Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2012
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Aprilie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
GRATIATÃ CÎND A MURIT STALIN

GRATIAT� C�ND A MURIT STALIN

• Eugenia Scurtu, o b�tr�n� din Tasca, a p�timit �n tinerete pentru c� familia a fost catalogat� una de chiaburi • a fost condamnat� si fost dus� �ntr-un lag�r de munc� • a fost arestat� �mpreun� cu copilul de doar dou� luni • acesta s-a pr�p�dit si nu a mai aflat din ce cauz� •

�n satul Secu din comuna Tasca, undeva pe coasta unui t�psan se afl� pitit�, parc� ascuns� de restul satului, casa Eugeniei Scurtu, fost� G�leanu. O b�tr�nic� scund�, �n v�rst� de 80 de ani, etate pe care �ns� cu greu o poti deslusi din privirea sa domoal�, asemeni unei raze de soare prim�v�ratec. Asta, p�n� c�nd aduci �n discutie trecutul s�u, al anilor �'50, perioad� �n care tineretea femeii, o fetiscan� pe atunci, a fost aspru zdruncinat� de mult prea str�mba istorie a vremii. Pentru c�, trebuie spus de la �nceput c�, nu �nt�mpl�tor i-am c�lcat pragul si tulburat linistea m�tusei Eugenia �ntr-una din recentele duminici ale postului Pastelui, ci �mpinsi de dorinta de a afla direct de la surs� m�rturii ale trecutul s�u. Intrarea �n gospod�ria familiei Scurtu avea s� ne-o �nlesneasc� un om al locului, Tuca Dandu, cel ce ne povestise cu emotie �n suflet c�te ceva despre calvarul tr�it �n pusc�riile comuniste de c�tre biata femeie si �ntreaga sa familie. „Pe motiv, c� fiind o familie ceva mai m�ndr� si cu un cult mai deosebit pentru cresterea animalelor, a fost trecut� la chiaburi“, ne-a spus omul �n treac�t.

„Ne-au p�r�t c� tata ar avea pusti si mitraliere“

Am�nunte �ns� aveam s� afl�m de la Eugenia Scurtu, care trec�nd peste emotia de �nceput a �nt�lnirii, cu un glas, aduc�nd a �mp�care cu sine si cu �ntreg trecutul s�u, ne-a povestit. „Era prin �'52, toamna. Vremurile erau tulburi. Nu stiai cine cu cine, care ti-e prieten si care dusman. Dac� erai mai slab de �nger, o putea-i sf�rsi repede cu viata. Numai c� noi, cei de la munte, nu ne speriam asa usor. C�t m� priveste, eram foarte t�n�r� si zv�p�iat�. Nu-mi era fric� de nimic. St�team cu p�rintii si m� simteam ap�rat� si ocrotit� de tata, care era un om puternic si drept. Asta, p�n� ce un eveniment de care n-as vrea s�-mi mai aduc aminte, mi-a schimbat viata. Tata, cu mama si fratii mei, unul mai mare, Gelu, si unul mai mic, Lili, erau cu vitele �n munte la un bordei a lui Neculai a lu�' David. St�teau acolo si de frica comunistilor, pentru c� tata fusese t�r�nist si Securitatea nu i-avea la suflet pe acestia. Eu eram acas� cu copilul, care avea doar dou� luni. �ntr-una din zile m� trezesc cu casa �nconjurat� de politie. Cu pistoalele scoase au intrat si m-au amenintat c� m� pusc� dac� nu spun repede unde-i tata. V�z�nd c� nu scot o vorb�, m-au tras de p�r, m-au lovit si m-au purtat cu lampa prin beci, prin podul casei si al grajdiului, ca s� vad� dac� nu-s acolo. C�utau si arme, pentru c� vecinii, care erau invidiosi pe noi c� s�ntem ceva mai gospodari, ne-au p�r�t c� tata ar avea pusti si mitraliere. Da�' de unde s� aib�? N-avea nimica“, a spus b�tr�na cu un z�mbet amar �n coltul gurii.

�n arest cu copilul de doar dou� luni

Apoi ne-a purtat pe firul povestii sale mai cu o lacrim�, mai cu un sur�s, �n functie de cele tr�ite atunci si devenite acum doar amintiri. Asa aveam s� afl�m cum Militia, Securitatea, preceptorii, unul Gheorghe Florea si o anume Maria Dragomir, activist� de partid „a dracului“, au descins la bordeiul lui Neculai a lu�' David, pentru a pune st�p�nire pe animale si a le duce la ocol, cum au dat doar peste mam� si copii, cum feciorii gospodarului se opuseser� si cum pentru a-si ap�ra bunurile se stropsiser� la reprezentantii statului comunist. Si am mai aflat �nc� altele, care au condus la arestarea si condamnarea public� a �ntregii familii. „Totul a plecat de la sechestrarea animalelor, 80 de oi, un taur si dou� vaci. Unul din frati nu s-a putut st�p�ni si c�nd o v�zut c� ne iau animalele pentru a le duce la ocol, a iesit �ntr-o ulit� �n calea lor si a s�rit la g�tul unuia, lovind-o si pe activista de la raion, Maria Dragomir. At�ta ne-o fost. Noaptea a venit duba, ne-a ridicat si ne-a dus la Securitate �n Piatra Neamt. Pe mine, pe mama si pe unul din frati. Eu am luat si copilul de doar dou� luni, care dup� o s�pt�m�n� de arest, din lipsa m�nc�rii, a sl�bit si dup� cum aveam s� aflu la iesirea din pusc�rie a murit. Ce s� v� spun? M� doare sufletul si ast�zi pentru c� nu am fost l�ng� el c�nd s-a stins si nici nu stiu unde a fost �nmorm�ntat“, a declarat cu durere �n suflet Eugenia Scurtu. Din spusele femeii am retinut faptul c� la arestul Securit�tii, �n primele sapte zile n-au primit dec�t ap�. „Ne scoteau o dat� pe zi la o chiuvet�. De unde s� am lapte pentru copil? Pe urm� a venit un gardian si ne-o �ntrebat dac� ne-o dat cineva ceva de m�ncare. Auzind c� nu, ne-o adus el c�te-o bucat� de p�ine cu marmelad�. Acas� aveam br�nz�, carne, da�' nu ne-o l�sat s� lu�m“, ne-a mai spus b�tr�nica.

„Ce-ai f�cut drace de esti la �nchisoare?“

Dup� o lun� au fost judecati �n fata poporului, la Tasca. Octogenara �si aminteste totul despre proces de parc� ar fi fost mai ieri. Ne spune c� toti ai ei ce fuseser� arestati au fost urcati �ntr-o dub� si „alaiul“ format din judec�tori, procurori si avocati a poposit la c�minul din sat, unde vestea judec�tii adunase popor de lume. Autorit�tile comuniste opriser� p�n� si slujba la biseric� pentru proces. „�ntrebarea pe care ne-o tot puneau era s� spunem unde-i tata. Noi stiam c� este la Hodosa, �n S�rmas, da�' cum s� spunem? Am primit, eu si fratele meu Gelu c�te doi ani condamnare si mama un an. A fost condamnat si tata �n lips� tot doi ani. Pusc�ria am f�cut-o la Domnesti, D�mbovita, la munc�. Acolo erau si detinuti politici. Eu n-am vrut s� m� duc la munc�, trebuia s� stau cu mama care era prea b�tr�n� pentru a putea face ceva. Mi-aduc aminte c� un gardian a dat capacul vizorului la o parte si m-a �ntrebat: «Ce-ai f�cut drace de esti la �nchisoare?» M-am b�tut cu preceptorii! «Las c� tot tu o s� tunzi oile �n prim�var�. Ti le dau astia �napoi». Glumea ori ba, a avut dreptate p�n� la urm�. Nu toti militienii erau r�i. Sau poate i-am mai iertat eu cu trecerea timpului? Si-am stat la pusc�rie p�n� prim�vara. �ntr-o zi pe c�nd ne scoseser� s� lu�m aer, numai aud: «S� vin� echipa cutare s� predea echipamentul c�-i mare gratiere». Cine-o mai fi cr�pat, �mi zic eu. Si r�spunsul aveam s�-l afl�m nu dup� mult timp. Cr�pase Stalin (Iosif Vissarionovici Stalin a fost secretarul general al partidului comunist sovietic si a decedat pe 3 martie 1953 - n.r.). Desi �n fiecare zi mai plecau c�te unii, c�te altii, pe noi nu ne strigau si pace. «S� stii mam� c� noi s�ntem b�gati la politici de nu ne dau drumul», ziceam eu. Nu mai aveam r�bdare. Dar, de fapt, de multi ce eram �n �nchisoare, politaii ne br�cuiau ca pe vite dup� pedepse. Totusi ne-a venit si nou� r�ndul. «Te duci acas�, drace», mi-a zis �n treac�t gardianul, c�nd mi se f�ceau formele de iesire din pusc�rie. �mi ajunseser�. Am stat sub teroare sapte luni de zile, da�' ni se p�ruser� sapte ani. M� �ntreb si ast�zi ce-o fi fost cu vremurile acelea, pentru ce a trebuit at�ta suferint� pe capul oamenilor, care nu vroiau dec�t s� tr�iasc� �n pace, liniste si s�-si vad� de gospod�riile lor?“, a rememorat Eugenia Scurtu ce i-a fost dat s� tr�iasc� �n cumplitii ani �'50, c�nd peste noapte puteai deveni dusmanul poporului.

„I-am iertat!. Greu, da�' i-am iertat!“

„Am suferit, am pierdut copilul, am fost lipsit� de libertate, desi nu f�cusem nimic, nu omor�sem, nu furasem... I-am iertat! Greu, da�' i-am iertat!“, continu� povestea s�teanca din Tasca. C�nd a ajuns acas�, tat�l ei se afla la s�lasul de pe munte cu ceea ce mai r�m�seser� din animale. Vreo 60 de oi. Aflase c� a avut loc gratierea si c� se putea �ntoarce acas�. Surpriz�, �ns�. O dat� cu familia venit� din lag�rul de munc� din D�mbovita a ajuns la Tasca si potera comunist�. „�n prostia lor credeau c� tata trebuie prins, legat si dus la pusc�rie. Fals. Legea era lege si trebuia respectat� si de c�tre comunistii de r�nd, care habar n-aveau ce-i cu ei. Mi-aduc aminte c� tata, v�z�ndu-i neputinciosi, �n batjocur� le-a �ntins o curea de la clopotul oilor pentru a-l lega de m�ini. Dar n-a mai fost cazul, c� nemernicii si-au dat seama c� n-au de-a face cu un om oarecare, ci cu unul trecut vertical prin viat�. Asa c� au plecat umiliti si cu coada-ntre picioare. Da�' ce folos? Noi am r�mas cu suferinta si necazul. Imediat aveam s� plec s�-mi caut copilul, desi simteam c� nu mai tr�ieste. La spital, fiindc� mi-l luase un doctor, nimeni nu mi-a putut spune ce s-a �nt�mplat cu copilul. C�te cineva �mi zicea asa �n r�s. «Las�' c� o s� vezi tu ce b�iat o s� ai peste ani». Am plecat r�nit� �n sufletul meu de mam� si nu mi-am aflat linistea nici p�n� azi, desi Dumnezeu mi-a mai dat apoi dou� fete de care s�nt foarte m�ndr�. Dar, m� tot �ntreb: «S� m� fi b�tut Dumnezeu asa tare, �nc�t s� nu-mi g�sesc niciodat� linistea?» C�t m� priveste, eu i-am iertat pe toti, de-au fost buni, ori r�i cu mine. Nu vreau s� p�r�sesc aceast� lume cu p�cat. Lectia am primit-o cu totii de la Iisus, care si-a dat viata pentru linistea noastr�. Da�' oare noi o merit�m? Numai Dumnezeu stie», si-a �ncheiat Eugenia Scurtu povestea, av�nd ochii plini de lacrimi. Ne-am dat seama c� nu mai avea nici un rost s� mai insist�m cu vreo �ntrebare. I-am m�ng�iat m�na �n semn de respect si am plecat din tinda casei sale mai bogati cu o lectie de moral� crestin�, simtindu-ne condusi p�n� la poart� de acea privire bl�nd�, asemeni unei raze de soare prim�v�ratec. Ne-am �ntrebat �ns�. Oare c�te astfel de cazuri mai tr�iesc ascunse �n sufletele oamenilor, care �ncet, �ncet pleac� cu ele �ntr-o alt� lume? R�spunsul trebuie s�-l c�ut�m printre noi, p�n� nu este prea t�rziu.

Articol afisat de 1913 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI, Daniel DIEACONU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective