Procesul lui Creang�
• Ion Creang� a fost acuzat de grave „fapte“, la Bicaz • a nesocotit �nv�t�tura, nu si-a ajutat p�rintii la treburile gospod�riei, a furat... cirese, a distrus cultura de c�nep�, a chinuit p�s�ri, a omor�t o capr� r�ios� si a d�r�mat un bordei • ap�rarea a �nduplecat instanta, spun�nd c� a fost vorba despre un copil m�nat de curiozitate pentru a vedea lumea �n care ne ducem traiul • procesul a fost pus �n scen� de elevii clasei a III -a A de la Scoala nr 1. Bicaz • Biblioteca Or�seneasc� Bicaz a apartinut joi, 1 martie, pentru mai bine de o or�, unui cr�mpei din lumea personajelor operei naratorului humulestean Ion Creang�. Asta, cu ocazia �mplinirii, la �nceput de martie 2012, a 175 de ani de la nasterea marelui scriitor moldav, a c�rei universalitate a dep�sit de mult granitele spatiului mioritic. Protagonistii „�nt�mpl�rii“ au fost elevii clasei a III -a A de la Scoala nr 1. Bicaz, condusi cu har si talent regizoral prin lumea mirific� a „Amintirilor din copil�rie“ si a basmului de �nv�t�toarea Irina Nistor. Publicul, alc�tuit din p�rintii si bunicii micutilor actori, a fost �nc�ntat, p�n� peste poate, de interpretarea plin� de inocent� si candoare a rolurilor, ce au adus �n actualitate pentru o clip�, vraja unor vremi de basm de mult apuse. Cei mari, dar si cei mici prezenti �n sal� s-au �nt�lnit, pe r�nd, cu Fata babei si Fata mosului, cu Sm�r�ndita popii, cu M�tusa M�rioara si Mos Vasile, dar si cu Nic� a lui Stefan a Petrii �n periplul s�u zburdalnic prin la sc�ldat, la cirese, sau �n iarmarocul Neamtului, spre negotul unei pupeze din tei. Cel mai gustat moment al manifest�rii a fost procesul literar intentat scriitorului, �n care calitatea de p�r�t a avut-o Nic� a lui Stefan a Petrii din Humulesti. �nscenarea ineditului proces a apartinut unui grup de elevi plini de har actoricesc. „Rechizitoriul“ prezentat de acuzare, unde au fost spuse vorbe grele pe marginea majorit�tii „dr�c�riilor“ f�cute, cu sau f�r� voie, de Nic�, a dat mare b�taie de cap juratilor, ce au fost nevoiti s� cheme la bar�, ca martori, pe m�tusa M�rioara, popa Oslobanu, baba Irinuca din Brosteni, mosul dr�m�luitor de pupeze, Sm�r�ndita popii si chiar pe �naripata pup�z� din tei. Toti, bucurosi nevoie - mare de o asa pleasc� �n ale r�zbun�rii pe bietul copil, strops�ndu-l cu acuzatii care mai de care mai chirfos�te. „Onorat� instant�, dup� declaratiile martorilor reiese c� inculpatul a nesocotit �nv�t�tura, nu si-a ajutat p�rintii la treburile gospod�riei, ba mai mult, s-a dedat la acte deplorabile cum ar fi furtul de cirese, distrugerea culturii de c�nep�, chinuirea p�s�rilor, omor�rea animalelor si d�r�marea de case. Cum putem s� fim noi nep�s�tori si s� nu cerem pedeapsa maxim� pentru un asa inculpat, ce a produs prejudicii majore unor oameni nevinovati?“, avea s� spun� procurorul. Noroc cu ap�rarea, care a g�sit leac pentru �ndreptarea lucrurilor. „Ascult�nd rechizitoriul stimatului meu coleg, m-am asteptat s� avem �n fata noastr� un balaur, un zmeu, care s� ne ameninte �n orice clip�. Dar, dup� cum se vede treaba, �n fata noastr� se afl� un copil, ca orici copil din lumea asta mare, pe care l-a m�nat neast�mp�rul si curiozitatea pentru a-si forma imaginea lumii �n care ne ducem traiul. C� vorba ceea: «nici copil cuminte, nici bab� frumoas�». I-adevarat c� s-o dus cu pup�za la iarmaroc, da nu de dragul de a face negustorie, ci de necaz ca s� scape de sculatul cu noaptea-n cap. Nu a premeditat nici rostogolirea bolovanului, nici moartea caprei, nici d�r�marea colibei. Exist� suficiente dovezi c� a regretat. Dup� ce gresea, �si ajuta mama la treburile casei, m�tur�nd si lu�ndu-se la �ntreceri cu fetele la tors. De altfel de unde ar fi venit porecla de Ion Torc�l�u?“, a spus avocatul. Dup� aproape o jum�tate de or� de dezbateri furtunoase, sentinta a fost am�nat� pentru �nc� un an de zile, mai precis pentru atunci c�nd cei actori ai scolii bic�jene vor fi �n clasa a IV-a, iar lui Nic� i-o mai veni mintea la cap. �n final, martorii spectacolului compus din dramatiz�ri si povestiri, compuneri si desene dup� opera marelui narator Ion Creang�, aveau s� afirme f�r� vreun interes anume c� actiunea organizat� �n parteneriat educational �ntre bibliotec� si scoal�, a f�cut posibil� re-crearea unei lumi de basm cobor�t� direct printre oameni din rafturile institutiei, ce a g�zduit manifestarea �ntru cinstirea povestitorului humulestean.
|