�ara care nu-i a noastr�: Privilegii de bugetar

• deďż˝i lucrďż˝torii de la stat se plďż˝ng veďż˝nic de veniturile obďż˝inute, existďż˝ categorii de bugetari care obďż˝in salarii uriaďż˝e • magistraďż˝ii de la Curtea de Casaďż˝ie au avut un venit mediu net lunar de 1.119 euro • la Curtea de Conturi salariile sďż˝nt de circa 600 de euro, iar la Oficiul pentru Spďż˝larea Banilor de circa 750 de euro • la polul opus se aflďż˝ angajaďż˝ii din sďż˝nďż˝tate ďż˝i din finanďż˝e •

Statutul de bugetar este de foarte multe ori prilej de nemul�umire �i, nu de pu�ine ori, de grev�, principala pl�ngere referindu-se la veniturile salariale considerate insuficiente. De�i �n multe domenii lucrurile stau �ntr-adev�r a�a, exist� �i anumite categorii de bugetari care au salarii de invidiat. Printre cei privilegia�i se num�r� angaja�ii din justi�ie, cei din diploma�ie, dar �i lucr�torii de la Autoritatea Na�ional� de Reglementare �n Comunica�ii, precum �i cei de la Curtea de Conturi. �n condi�iile �n care salariul mediu pe economie este de 242 de euro, iar cel minim de circa 100 de euro, venituri de 7-800 de euro pot p�rea mai mult dec�t decente, dac� nu sfid�toare.

Un clasament �ntocmit pe baza c�tigurilor nete ob�inute anul anterior situeaz� pe primele locuri �n topul bugetarilor boga�i pe magistra�ii de la �nalta Curtea de Casa�ie �i Justi�ie care au avut un venit mediu net lunar �n 2005 de 1.119 euro. Salariul de baz� al acestor judec�tori este de aproximativ 850 de euro, dar la aceast� sum� se adaug� �i sporurile care nu s�nt nesemnificative �i astfel se ajunge la peste 1.100 de euro. Nici ceilal�i magistra�i de la diverse tribunale sau judec�torii nu s�nt de pl�ns, veniturile lor situ�ndu-se �n jur de 7-800 de euro. Drept dovad� c� �n justi�ie se c�tig� destul de bine st� faptul c� �i grefierii au salarii decente care se situeraz� �ntre 10 �i 15 milioane de lei lunar, ceea ce �nseamn� o medie de 350 de euro. La aceste venituri se adaug� de multe ori sporuri, prime sau alte drepturi b�ne�ti care ridic� retribu�ia destul de consistent. O alt� dovad� este �i faptul c� p�n� �i fo�tii angaja�i care au ie�it la pensie au venituri mai mult dec�t �ndestul�toare. Statisticile �ntocmite la nivelul jude�ului Neam� arat� c� �n anul 2005 cea mai mare pensie din jude�, �n valoare de 51 de milioane de lei, era a unui fost magistrat, ceea ce convertit �n valut� �nseamn� aproximativ 1.500 de euro. Aceste situa�ii se reg�sesc �n majoritate institu�iilor stratului unde, ad�ug�nd salariilor de baz� care s�nt relativ mici, diverse sporuri se ajunge la venituri lunare frumu�ele. Uneori se �nt�mpl� ca veniturile nete s� dep�easc� salariile brute �ntruc�t la net se adaug� toate sporurile. �n topul angaja�ilor la stat extrem de bine pl�ti�i se num�r� �i cei de la Autoritatea Na�ional� de Reglementare �n Comunica�ii care bag� �n buzunar lunar salarii medii de aproximativ 1.000 de euro. �n topul bugetarilor bine retribui�i se afl� �i lucr�torii de la Curtea de Conturi care au salarii medii lunare de peste 600 de euro, dar �i cei de la Oficiul pentru Sp�larea Banilor, care �ncaseaz� tot �ntr-o lun� peste 750 de euro. Angaja�ii subordona�i Ministerului Economiei c�tig� �i ei bani frumo�i, av�nd venituri medii nete lunare de 661 de euro, iar cei de la Ministerul Muncii c�tig� aproximativ 392 de euro. La coada clasamentului se afl� angaja�ii din �nv���m�nt care au salarii medii de aproximativ 333 euro, cei de la Cultur� au venituri medii lunare de 319 euro, iar cei de la Agricultur� dep�esc doar cu pu�in media net� de 300 de euro. Ultimii �n clasamentul bugetarilor s�nt angaja�ii din sistemul sanitar care au salarii medii de 275 de euro �i finan�i�tii care �ncaseaz� salarii de 243 de euro. Trebuie luat �n calcul faptul c� aceste venituri medii includ to�i angaja�ii, de la ministru p�n� la femeile de serviciu ceea ce �nseamn� c� unii lucr�tori �ncaseaz� sume lunare mult mai mari dec�t media, iar al�ii cu mult mai mici. De�i mul�i bugetari au motive s� se pl�ng� de lefurile primite, exist� categorii de salaria�i �n Rom�nia care �ncaseaz� sume chiar mai mici de 100 de euro iar num�rul acestora este ridicat. Astfel, angaja�ii din industria textil�, precum �i cei din industria de prelucrare a lemnului au venituri lunare de aproximativ 3,5 milioane de lei, ceea ce �nseamn� aproximativ 85 de euro. Trebuie �inut cont c� �n aceste categorii de salaria�i prost pl�ti�i s�nt inclu�i �i inginerii, precum �i managerii firmelor �n cauz�. �n condi�iile �n care ace�ti lucr�tori muncesc �n firme private, �n schimburi care �n majoritatea cazurilor nu se limiteaz� doar la 8 ore de munc� �i de cele mai multe ori f�r� sporuri de vechime sau de alt fel, salaria�ii de la stat pot s� se consoleze cu ideea c� se poate cu mult mai r�u.