Dup� urzici
La vita e bella
(„Pentru o alimentatie s�n�toas� consumati zilnic fructe si legume“)
• S�nt mici, firave, de un verde f�r� vlag� si �nghesuite �n m�nunchiuri rebele pe l�ng� garduri si prin colturi de maidane b�ntuite de c�ini vagabonzi. Str�ng rom�nii urzici de o nou� primenire, ca �n fiecare an si �n acesta, p�rtasi �ntru s�r�cie, obid� si resemnare. M�ntuitorul domestic, pitit sub grinda dinspre r�s�rit, e gata s�-si primeasc� p�timitile si caznele ca �n fiecare din cele peste dou� mii de prim�veri ce s-au perindat asupr�-i. S-au �nmultit pe trup r�nile si s-au uscat la adierea t�m�iei, iar s�ngele pare c� nu mai are vlag� s� picure asupra cosului cu ou� de la picioarele chinuite. Se �nd�r�tniceste viata s� triumfe din nou asupra mortii, c�lc�nd biruitor pe umbra ei amenint�toare. Dar fiecare simte ap�sarea �nc� unui an pe spinarea ce d� s� se �ncovoaie prea devreme, prea repede si cat� sperant� sub boltile l�casului dumnezeiesc; de unde izvor�ste mirosul de mir si s�mburele n�dejdii; al ultimei n�dejdi. Si al m�ntuirii; definitive si ireversibile. Le va fi sil� p�c�tosilor de stric�ciune, celor nedrepti le va fi lehamite de str�mb�tate, cei �nsetati de putere si dominare se vor lep�da de trufie si vor tulbura cu rugile lor tainice tihna altarelor. Se va abate peste noi om�tul florilor de pe crengile �nfiorate ale pomilor ce-si ocrotesc rodul promis �n fiecare an si se vor �nsenina pentru c�teva clipe z�rile de la hotarele sufletului nostru. M�car acum s� nu ne r�zboim cu nimeni, s� nu c�t�m pricini celui de l�ng� noi si nici s� nu ne stric�m g�ndurile cu cele rele. S� sper�m, �nc� o dat�, c� toate cele ale cerului vor pogor� c�ndva asupr�-ne, umpl�ndu-ne de tihn�, �mbelsugare si mult�mire. Iar p�n� c�nd aburul cozonacului si al pasc�i se va risipi prin cuhnii, s� mai r�t�cim putin, despov�rati de frigul din oase, pe cele imasuri, printre mieii ce fi-vor martirizati �ntru Domnul, �n c�utare de urzici.
(„E spiridusul; vrea s� vorbeasc� cu tine!“)
• Debandada politic� din Rom�nia a ajuns aproape la apogeu. N�r�vitii la putere, fugiti din vagonul restaurant, caut� bilete lou cost �n marfarul opozitiei. „Eu s�nt din tara lui Frunz� verde / eu s�nt din neamul lui F�t Frumos, / Urmele mele nu se vor pierde, / c-am str�b�tut vesnicia pe jos.“ Si noi, care credeam c� vor pl�ti... M�car consumatia.
• E o nervozitate general�. Ni se ofer� si spectacole inedite. S�mb�t� la pr�nz, de pild�, un grand uomo local, de profesie politician si strivit de functii, ceart� vehement, �n plin� strad�, un militian care a �ndr�znit s�-i opreasc� o rubedenie; �n ciuda faptului c� aceasta avea o limuzin� neagr�. Murind, Ceausescu le-a �ng�duit s� se joace; de-a politicienii si de-a Dumnezeu pe carosabil.
(„Spiridusule, lui Mos Martin iar i-a c�zut un ochi. Si-am r�mas si f�r� lipici pentru stele.“)
• Ungurii ne fac legea �n tar� si ne medic�resc �n limba lui Atilla; ca si canadienii, pakistanezii, malgasii sau bumburusucii. Da, mai avem c�te ceva din toate..., vorba poetului. Veniti de luati...!
(„As vrea s� deschid un depozit!“ „Ba nu; eu as vrea s� deschid un depozit!“)
• Stati linistiti nenorocitilor, c� nu stiti ce v� asteapt� dincolo de acel „de dou� ori bravo“ de la Banc Post! A propos, nu se mai spune banc ci benc. E altceva, nu? Mergem la benc�. De altfel, bencile se preg�tesc si ele de s�rb�tori. �n S�pt�m�na Mare trimit zeci de somatii prin care �ti cer banii de cozonac.
(„Beng! si murd�ria dispare“)
• Ce denumire improprie: Miscarea Popular�! De c�nd un partid de dreapta poate fi popular? De c�nd poate reprezenta dorintele celor multi? E un non sens; ca multe altele din aceast� biat� tar�.
• Ce vezi la televizor te las� mut. Niste „executori“ sparg cu topoarele o us�. Si pentru asta au f�cut o facultate; de law. Ei vor s� „execute“. Si un executor, se stie, „execut�“ nu g�ndeste. Doamne, ce orori a n�scut democratia asta original�! Era liniste; public�. Apoi a venit cineva si a tulburat-o. Pentru asta, conform legilor �n vigoare, omul de r�nd pl�teste amend�.
(„Unele lucruri se prezint� mai bine pe vertical�“)
• Mare teorie despre grei. O doamn� parlamentar blond� �nc� nu e grea. Si nici alta mai brunetic�, dar cu functie, nu e grea; �nc�. Dar au sanse s� devin�, ne spune �n limbajul idiot al cr�smei de cartier primul om din tar�. S� fie �ntr-un ceas bun!
• O alt� problem� vertical�. Problema zilei, problema fiec�rei clipe, de mult� vreme �ncoace: gazul, c�ldura, apa rece si, mai ales, cea cald�. Apoi, datoriile c�tre asociatii, deci, implicit, c�tre furnizori. Obligatiile acestea au devenit adev�rate obsesii pentru foarte multi dintre rom�nii preocupati de supravietuire. A da zece milioane lunar pentru aceste banale utilit�ti constituie o crim�. Legiferat�.
(„Tu, c�t timp pierzi zilnic la toalet�?“)
• De ce dracu�' tot felul de indivizi vor s� aib� �ncuviintarea lui Andi Moisescu, Mihai Petre sau Andra pentru a se putea prosti �n voie, n-am s� �nteleg niciodat�. Genul �sta de concurs demonstreaz� at�t tembelismul unei natii �ndobitocite c�t si �nversunarea de a-ti pierde f�r� folos timpul. Rom�nului i s-a inoculat pervers sindromul competitiei. Nu mai poti ocupa nici un post dec�t prin concurs. Aceasta creeaz� sentimentul unei lupte cinstite bazat� pe competent�. C�nd, de fapt, concursul, cel putin la noi, este o form� de legitimizare a imposturii. Dac� vrei s� c�nti, poti s� o faci f�r� s�-ti dea cineva voie. Dac� te ascult� cineva �nseamn� c� ai public. Poate si succes. Dac� nu, asta e! C�nt�, nan� M�rie!
(„De ce s� ai numai dou� c�nd poti s� ai trei?“)
• Chiar asa. De ce?!
|