�apte monumente istorice din Neam� a�teapt� banii de restaurare
• M�n�stirile P�ng�ra�i, Agapia, Neam�, Tazl�u Cetatea Neam�ului, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul B�lu�e�ti �i Sinagoga de lemn din Piatra Neam� vor primi bani de la Ministerul Culturii Ministerul Culturii �i Cultelor a publicat, zilele acestea, lista monumentelor istorice care vor primi fonduri pentru lucr�ri de restaurare. Pentru anul �n curs, Ministerul Culturii a �ntocmit un plan de restaurare a monumentelor ce prevede finan�area celor aflate �n stare critic� �i continuarea lucr�rilor pe �antierele deschise �n anii preceden�i. Obiectivele au fost grupate �n monumente istorice aflate pe lista UNESCO �i de categoriile A �i B. Jude�ul Neam� va primi bani pentru cinci monumente categoria A �i pentru dou� de categoria B.
„Nici un monument din Neam� nu figureaz� pe lista obiectivelor UNESCO. Singurul monument istoric inclus �ntr-o list� preliminar� a UNESCO a fost M�n�stirea Neam�, dar s-a decis, ulterior, declasarea �i includerea sa pe lista monumentelor de categoria A, din cauza unor construc�ii mai recente care au ap�rut �n incinta obiectivului. Neam�ul va primi, �n schimb, fonduri pentru cinci monumente de categoria A �i dou� de B“, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Direc�iei pentru Cultur�, Culte �i Patrimoniu Cultural Neam�.
Cele cinci monumente de categoria A care vor primi bani pentru lucr�ri de restaurare s�nt: M�n�stirile P�ng�ra�i �i Agapia, Cetatea Neam�ului, M�n�stirea Neam� - comuna V�n�tori, �i M�n�stirea Tazl�u, iar din categoria B - Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul B�lu�e�ti �i Sinagoga de lemn din Piatra Neam�.
Direc�ia pentru Cultur�, Culte �i Patrimoniu Cultural Neam� a trimis, ini�ial, ministerului, o list� cu circa 30 de monumente istorice din Neam�, pe care le-a propus spre restaurare. Prioritare au fost �i r�m�n, �ns�, Cetatea Neam�ului �i M�n�stirea P�ng�ra�i, acestea fiind considerate dou� obiective culturale de referin��, cu vechimi de jum�tate de mileniu.
Despre construc�ia Cet��ii Neam�ului se �tie c� a fost f�cut� �n dou� etape. Prima, din timpul domniei lui Petru I Mu�at, s-a concretizat �n ridicarea unui fort central, cu funda�ia realizat� �n trepte, adaptat� la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 metri �i �nalte de 12 metri. Acestea au fost prev�zute cu creneluri �i cu patru tunuri de ap�rare, �n col�uri. A doua etap� a fost �nceput� �i finalizat� �n timpul domniei lui �tefan cel Mare (1457-1504). A fost ad�ugat� curtea exterioar�, de circa 800 m.p., �i a fost ridicat� o nou� centur� de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, care s� poat� rezista artileriei de asediu. Au fost �n�l�ate, p�n� la 20 metri, �i zidurile vechiului fort.
Cel de al doilea monument aflat �n aten�ia diriguitorilor culturii nem�ene, M�n�stirea P�ng�ra�i, este un a�ez�m�nt de veche tradi�ie, de pe Valea Bistri�ei. Aici a fost construit, �n primii ani de domnie ai lui �tefan cel Mare, un schit din lemn. Schitul a continuat s� fiin�eze, potrivit documentelor, la 1560, Alexandru L�pu�neanu aici biseric� de piatr�. Pornind de la o mic� suprafa�� de teren atribuit� de Alexandru L�pu�neanu, M�n�stirea P�ng�ra�i a ajuns, �n mai pu�in de un secol - prin danii �i cump�r�turi - unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe Valea Bistri�ei. Dup� 1863, via�a c�lug�reasc� s-a restr�ns �i s-a stins treptat.
|