V�n�torii de biban la copc�

• zilele trecute am avut ocazia de a sta de vorbďż˝ cu pescarii ce-si fďż˝ceau veacul pe gheata lacului de la Bicaz si am avut ce afla despre ce si cum la copcďż˝, despre preparate din peste ce ne-au lďż˝sat gura apďż˝ si povesti pescďż˝resti • „De pescuit, pescuiesc de cďż˝nd m-o fďż˝cut mama, daďż˝' pe lac o fac de vreo opt ani, de cďż˝nd m-o scos ďż˝stia la pensie. Cďż˝ amuďż˝' am timp destul“, ne-a spus Petru Tifui • „Sďż˝-i asculti pe pescarii adevďż˝rati este o mare bucurie. Sunďż˝ pe alocuri a o ďż˝mbinare ďż˝ntre Hanu Ancutei si ďż˝mpďż˝rďż˝tia Apelor, adicďż˝ a lume sadoveanianďż˝“, a afirmat profesorul Vasile Gďż˝inďż˝ •

Pescuitul constituie ďż˝ncďż˝ de la „veacul dintďż˝i“ al lumii frďż˝tia omului cu natura. Iar dacďż˝, din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd, marea sa dragoste a mai pus pe masďż˝ si un peste ceva mai acďż˝tďż˝rii, pentru ďż˝ndulcirea prďż˝nzului, se cheamďż˝ cďż˝ zďż˝bava prin „ďż˝mpďż˝rďż˝tia apelor“ n-a fost ďż˝n zadar. Si cum am gďż˝ndi altfel, cďż˝nd meteahna omului a dďż˝inuit prin vreme, de-a fost ploaie, vďż˝nt, caniculďż˝ ori ger nďż˝praznic, fďż˝cďż˝nd ca si-n prezent el, pescarul, sďż˝ insiste cu perseverentďż˝ ďż˝n a se lua la „trďż˝ntďż˝“ cu prada, visďż˝nd cďż˝ ďż˝n sfďż˝rsit va da ochii o datďż˝ si-o datďż˝ cu pestisorul de aur. Cďż˝ lucrurile n-au stat si nu stau deloc altfel nici pe Valea Muntelui, aveam s-o descoperim ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, zilele trecute, cďż˝nd aflďż˝ndu-ne cu unele treburi prin Hangu, privirea ne-a fost atrasďż˝ de momďż˝ile ďż˝mpietrite, ce pďż˝tau ďż˝ntinsul ghetii lacului. Asta pentru cďż˝ gheata este ďż˝ncďż˝ stďż˝pďż˝nďż˝ pe luciul apei de la frigurile crunte de prin februarie. Privind mai atent, aveam sďż˝ deslegďż˝m si misterul. Momďż˝ile ce pďż˝reau statuile Galapagosului ďż˝n miniaturďż˝ nu erau altceva decďż˝t pescari. Curiozitatea gazetďż˝reascďż˝ ne-a ďż˝mpins pe loc ďż˝n a o lua grabnic ďż˝ntr-acolo. Cďż˝ci nu tie oricďż˝nd la ďż˝ndemďż˝nďż˝ sďż˝ faci cunostintďż˝ cu cei pescari aflati la copcďż˝. Si nici putini la numďż˝r, ci vreo zece, scosi ďż˝n calea noastrďż˝ parcďż˝ dintr-o epocďż˝ eroicďż˝.

„Lucrez la patru copci, dar cel mai bine merge aici, unde vedeti cďż˝ stau si salt mereu plutasul“

Pentru a ne apropia si a sta de vorbďż˝, era musai sďż˝ ďż˝ncercďż˝m grosimea ghetii. Asa cum o fďż˝cuserďż˝ si pescarii mai de dimineatďż˝. Dar gheata, bat-o vina, prin viclenia ei dintotdeauna, ne fďż˝cea sďż˝ ne vibreze picioarele a fricďż˝. Dupďż˝ spusele pescarilor, de vreo 25 de centimetri grosime, numai bunďż˝ pentru a ne asigura trecerea fďż˝rďż˝ probleme. Dar poti avea oare ďż˝ncredere deplinďż˝ ďż˝n cele spuse de acestia, recunoscuti fiind ca mari mesteri ďż˝n a hiperboliza realitatea? Si totusi... am ďż˝ndrďż˝znit. „Bunďż˝ ziua! Merge treaba?“, ďż˝ntrebďż˝m noi, asa ca sďż˝ ne facem intrarea ďż˝n vorbďż˝. „Dacďż˝ tragi de atďż˝ cum trebuie, merge“, ne rďż˝spunde sugubďż˝t unul dintre pescari, pe care, aveam sďż˝ aflďż˝m ceva mai ďż˝ncolo cďż˝-l cheamďż˝ Petru Tifui si este de loc din Farcasa. Poate din prea mare monotonie, imediat ce au aflat motivul descinderii noastre la buza copcii, au devenit mai spornici la vorbďż˝. „Stďż˝m aici de cďż˝teva ore si pďż˝nďż˝ acum am prins vreo patru kile. Numai biban“, ne-a declarat omul fďż˝rďż˝ a astepta ďż˝ntrebarea noastrďż˝. Cďż˝ avea dreptate, ne-a certificat-o grďż˝mďż˝joara de bibani, parte dintre ei ďż˝ncďż˝ zburdďż˝nd pe gheatďż˝ ceva mai ďż˝ncolo de una dintre copcile ďż˝n care ďż˝ncerca pescarul ďż˝ntďż˝lnirea cu pestisorul de aur. „Lucrez la patru copci, dar cel mai bine merge aici, unde vedeti cďż˝ stau si salt mereu plutasul“, mai spune Petru Tifui, oprindu-l din vorbďż˝ un alt biban, care tocmai cďż˝lcase strďż˝mb.
„De pescuit, pescuiesc de cďż˝nd m-o fďż˝cut mama, daďż˝' pe lac o fac de vreo opt ani, de cďż˝nd m-o scos ďż˝stia la pensie. Cďż˝ amuďż˝' am timp destul“. Pe aceste vorbe pescarul ďż˝si ďż˝ncďż˝rca cďż˝rligul cu nimic altceva decďż˝t cu un ochi de biban, spre a-l oferi pradďż˝ vreunui alt peste mofluz dispus sďż˝-si ofere mult prea usor viata ďż˝n schimbul interesului meschin, acela de a-si ostoi foamea. „Asta-i momeala pentru biban. Ochi de biban sau viermus. Eu dau cu primul fel de momealďż˝ si vďż˝d cďż˝ merge, desi nu este una dintre cele mai bune zile“, mai adaugďż˝ omul, care nu slďż˝bea din privire ochiul de apďż˝ al copcii si pluta ce sta linistitďż˝ la suprafatďż˝.

„Performanta mea la lac fiind de douďż˝ kile trei sute, la plďż˝ticďż˝ si un kil jumate, la pďż˝strďż˝v“

Mai la vreo doi-trei metri distantďż˝, un alt pescar, tďż˝nďż˝r de astďż˝-datďż˝, si aceeasi privire fixďż˝ ďż˝n gaura ce-i apartinea. „Pescuiesc alďż˝turi de tata de la vreo sapte ani si nu stďż˝pďż˝nesc toate tainele, pentru cďż˝ existďż˝ mereu cďż˝te ceva nou de ďż˝nvďż˝tat. Problema este cďż˝, trage ori nu, eu nu mďż˝ plictisesc niciodatďż˝“, ne-a spus Marian Tupu, bucuros cďż˝ l-am bďż˝gat si pe el ďż˝n seamďż˝. Mai spornic la vorbďż˝ ďż˝nsďż˝ s-a dovedit a fi nea Vasile Niculitďż˝, din Borca, pensionar la rďż˝ndu-i, pentru care timpul acordat pasiunii sale este berechet. „Bibanul se curďż˝tďż˝ cďż˝nd este proaspďż˝t, deoarece cďż˝nd e uscat solzii se desprind mai greu. ďż˝n rest, carnea este foarte dulce, mai ales acum iarna, cďż˝nd apa este foarte curatďż˝. Am pescuit si plďż˝ticďż˝ si pďż˝strďż˝v, performanta mea la lac fiind de douďż˝ kile trei sute, la plďż˝ticďż˝ si un kil jumate, la pďż˝strďż˝v. ďż˝n lac este si pďż˝strďż˝v curcubeu, dar se prinde foarte greu la unditďż˝. ďż˝n tinerete am prins pe Bistrita un pui de lostritďż˝. Frumos peste. N-am mai avut de-atunci norocul. Pescuitul pe Bistritďż˝ este mai usor decďż˝t ďż˝n lac. Nada fiind ďż˝n miscare, pestele se repede la ea, pe cďż˝nd ďż˝n apďż˝ stďż˝tďż˝toare pestele este mult mai viclean. Trebuie sďż˝-l ataci din aproape ďż˝n aproape, cu finete, cum se spune. Mďż˝ refer la pestele rďż˝pitor, pďż˝strďż˝vul, cleanul, adicďż˝ acel peste care se repede la nadďż˝“, ne-a spus cu glas molcom Vasile Niculitďż˝, despre care aveam sďż˝ aflďż˝m cďż˝ era fratele poetului nemtean Mihai Niculitďż˝.

„Eu nu mďż˝ consider nici poet adevďż˝rat, nici pescar cu noroc pe bďż˝t“

Si pentru cďż˝ depistasem legďż˝tura de rudenie cu un om al metaforei, mare ne-a fost surpriza sďż˝ descoperim cďż˝ la copcďż˝, ceva mai ďż˝ncolo, un alt poet al Vďż˝ii Bistritei, profesorul Vasile Gďż˝inďż˝, care nu de mult tocmai lansase pe piata cďż˝rtii volumul de versuri „Nostalgie“, ďż˝si ďż˝ncerca norocul. „Cum se ďż˝mpacďż˝ metafora cu pescuitul?“, ďż˝i aruncďż˝m noi ďż˝ntrebarea drept nadďż˝ a discutiei. „Pďż˝i unde ati vďż˝zut dumneavoastrďż˝ ca poetii sďż˝ nu fie si pescari si vďż˝nďż˝tori, adicďż˝ mai precis sďż˝ fugďż˝ de aventurile ďż˝n necunoscut, asa ca pestele ďż˝n cďż˝rlig? Numai cďż˝ eu nu mďż˝ consider nici poet adevďż˝rat, nici pescar cu noroc pe bďż˝t. ďż˝mi place sďż˝ stau alďż˝turi de adevďż˝ratii pescari, sďż˝ admir natura, sďż˝ mďż˝ reculeg si dacďż˝ mai iese si vreun biban bucuria este cu atďż˝t mai deplinďż˝. Se cheamďż˝ cďż˝ m-am ďż˝mplinit. Si-apoi sďż˝-i asculti pe pescarii adevďż˝rati este o mare bucurie. Sunďż˝ pe alocuri a o ďż˝mbinare ďż˝ntre Hanu Ancutei si ďż˝mpďż˝rďż˝tia Apelor, adicďż˝ a lume sadoveanianďż˝. Asta mďż˝ ďż˝ncďż˝lzeste spiritual si chiar mďż˝ inspirďż˝, asa cum spuneati, mďż˝ face sďż˝ gďż˝ndesc cu altďż˝ implicare la metaforďż˝. Cďż˝t priveste ziua de astďż˝zi (documentarea acestui articol a fost fďż˝cutďż˝ miercuri, 14 martie), vorba ceea, nu-i nici cald ďż˝ndeajuns, nici frig sďż˝ te zgďż˝ltďż˝ie, numai bine sďż˝ te contopesti cu natura“, a afirmat Vasile Gďż˝inďż˝, plin de melancolie si nostalgia tineretii.

O poveste cu un urs

Am dorit sďż˝ aflďż˝m direct de la sursďż˝ cum se preparďż˝ pestele de cďż˝tre pescarii de pe Valea Muntelui, chiar de ne aflďż˝m ďż˝n plin post al Pastelui. „Prada de astďż˝zi va fi fďż˝cutďż˝ un fileu cu unt si o prďż˝jealďż˝, cu o mďż˝mďż˝ligďż˝, ca la mama ei, care sďż˝ ďż˝ndoaie picioarele la masďż˝, cu un rďż˝chiuas, dupďż˝ care sďż˝-ti vinďż˝ a ďż˝ncuia usa si sďż˝ pui de-un somn de toatďż˝ frumusetea“, avea sďż˝ ne povesteascďż˝ cu haz Petru Tifui, iar Vasile Niculitďż˝, ceva mai sobru, spune cďż˝ din peste se pot prepara o sumedenie de feluri de mďż˝ncare. Din toate ďż˝nsirate cu calm, ne-a lďż˝sat gura apďż˝ pestele prďż˝jit clasic ďż˝nmuiat ďż˝n saramurďż˝ si stropit cu vin alb, sec pentru a-ti curďż˝ta gura si limpezi creierul ďż˝nfierbďż˝ntat de ardeiul si usturoiul saramurei. „Dar vreo pďż˝tanie pescďż˝reascďż˝ mai de retinut?“, mai aruncďż˝m noi o vorbďż˝ de despďż˝rtire. „Ne-ati cam luat prin surprindere, daďż˝' tot o sďż˝ vďż˝ zic una. ďż˝ntruna din zile, vecinul meu de copcďż˝, Petricďż˝, pescuia linistit, cďż˝nd un ditai urs i-a fďż˝cut prin surprindere o vizitďż˝. Pare-se fusese trimis de cumďż˝tra vulpe a lui Creangďż˝ sďż˝-si moaie coada ďż˝n baltďż˝. Din gresealďż˝ ďż˝nsďż˝ a gresit calea si a ajuns la Petrea al nostru. Norocul omului cďż˝-i trecuse prin cap sďż˝ aprindďż˝ nu mult ďż˝nainte un foc. Asta l-a salvat“, a povestit Mihai Niculitďż˝. Desi aducea mai mult a povestire vďż˝nďż˝toreascďż˝, nouďż˝ ne-a smuls un zďż˝mbet, din respect pentru narator si mai cu seamďż˝ pentru omul din poveste, nea Petricďż˝ Tifui, care tocmai ďż˝si aruncase o uitďż˝turďż˝ spre noi pentru a vedea reactia la spaima lui trecutďż˝ ďż˝n antologia pescarilor. ďż˝n rest, ne-am fďż˝cut pe neobservate bagajul pentru a o lua la sďż˝nďż˝toasa. Ne ajusese cďż˝te aflasem despre o asa strďż˝veche pasiune. Ne-am bucurat cďż˝ am cunoscut oameni cu rďż˝nduielile si ďż˝ndeletnicirile lor pescďż˝resti, ďż˝n ochii cďż˝rora se oglindeau ochiurile de apďż˝ ale copcilor si pentru care pasiunea pescuitului, sďż˝ntem siguri, vine de undeva de departe, de demult, atďż˝t de departe si de demult ďż˝ncďż˝t cugetďż˝nd pe drumul ďż˝ntoarcerii, am concluzionat si credem cďż˝ n-am gresit deloc cďż˝ acesti oameni, muntenii adicďż˝tele, sďż˝nt mai mereu prinsi de un blďż˝nd fior al ďż˝nfrďż˝tirii vesnice cu natura, pe care-l transmit ancestral de la o generatie la alta. Si cum iarna nu mai are putere o sďż˝-i vedem pe pescari ďż˝mpďż˝nzind de acum ďż˝ncolo malurile lacului sperďż˝nd sďż˝ dea lovitura. La bunďż˝-vedere!