Bogata si frumoasa Rom�nie, dar...
Am colindat multe t�ri ale Europei si nu numai, am fost pl�cut impresionat de unele si mai putin impresionat de altele, dar am constatat c� mintile si puterea creatoare a fiec�rei natii si-a pus amprenta specific� asupra fiec�rui popor! Creatorul le-a �nzestrat pe fiecare cu anumite bog�tii si cu o anumit� stare spiritual�. Dac� mergi �n Italia, vezi realiz�rile lor �n domeniul artei, filozofiei, muzicii, chiar dac� influenta spiritului grec se poate observa �n ceea ce au l�sat posterit�tii. �n Spania �ns�, tiparul Evului Mediu a iesit din obisnuitul constructiilor clasice prin opera lui Gaudi. Germania a trecut prin perioade mai putin pl�cute, dar gratie unor cet�teni cu har s-au instaurat ordinea, disciplina si �n mod deosebit constiinta muncii, iar spiritual a �nflorit si s-a �mbog�tit, l�s�nd opere nemuritoare cu putere de a directiona si alte popoare. Nici noi, rom�nii nu am dus lips� de oameni si minti luminate ce si-au demonstrat virtutile creatoare, spiritul patriotic si mobilizarea celor multi spre binele natiunii at�t de �ncercat� de „bunii“ nostri vecini. Avem o tar� frumoas� cum putine s�nt �n Europa si, mai mult dec�t at�t, este si bogat�. Analiz�nd elementul de baz� a existentei noastre, p�m�ntul at�t de roditor, capabil s� asigure hrana unei populatii de patru ori mai mare dec�t populatia t�rii, multi rom�ni nu realizeaz� sau nu vor s� aprecieze prin atitudinea lor, aceast� bog�tie. Ast�zi, �n Rom�nia totul este l�sat la libera alegere a unor oameni, de altfel de l�udat, dar insuficienti ca num�r pentru a fi capabili de a asigura nevoile neamului! Natia este invadat� de tot felul de magazine, cu produse „�mbibate“ de E-uri, cu scopul mai mult sau mai putin disimulat de a reduce populatia t�rii. S�nt revelatoare spusele secretarului de stat Henry Kissinger - „Depopularea ar trebui s� fie cea mai mare prioritate a politicii externe fat� de lumea a treia, pentru c� economia SUA va necesita cantit�ti tot mai mari de minerale din str�in�tate, �n special din t�rile mai putin dezvoltate. Puterea este cel mai puternic afrodisiac. Populatia �n v�rst� este consumatoare inutil�? Populatia lumii trebuie redus� cu 50%“. Sper c� nu numai eu m� minunez �n fata acestor afirmatii si m� �ntreb dac� domnul de mai sus are asemenea g�nduri si faptul c� si domnia sa este �n v�rst�, nu ar fi bine s� �ncepem cu el? Problema agriculturii este o tem� deosebit de important� pentru orice natie si sper c� oamenii de specialitate �n frunte cu Academia de Stiinte s�-si mai lase scaunele „c�ldute“, cu salarii ce sfideaz� suferinta celor multi si s�-si afirme mult mai hot�r�t atitudinea de redresare a acestui domeniu. Este inadmisibil ca, av�nd un patrimoniu de invidiat, cu calitatea p�m�ntului si un bazin hidrografic ce reprezint� 30% din apele Europei, s� nu avem o agricultur� independent� de capriciile vremii, iar natia s� fie �ndestulat� prin munc� si initiativ� cu bani din contributia celor multi (adic� de la buget). M� �ntreb: oare ne �mpiedic� cineva?
„Vom ajunge str�ini, sclavi �n propria tar�, dac� nu cumva chiar s�ntem“
Fondurile europene s�nt bine venite, dar ca s� stai cu m�na �ntins� si s� nu ai initiative necesare poporului din care faci parte, g�ndul m� duce la dirijorii din interior, a unor malefici sau de tipul celor din afar� (UE, FMI) ce ne mentin �n aceast� stare pentru a avea piat� de desfacere. Vom ajunge str�ini, sclavi �n propria tar�, dac� nu cumva chiar s�ntem, iar munca celor multi si bog�tiile, resursele rom�nilor vor pleca �n afara t�rii (s�nt �nmagazinate �n b�nci str�ine). De ce trebuie s� fim la discretia str�inilor care, �n l�comia lor, utilizeaz� tot felul de substante chimice si metode de maturizare ce prejudiciaz� s�n�tatea rom�nilor. Rom�nia, stat european, �nconjurat din toate p�rtile de state slave, cu exceptia unui r�t�cit prin Europa, a rezistat de-a lungul a peste dou� milenii n�v�lirilor barbare (t�tari, turci, rusi, nemti), toti „fl�m�nzi“ de resursele t�rii noastre. Cei enumerati mai sus au folosit forta fizic�, iar azi ne confrunt�m cu invadatori mult mai cinici ce utilizeaz� metode mai perfide, de tipul �nfomet�rii, salarii mici, diminuare a pensiilor, reducerea paturilor din spitale, diminuarea sau suprimarea ajutoarelor sociale etc. Mijloacele de informare ne bombardeaz� cu imaginile unor reprezentanti de tipul lui Jeffrey Franks (individ cu pantofii rupti �n talp�) cu geanta lui �n care stau ascunse „indicatiile“ de a mai privatiza cutare sau cutare obiectiv, pe nimica toat� - dac� se poate! Trist e c� reprezentantii nostri, alesi de noi, v�nd tara bucat� cu bucat�, ca si cum un N�stase, Ciorbea, Radu, Is�rescu, T�riceanu, Boc, Ungureanu sau B�sescu ar fi proprietarii de drept ai acestei t�ri! Poporul este ca si inexistent! Acesti reprezentanti ai FMI ne �mbie cu asa-zisi bani ce se tip�resc �n SUA (Rezerva Federal� privatizat� din 1913) si m� �ntreb: acesti bani au acoperire valoric�? Inform�ndu-m�, am aflat c� �n lume au fost si s�nt t�ri ce s-au desprins de dictatura institutiilor financiare ce domin� lumea, precum Argentina, Venezuela, Columbia, Brazilia, Rusia. Exemplul cel mai pregnant �l reprezint� Brazilia, al c�rei presedinte, atasat de popor si pentru popor, numit Lula, a demonstrat lumii c� Unirea Cet�tenilor �ndep�rteaz� orice impunere din afara t�rii. Dac� guvernul b�ncii rom�ne ar fi un adev�rat rom�n, ar emite moneda, investitiile ar �ncepe, locurile de munc� ar da de lucru rom�nilor, d�nd posibilitatea acestei generatii s� participe la reconstructia societ�tii rom�nesti distrus�, at�t c�t mai era, la indicatiile celor de afar� si executate cu mult zel de reprezentantii alesi de noi. S�nt sigur c� veti comenta si pe bun� dreptate, va ap�rea inflatie. Da, dar aceasta se va ameliora �n urm�torii ani, prin munca celor multi si harnici. Comentariile vor continua cu situatia din �nv�t�m�nt.
|
Autentificare
