝ nu uitďż˝m nici un moment cďż˝ trebuie sďż˝ apďż˝rďż˝m interesele natiunii! Se impune ca datorie sďż˝ ne pďż˝strďż˝m Traditia, Natiunea si Religia. Constat o crasďż˝ indiferentďż˝ a celor ce ne conduc fatďż˝ de afirmatiile obraznice ale unor maghiari ce au si functii de conducere ďż˝n actualul guvern. Deunďż˝zi, am vďż˝zut si auzit un politician, care afirma: „ďż˝n 20 de ani, ďż˝n cele trei judete limba oficialďż˝ va fi maghiara“. Conducďż˝torii tďż˝rii nu aud aceste afirmatii?

„Viitorul natiunii se anuntďż˝ sumbru cďż˝nd ai ďż˝n fatďż˝ un tineret lipsit de moralďż˝“

Cred cďż˝ noi cei multi trebuie sďż˝ reflectďż˝m, sďż˝ ne unim, sďż˝ nu ne fie fricďż˝ si sďż˝ ne luptďż˝m pentru pďż˝strarea identitďż˝tii nationale si sďż˝ nu luďż˝m ďż˝n seamďż˝ indicatiile pretioase ale unor conducďż˝tori lipsiti de responsabilitate ce ne ďż˝ndeamnďż˝ sďż˝ renuntďż˝m la suveranitate ďż˝n folosul altor organizatii internationale, organizatii ce considerďż˝ patriotismul si nationalismul notiuni perimate. Oare acesti conducďż˝tori mai au ďż˝ntre umeri cap sau... ďż˝mi amintesc modificďż˝rile suferite de sistemul de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt ďż˝n timpul comunismului. ďż˝n manuale, toate descoperirile erau fďż˝cute de ďż˝nvďż˝tati rusi. Comunismul cu ai sďż˝i creatori (K. Marx, Fr. Engels, Lenin) doreau abolirea familiei (primul pilon educational al copilului), Rober Owen, creatorul socialismului scria „ďż˝n noua lume, denumirile irationale de sot, sotie, pďż˝rinte, copil nu se vor mai auzi, copilul va fi proprietatea ďż˝ntregii comunitďż˝ti“, medicul englez Francis Crick semnatar al „Manifestului umanist II“ afirma: „Nici un copil nu va mai fi declarat uman fďż˝rďż˝ a trece prin teste genetice. Dacďż˝ nu reuseste la aceste teste, i se va refuza dreptul la viatďż˝“. Guvernul romďż˝n aplicďż˝ indirect aceste percepte prin „reducerea indemnizatiilor pentru copii, abandoneazďż˝ copiii cu anumite boli, lďż˝sďż˝nd rezolvarea acestor cazuri ďż˝n sarcina unor fundatii sau organizatii nonguvernamentale care „cersesc“ cďż˝te 2 euro pe ecranele televiziunilor etc. Viitorul natiunii se anuntďż˝ sumbru cďż˝nd ai ďż˝n fatďż˝ un tineret lipsit de moralďż˝ (cei mai multi prin lipsa educatiei), de vigoare fizicďż˝, cu idealuri ce nu se pot ďż˝mplini, intoxicat de unele publicatii sau televiziuni, cu o culturďż˝ precarďż˝, lipsiti de responsabilitate etc.

„Lupta pentru viitorul natiei trebuie dusďż˝ ďż˝n scoli“

Lupta pentru viitorul natiei trebuie dusďż˝ ďż˝n scolile publice, iar sala de clasďż˝ trebuie sďż˝ devinďż˝ o arenďż˝ de conflict ďż˝ntre nou si vechi. Se mai vorbeste azi, ďż˝n scoli, de patrie, sentiment national, patriotism, atďż˝ta timp cďż˝t reprezentanti din exterior vorbesc deschis cďż˝ sentimentul national este desuet si nu corespunde cu New Age? As dori sďż˝ le reamintesc acestor reprezentanti cďż˝ au uitat cďż˝ frontierele nationale au fost statuate de Dumnezeu ďż˝ncďż˝ din momentul facerii lumii, fapt confirmat de Biblie (Faptele Sfintilor Apostoli 17, 24-26 „Dumnezeu a fďż˝cut lumea aceasta si toate ce sďż˝nt ďż˝ntr-ďż˝nsa si a asezat hotarele lor“. Un reprezentant al Ocultei, consilierul pe probleme de securitate nationalďż˝ a lui Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinscki, ďż˝n cartea sa „ďż˝ntre douďż˝ epoci“, capitolul Perspective internationale“ afirma „Fictiunea suveranitate nationalďż˝ nu mai este compatibilďż˝ cu realitatea“, iar masonul Hall afirma „Ne apropiem de epoca nobilďż˝ cďż˝nd natiunile nu vor mai exista, cďż˝nd pďż˝mďż˝ntul se va afla sub o singurďż˝ orďż˝nduire, un guvern si un corp administrativ“. Chiar si Adam Weishaupt, fost iezuit, original din Bavaria (Ingolstad, deci nu era neamt), afirma „Odatďż˝ cu aparitia natiunilor si popoarelor lumea a ďż˝ncetat sďż˝ mai fie o mare familie. Diminuarea patriotismului va duce la disparitia natiunilor. Faptul cďż˝ patriotismul a fost mult timp o virtute, viitorul va demonstra cďż˝ este o atitudine cďż˝t se poate de periculoasďż˝“. Oculta se va folosi de principiul machiavelic „Scopul scuzďż˝ mijloacele“. Noi ne vom folosi de vorba lui Mos Ion Roatďż˝ „Unirea face puterea“.