Despre modele si fotomodele

La gura sobei, cu Vasile Muraru

• „Sďż˝ caute modele nu fotomodele! Iatďż˝, generatia marilor actori romďż˝ni e plinďż˝ de astfel de modele. Stiau meserie si puteau ďż˝nnobila orice text. Indiferent cum era scenariul“, le transmite Vasile Muraru actorilor tineri, din noua generatie, care cunosc mai putin galeria de aur a teatrului si filmului romďż˝nesc • recent, actorul nemtean a participat la premiera filmului „Ultimul corupt din Romďż˝nia“ al lui Sergiu Nicolaescu, unde are un rol • o altďż˝ peliculďż˝ la care s-au terminat filmďż˝rile si ďż˝n care joacďż˝ este „Mama ei de tranzitie“, ďż˝n regia Cristinei Nichitus • planuri de viitor sďż˝nt legate de colaborarea cu Nae Lďż˝zďż˝rescu, Stela Popescu sau Alexandru Arsinel •

L-am �nt�lnit acum mai bine de o lun�, c�nd si-a f�cut inopinat aparitia, spre surprinderea si bucuria tuturor, la o agap� prilejuit� de s�rb�torirea a 83 de ani de viat� a unui �ncercat om al locurilor, Grigore Caraza. S-a simtit dator s� fie p�rtas la un eveniment important din viata unui semen pe care �l respect� si �l pretuieste.
Ca orice om de pe lumea asta, Vasile Muraru are si el probleme personale, bucurii si necazuri, succese si opinteli pe care le trece - poate si gratie nobilei ďż˝ndeletniciri - cu zďż˝mbetul pe buze. Ca orice om de calitate e politicos si ďż˝ndatoritor. Dacďż˝-i inspiri ďż˝ncredere te someazďż˝ sďż˝-l tutuiesti. Trďż˝ieste cu patimďż˝ fiecare eveniment si se socoate dator a ďż˝mpďż˝rtďż˝si succesele. Chiar si ale altora. „Am plďż˝ns de bucurie, alaltďż˝ieri, cďż˝nd a cďż˝stigat Tecďż˝u. Sďż˝ vezi drapelul Romďż˝niei...“ ďż˝l cred si, nu stiu de ce, nu ďż˝l suspectez de patriotism emfatic. Cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t rďż˝dďż˝cinile rurale nu-i ďż˝ngďż˝duie nici un exercitiu de fďż˝tďż˝rnicie. Si nici de rďż˝utate. Nu criticďż˝ pe nimeni si pare cďż˝ ďż˝i ďż˝ntelege pe toti. Cum e si firesc ďż˝l ďż˝ntreb ce a mai fďż˝cut ďż˝n ultima vreme si cu ce se mai ocupďż˝ acum. Rďż˝spunsul e previzibil: a fďż˝cut filme. Pe 17 februarie 2012 a avut loc la Bucuresti premiera filmului „Ultimul corupt din Romďż˝nia“ al lui Sergiu Nicolaescu. Si tocmai a terminat un alt film, „Mama ei de tranzitie“, ďż˝n regia Cristinei Nichitus pe un scenariu de Bogdan Ficeac. Aflu cu acest prilej cďż˝ scenaristul e sotul Eugeniei Vodďż˝. „Am un rol frumos ďż˝n acest film. Si are o distributie care mďż˝ onoreazďż˝“. A venit de la Doina unde l-a dus pe tatďż˝l sďż˝u, abia iesit din spital. Si nu a scďż˝pat prilejul de a-l felicita de ziua sa pe Grigore Caraza. Pe care ďż˝l admirďż˝ si ďż˝l stimeazďż˝ enorm. „Pentru verticalitatea de care a dat dovadďż˝ ďż˝ntotdeauna“, tine sďż˝ precizeze. „Iar noi, ca oameni, nu putem decďż˝t sďż˝ fim zguduiti de ďż˝ncercďż˝rile prin care a trecut acest om. Atďż˝t.“ Spune „atďż˝t“ ca pe o sentintďż˝ ce nu admite replicďż˝. Cďż˝nd ďż˝l vede pe Puiu Vadana reitereazďż˝ o idee pe care a gďż˝ndit-o cďż˝ndva, mai demult, ďż˝mpreunďż˝ cu Adrian Alui Gheorghe: „Mďż˝ gďż˝ndesc sďż˝ invit cďż˝tiva artisti plastici pietreni sďż˝ expunďż˝ la Galeria Cip Art a Teatrului Constantin Tďż˝nase din Bucuresti. Ar fi un gest de solidaritate culturalďż˝ pe care, negresit, pictorii de aici - si ďż˝i pomeneste printre altii pe Bezem si pe Rďż˝ileanu - ďż˝l meritďż˝“. Ca sďż˝ nu ne risipim ďż˝l invit la un scurt dialog; pe care ďż˝l acceptďż˝ cu plďż˝cere.

Cinematografia rom�n� nu a �nceput dup� revolutie

Reporter: Stiu c� ai un adev�rat cult pentru generatia de mari actori, �n mare parte, din p�cate, trecut�.
Vasile Muraru: Da, trecut� prin viat� si prin rigorile artei adev�rate; unde a l�sat urme profunde si inconfundabile. �i pomenesc aici, printre altii, pe George Constantin, pe Gheorghe Dinic� si pe vitregitul de laude Colea R�utu. Care a fost un actor teribil de mare. Dar lucrul acesta, din p�cate, nu se prea stie.
Rep.: Ce le-ai spune actorilor tineri, din noua generatie, care cunosc mai putin galeria de aur a teatrului si filmului rom�nesc?
V.M.: Ce s� le spun? S� caute modele nu fotomodele! Iat�, generatia marilor actori rom�ni e plin� de astfel de modele. Stiau meserie si puteau �nnobila orice text. Indiferent cum era scenariul, proletcultist sau, m� rog... C� asa era pe atunci. Asta e realitatea. Dar fiecare actor �si f�cea cu adev�rat meseria. Profesionist si cu mare responsabilitate. De aceea ne uit�m cu aceast� pl�cere mereu re�mprosp�tat� ori de c�te ori vedem si revedem filmele pe care le-au realizat acesti mari actori, adev�rati meseriasi. Cinematografia rom�n� este, totusi, o cinematografie. Nu a �nceput dup� revolutie. Are c�teva rezultate deosebite si a fost slujit� de niste profesionisti.

Un cuplu care functioneazďż˝

Rep.: Cum vezi tu, totusi, ast�zi, implicarea unor mari actori din generatiile trecute, �n filme oarecum dubioase din punct de vedere al mesajului artistic?
V.M.: Nu trebuie s�-i condamn�m. Stiu c� ar putea s� refuze, dar c�teodat� ne g�ndim la supravietuire. Ce s� zic? Nu iau at�t de mult pentru a nu mai repeta acest lucru si atunci s�nt nevoiti s� fac� fel de fel de chestii de astea. Chiar si reclame. Eu nu m� duc, dar nu-i condamn pe cei care fac si reclame si telenovele si orice.
Rep.: Chiar voiam s� te �ntreb; c�nd te v�d �n vreo reclam� cu vreo bere, cu vreun spiridus, cu...?
V.M.: Nu, n-am sďż˝ fac nici o reclamďż˝ care se dďż˝ ďż˝n Romďż˝nia. Am si o explicatie: e un meci, un spectacol ceva si se nimereste cďż˝ bagďż˝ reclama aia. Dupďż˝ ce cďż˝ ďż˝njurďż˝ pe ďż˝ia de pe stadion te mai ďż˝njurďż˝ si pe tine: „Iarďż˝si ďż˝sta!“
Rep.: Devii complice.
V.M.: Exact. Am fost solicitat, dar am ďż˝ntrebat dacďż˝ se dďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate. „Nu, ďż˝n Romďż˝nia“. „Multumesc, nu!“ Si erau niste bani de luat, sďż˝ stii.
Rep.: S�nt sigur.
V.M.: Nu i-as fi refuzat, dar am stat, am g�ndit si... asta e.
Rep.: Mai ai planuri de viitor cu Nae L�z�rescu?
V.M.: Sigur. Este un cuplu care functioneaz�. Am observat si reactia de la Cr�ciun, c�nd a b�tut totul �n jur. Am f�cut minutul de aur �n ziua respectiv�. Cu toate c� nu ap�rem prea des, ca s� nu plictisim, sper�m ca si �n continuare s� lucr�m cu acelasi succes. De altfel si la teatru vom scoate o nou� premier�, �n luna martie, �mpreun� cu domnul Arsinel, cu doamna Stela, si sper�m ca si de aceast� dat� s� ne bucur�m de succesul care p�n� acum nu ne-a ocolit.
Rep.: Cineva, acum cďż˝teva zile, incrimina faptul cďż˝ doamna Stela foloseste aceleasi poante din anii ‘80 - ‘90. Ce pďż˝rere ai despre aceastďż˝ malitioasďż˝, ďż˝n fond, remarcďż˝?
V.M.: Nu-si are locul la niste valori atďż˝t de mari. Indiferent ce s-ar ďż˝ntďż˝mpla. Stela Popescu poate sďż˝ spunďż˝ zilnic numai „bunďż˝ ziua“ la televizor si lumea tot o iubeste. Radu Tďż˝nase, bďż˝iatul lui Constantin Tďż˝nase, spunea cďż˝ si-ar fi dorit ca tatďż˝l lui sďż˝ aibďż˝ o Stela Popescu ďż˝n trupďż˝.
Rep.: Dac� tot ai pomenit de marele actor, nu te-ar tenta s� faci un T�nase original?
V.M.: Am f�cut o �ncercare de dou�-trei strofe pentru Catavencu, gratis fireste, si-a iesit bine. T�nase, de fapt, era cet�teanul, rom�nul, pur si simplu. As putea s� fac asta, dar, sigur, �n stilul meu. Personalitatea lui T�nase nimeni nu poate s� o copieze si cu at�t mai putin s� o redea. El era un imitator inimitabil. Deci fiecare cu stilul lui. Dar trebuie p�strat� traditia si o s� �ncerc, ti-am mai spus. P�n� la urm� trebuie s� �ncerc s� fac ceva �n stilul clasic al lui T�nase.

Revista rom�neasc� la aniversare

Rep.: Anul acesta se �mplinesc 140 de ani de revist� rom�neasc�; la 19 noiembrie. Cum �nt�mpinati evenimentul?
V.M.: C�ut�m sponsori. Am fost cu domnul Arsinel s� facem rost de o piatr� care, sculptat�, va reprezenta bustul lui T�nase, pe care �l vom expune �n hol. Pentru c� ne-am mutat la un sediu nou, la Sala Savoy, l�ng� Telefoane. O s� marc�m evenimentul �ntr-o s�pt�m�n� special�, cu spectacole, poate mai invit�m si din tar� c�te ceva. S� facem ceva frumos pentru a celebra acest eveniment.
Rep.: Cu at�t mai mult cu c�t traditia revistei rom�nesti oblig�.
V.M.: Evident asa este. Matei Millo, Flechtenmacher, Alecsandri au reprezentat mugurii revistei rom�nesti pe care mai t�rziu T�nase o va ridica la rang de spectacol. Revista rom�neasc�, inventat� si dezvoltat� de T�nase este un gen unic �n lume.
Rep.: Cum se mai vinde la noi revista? Aveti spectatori?
V.M.: Da, da... Avem spectatori, slav� domnului. Am merge si �n provincie, dar e greu s� faci deplas�ri �n ziua de azi. Totul cost� foarte mult: transport, cazare, mas�. La noi, la sediu, treaba merge foarte bine. 80 la sut� dintre spectatori s�nt tineri sub treizeci de ani, scolile, s�pt�m�na studenteasc�... E un gen de spectacol iubit. Revista e un ziar vorbit, e un gen �n care de-a lungul a numai cinci minute trebuie s� dai totul. Ori totul, ori nimic, cum se spune. Se caut� noi modalit�ti de exprimare. Spectacolul de revist� este un melanj de forme de expresie pe c�t de diverse pe at�t de curajoase uneori.
Rep.: Tin�nd cont de realit�tile sociale, economice si politice din tara noast�, consideri c� teatrul de revist� mai are viitor �n Rom�nia?
V.M.: Dac� a avut trecut, are prezent, trebuie s� aib� si viitor. S�ntem obligati. Este un gen care tr�ieste; si dup� 140 de ani va tr�i �n continuare spre bucuria publicului.
Rep.: Vďż˝ invidiez pe voi bucurestenii care...
V.M.: Stai asa! Nu m� b�ga si pe mine. Eu nu s�nt bucurestean. Eu s�nt din judetul Neamt.
Rep.: M� mir c� functioneaz� at�t de acerb patriotismul local.
V.M.: De ce? E foarte firesc. Aici �mi s�nt, �n fond, r�d�cinile.
Rep.: La care ar trebui s� v� �ntoarceti m�car cu spectacole.
V.M.: Asa este. Pentru c� una e s� fii �n sal� si alta la televizor. Astept�m si noi reactia celor �ndrituiti, de aici din zon�, s� ne invite a veni la Piatra Neamt cu un spectacol adev�rat, ca la sediu, nu cu improvizatii. Pentru c� lumea stie s� aprecieze un spectacol adev�rat, nu o cutie de conserve foarte frumos colorat� la care te uiti cu mirare.