Critica ratiunii puriste
La vita e bella
Care �ncepe cu o simpl� controvers� - ce amenint� s� devin� complex� si sofisticat� - asupra unui banal termen lingvistic, si cu mai multe politeturi care, dincolo de aparenta �ndatoritoare ascund, mai mult sau mai putin abil, nuante insidioase. Prezumtia de intelectual care planeaz� asupra invitatului, nimeni altul dec�t primul ministru al Rom�niei, d� nastere unui incipit de complex ce poate d�una initiatorului confrunt�rii. Din fericire, voluptatea supradimension�rii arogantei este �ntruc�tva reprimat� si personajul devine banal ca un pet de bere ieftin� �n clipa �n care, sub impulsul unei vanit�ti vag disimulate, tine s� dovedeasc�, asemeni unui elev orgolios din ciclul liceal, c� fortuit �nseamn� �nt�mpl�tor. Ceea ce, de altfel, este perfect adev�rat. Dar, totodat�, penibil; �n aceeasi m�sur� �n care ar fi insistat s� explice c� se spune „a traversa“ si nu „a tranversa“. M�rturisesc faptul c� am fost foarte mirat de frenezia apreciativ� de care au dat dovad� t�iatii si t�iatele din cancelarii �n urma �ndoielnicului exercitiu de elocint� fr�nat� a personajului din fruntea guvernului. �ntr-un fel, este firesc ca atunci c�nd predai toat� ziua „P�cal� �n satul lui“ s� fii impresionat de pedanteria cu care se analizeaz� nuantele termenului „salutar“. De bun� seam�, dup� armata de prosti si de ciobani n�r�viti la putere �n ultimele decenii, aparitia cuiva care stie c� pe lumea asta nefericit� a existat c�ndva un Al. Graur, (despre care unii elevi cred c� e un soi de pas�re), este un lucru de mare mirare. Dar de aici p�n� la postura de intelectual este mai mult dec�t un pas. Dac�, vorba cuiva, postura invocat� ar fi acoperit� si de ceea ce se cheam� oper�, poate c� personajul s-ar bucura de mai mult� credibilitate. Ceea ce este l�udabil �l constituie totusi faptul c� - �n ciuda unui manierism exersat cu consecvent� �n zilele noastre - nu s-a f�cut abuz de virtutile limbii lui Blair, fapt ce justific� �ntruc�tva parafraza nevinovat� din titlu. Suspectat de genialitate f�r� nici un temei (era s� zic legal), functionarul zelos, prob�luind �n slujb� la stat, este departe de a justifica �ncrederea acordat�. Pus, �n sinea lui, pe fapte mari, invoc� independenta si cerseste timp pentru a demonstra cum functioneaz� activitatea de belire cu mijloace tineresti. Prin intromisiunea recelat� a consoartei �n afacerile prospere ale celor ce dr�m�luiesc petrolul Rom�niei, premierul demonstreaz� c� t�n�ra generatie de diriguitori a preluat cu succes si competent� - ba chiar si cu o revigorat� vitalitate - procedeele clasicizate de generatia ciobanilor parveniti si n�r�viti la cheagul de pe putini (pluralul de la putin). Ne�ndoielnic r�m�ne faptul c� �n urma pre(a)lungii discutii nu a r�mas aproape nimic. Discursul premierului este septic, rece si ermetic pe alocuri. Or, se stie, ermetismul are o singur� calitate: nu pute. Ceea ce s-a vrut a fi o t�ioas� polemic� s-a risipit �n amabilit�ti de circumstant� si insinu�ri fin malitioase menite s� consacre �nceputurile unei noi ere a limbajului de lemn adaptat la conditiile si realit�tile contemporane. �n virtutea c�rora e mai bine, mai s�n�tos si mai higienic s� nu te bagi defel �n treburile altora; si, mai cu seam�, �n afacerile lor.
Vidul dintre subiect si predicat
�ntr-o comunicare tinut� �n 1962 - deci cu vreo sase ani �nainte ca viitorul prozelit s� fi v�zut lumina zilei - �n cadrul filialei Bucuresti a Societ�tii de stiinte istorice si filologice din RPR, academicianul Al. Graur, referindu-se la eforturile de preg�tire a primei editii a Gramaticii Academiei, sesiza lupta dintre subiect si predicat: „colectivul a ajuns la concluzia c� cele dou� p�rti principale ale propozitiei s�nt am�ndou� la fel de importante, c�ci dac� nu ai subiect, nu ai despre cine vorbi, iar dac� nu ai predicat si nu spui nimic despre subiect, iar�si nu vorbesti si, de fapt, nu ai subiect, c�ci un cuv�nt nu devine subiect dec�t atunci c�nd e �n corelatie cu un predicat.“ De justetea acestei afirmatii, de care, totusi, idolul s�u �ntr-ale lingvisticii se �ndoia, ne-a convins �ndestul�tor premierul care, c�nd i se oferea subiectul nu avea la el predicatul, iar c�nd acesta din urm� era pus pe tapet, nu nimerea subiectul. Evident, nu m� refer la efectul aplicat al p�rtilor de propozitie ci la faptul c� �n efortul s�u de a nu c�lca pe bec, capul guvernului nu a l�murit absolut nimic. Ad�starea pret de c�teva zeci de minute �n fata camerelor a avut rolul unei diversiuni cunoscute, de altfel, de c�tre popor pe propria-i piele, �n urma c�reia prostul a r�mas prost, desteptul destept si hotul la fel. Si, �n ciuda faptului c� la final am constatat cu stupoare c� invitatul poate s� si r�d�, r�m�nem la p�rerea c� nu a fost un intelectual �n fata noastr� ci o canalie t�n�r�, prosper� si cu viitorul, probabil luminos si �ndestul�tor, �n fat�. �n spate, ca de obicei, cadavre.
S� purcedem, tovar�si!
Cum v� spuneam, mare eveniment pe televizorul meu: primul ministru al Rom�niei vine la dialog. Cu poporul. Cu costum si juj�u, cum este fresc �n lumea lor civilizat�, tuns cu masina num�rul unu, cu ochelari cu dioptrii semnificative (de la studiu, evident), bine hr�nit, cu „peptul“ bombat si pus pe argumentat si augmentat (sper c� pedantii sesizeaz� diferenta dintre termeni) imaginea de destept. Intervine �nc� din debut cu un spirit subtil menit s�-i consolideze statura de intelectual, initiind o controvers� lingvistic� asupra cuv�ntului salutar. Din p�cate nedovedit� cu nimic. Cine dracu�' l-o fi b�gat pe premiantul clasei �n r�ndul intelectualilor, mi-e mai greu s� �nteleg. Din p�cate, moderatorul e mult prea p�m�ntean si plin de limite. Premierul, la r�ndu-i, e un cabotin al intelectualit�tii si lucrul acesta a fost dovedit din plin. Pe deasupra �ncearc� si virtutile unor ironii pe care unii le-ar considera fine: „E cald la dumneavoastr�“ sau „V� invit s� v� informati mai bine!“ Ca si cum informatiile despre m�g�riile puterii ar trebui s� ne ocupe cea mai marte parte din timp. Cine dracu�' se cred desteptii �stia? Mai mult, �n dese r�nduri m�rturiseste c� �i este greu s� �nteleag� „logica vreunei presupuneri“. B�iat fin, ce mai! cu limbaj ad�nc, mustind de profunzime, care face mare caz de credinta lui �n munc� si de modul superior �n care ea poate �nnobila fiinta uman�. Gargar� steril� si inutil�. Guvernul purcede (cuv�ntul �sta e de-a dreptul colosal), purcede, prin urmare, la... reform�, administratie central�, bla, bla, bla... Cuvinte �nv�tate la ora de educatie civic� si extrase din Codul eticii si echit�tii socialiste, la colegiul iesean. E mult prea preocupat de ceea ce face pentru a primi comentarii sau critici. Mai mult, nu stie ce �nseamn� „relatie personal�“. Poate �l l�mureste nevasta. Elogiaz�, asemeni presedintelui, virtutile consumului. Ni se vor da bani s� consum�m. I-auzi! „Ceea ce-mi doresc eu este s� aduc un minim de optimism celor care au pl�tit criza“. Se referea, ne�ndoios, la bugetari. Gr�beste-te domnule! �n cur�nd vom fi mult prea tristi. Se g�ndeste c� partidul de guvern�m�nt �i poate oferi sansa de a parveni elocvent, dar deocamdat� e preocupat doar de posibilitatea pe care o are de a performa. Alt cuv�nt sublim: a performa! Ne ofer� si mici indiscretii. Afl�m astfel c� vorbeste cu Ponta la telefon ca doi �ndr�gostiti. Mai mult, crede �n onestitatea si probitatea clasei politice rom�nesti. Eroare fatal�! Domnul prim ministru a uitat c� invocata clas� politic� este rezultatul nefast al mizeriei culturale si al r�t�cirilor comuniste, al efectelor crunte z�mislite de ascensiunea fulminant� a t�ranului la rangul de or�sean si al acestuia la cel de om de afaceri si, mai ales, de politician. O generatie t�mp�, n�r�vit� doar la furt, ridicat� pe culmile gloriei democratice. La care dumnealui, dup� c�te se stie, a contribuit din plin risipindu-si patosul si elanul juvenil �n elogii �nfl�c�rate. Sotia lui, „un medic foarte bun“ (nu ne �ndoim), membru �n consiliul de administratie al Petrom, se ocup� de nevoile sociale ale omului simplu. Care nu-si poate pl�ti medicamentele, care nu are ce m�nca, c�ruia �i mor copiii de foame, dar care pl�teste benzina si motorina la Dacia proprietate personal�... stiti dumneavoastr� cu c�t. �nduios�tor, �ntr-adev�r! „Conflictul de interese este inexistent“, conchide si, prin urmare, poate merge cu sufletul �mp�cat la sinagog�. Invoc� permanent si de-a dreptul sup�r�tor programul de guvernare, pe care copiii nostri ar trebui s�-l spun� seara �n loc de „�nger, �ngerasul meu“. �n afar� de faptul c� nu �nteleg defel ce leg�tur� are individul acesta cu „Sf�ntul program de guvernare“ care ne-a f�cut deja viata praf si ne-a leh�m�tuit (poate-l c�utati �n dictionare) de toate cele.
Ce am observat este faptul c� dup� cincizeci de minute (durata standard a unei ore de curs �n �nv�t�m�nt) i s-au �nrosit urechile. Pavilioanele, mai bine zis. Unealta principal� a muncii de p�n� acum.
Dup� o or�, premiantul clasei este de-a dreptul iritat. Cred c� este momentul s�-i d�m voie la bud�. Un obicei traditional al elevului rom�n. Cum simt c� m� umplu de sc�rb�, hot�r�sc s� m� culc. Premierul vorbeste �n continuare. Aflu a doua zi c� la urm� a r�s. Ba, cineva se jura c� aducea, vag, e drept, a om...
|