![DESTIN FRÎNT DE SECURITATE](/pictures/2012/02/242052.jpg) DESTIN FR�NT DE SECURITATE
• un pietrean, care a f�cut �nchisoare politic�, a cerut desp�gubiri de 1 milion de euro de la statul rom�n • Tribunalul i-a acordat 150.000 de euro, dar Curtea de Apel Bac�u a redus desp�gubirile la numai 1.000 de euro • totul s-a tras de la o joac� a unor pusti de 13 ani care au inventat un „r�zboi“ • din cauza acelui incident Mihai Bontea a avut de p�timit zeci de ani • Instantele de judecat� „gem“ de litigii, �n fiecare din cazuri petentii astept�ndu-se s� li se fac� dreptate. Din varii motive uneori au c�stig de cauz�, alteori nu, dar s�nt si situatii �n care decizia unei instante este r�sturnat� complet de cea superioar�. La fel i s-a �nt�mplat si unui pietrean care a ajuns s� fac� �nchisoare politic� dintr-o joac�. De copil. Pentru asta a f�cut �nchisoare politic�, a p�timit zeci de ani, a fost urm�rit de Securitate, cu greu a terminat studiile si nici ca om al muncii nu i-a fost usor. La 20 de ani de la revolutia din 89 Mihai Bontea, din Piatra Neamt, a cerut �n instant� desp�gubiri de la statul rom�n pentru suferinta �ndurat�, pe care a cuantificat-o la un milion de euro. Prima instant�, Tribunalul Neamt, a considerat suma prea mare si i-a acordat desp�gubiri de 150.000 de euro. Fiscul a f�cut recurs, iar Curtea de Apel Bac�u a �ntors sentinta si a considerat c� dac� petentul a beneficiat timp de 20 de ani de indemnizatie de persecutat politic ce a totalizat vreo 21.500 de euro, i se cuvin desp�gubiri de numai 1.000 de euro.
Vulturii
Totul a �nceput �n anul 1954 c�nd Mihai Bontea avea numai 13 ani si era elev al Scolii generale cu clasele V-VIII Piatra Neamt, actualul Liceu Forestier. Cu vreo cinci amici a g�sit �n ruinele unei brut�rii din Precista dou� arme militare f�r� munitie. Aventurosi, pustii au ascuns armele pe dealul C�rlomanu, iar mai apoi �n casa unuia din ei. La scurt timp, cei sase au �nfiintat o „asociatie militar�“ pe care au numit-o Vulturul. Membrii aveau nume �mprumutate din c�rtile citite de ei, cum ar fi „Monte Cristo“, „George Farrow“ ori „Luigi Wampa“. Fiecare dintre ei aveau o functie militar� fictiv�, carnet de membru si obligatia de a se �nt�lni periodic, la actiuni. De fapt o joac� de copii. �n concret, grupul se �mp�rtea �n dou�, iar taberele adverse se „luptau“ pe C�rlomanu. Toate aceste actiuni au fost mentionate �ntr-un registru-jurnal, chiar de c�tre pietreanul �n cauz�. Dup� absolvirea clasei a VII-a, �n anul 1955, grupul s-a destr�mat, patru din adolescenti, inclusiv Bontea, intr�nd la Liceul „Petru Rares“. Ulterior tinerii nu au mai avut �nt�lniri comune, ci numai separate, cu caracter ocazional. Patru ani mai t�rziu, �n 1959, Securitatea a aflat de jocurile copiilor din anii ‘54-’55, si toti au fost arestati si transferati �n beciurile Securit�tii, la Bac�u. Desi actiunile lor aveau un caracter v�dit copil�resc, le-a fost „fabricat“ un dosar penal pentru actiuni dusm�noase �mpotriva statului. Prin tortur�, doi din copii au ajuns martorii acuz�rii, iar ceilalti patru au fost obligati s� recunoasc� acuzatiile aduse. �n 1959 t�n�rul Bontea a fost condamnat de Tribunalul Militar Iasi la 8 ani de temnit� grea si 6 ani de degradare fizic�.
Urm�rit de Securitate
Cum din 1960 regimul comunist a �nceput s� fie criticat pentru num�rul mare de detinuti politici, unele sentinte au fost schimbate �n condamn�ri pentru fapte de drept comun. S-a motivat la acea vreme c� detinutii ar fi f�cut recurs si �ncadrarea faptelor a fost schimbat�. Tinerii au ajuns la penitenciarul din Piatra Neamt, iar Tribunalul Popular i-a condamnat la un an si jum�tate de �nchisoare. De aceast� dat� a declarat recurs Parchetul si pe 29 noiembrie 1960 Bontea primeste o sentint� de doi ani de �nchisoare, din care execut� efectiv un an, nou� luni si 29 de zile. A fost dus la munc� silnic�, unde a lucrat zi lumin�, p�n� la epuizare. Calvarul abia de aici a �nceput, pentru c� p�n� la Revolutie a avut Securitatea de „coad�“. C�nd a iesit din penitenciar a �ncercat s�-si termine studiile la „Petru Rares“. Din cauza condamn�rii n-a putut si cu greu si-a g�sit un loc la liceul de la Borca. Acolo i-au fost cerute tot felul de acte, imposibil de obtinut, fapt pentru care a fost dat exmatriculat. A �ncercat s� se angajeze la combinatul chimic de la S�vinesti dar, av�nd „antecedente“, constant i se spunea c� „nu avem nevoie de oameni ca tine“. �n aceste conditii a plecat la un combinalul chimic de la Craiova, unde, dup� cum spune pietreanul, i s-a „pierdut urma“. A reusit s�-si termine liceul, iar �n 1968 a absolvit Facultatea de Industrializare a Lemnului Brasov, devenind inginer. �n anul IV, Securitatea a dat din nou de urma sa si dac� decanul nu ar fi fost un om corect, ar fi fost exmatriculat. Dup� absolvire a fost repartizat la CPL Bac�u, iar un an mai t�rziu, �n 1970 Securitatea a f�cut o prim� �ncercare de a-l racola. A refuzat si i-a fost fabricat un nou dosar de furt, cauz� �n care a reusit s�-si probeze nevinov�tia. �n timp a fost remarcat ca un bun profesionist si propus pentru deplas�ri peste hotare. Nu i-au fost aprobate. A reusit s�-si �ntemeieze o familie frumoas�, iar c�nd legea i-a permis, �n 2010, a sesizat instanta pentru a i se recunoaste calitatea de detinut politic si a cerut daune pentru suferinta �ndurat�.
Sentinte contradictorii
„Reclamantul a ar�tat c�, prin raportare la aceste drepturi si libert�ti care i-au fost lezate, consider� c� suma de 1.000.000 euro solicitat� cu titlu de daune morale este justificat�, reprezent�nd o parte din reparatia suferintelor pricinuite, suferinte care nu vor fi niciodat� �nl�turate integral“, se arat� �n decizia Tribunalului Neamt. Si, prima instant� a recunoscut caracterul politic al condamn�rii suferite de Bontea, dar a considerat cuanutumul daunelor prea mare, si �n consecint� l-a redus. „Instanta (Tribunalul Neamt - n.r.) a apreciat c�, dac� pentru compensarea prejudiciului moral produs acestuia, suma de 1.000.000 euro este excesiv�, cuantumul de 150.000 euro apare ca fiind unul rezonabil, suficient si susceptibil de a oferi cuvenitele satisfactii de ordin moral“, se arat� �n acelasi document. Numai c� statul rom�n, prin Ministerul Finantelor, nu era dispus s� pl�teasc�, drept pentru care s-a promovat o cale de atac, iar cauza a ajuns pe rolul Curtii de Apel Bac�u. Decizia justitiei a fost unitar� numai �n ce priveste caracterul politc al condamn�rii, dar nu la fel s-a �nt�mplat �n privinta daunelor. „�n privinta caracterului politic al condamn�rii s-a apreciat c� prima instant� a f�cut o corect� aplicare a legii si principiilor de drept“, se arat� �n sentinta Curtii de Apel Bac�u. �n ce priveste partea material� instanta a invocat o decizie a Curtii Constitutionale care anula desp�gubirile morale �n astfel de spete. „Prima instant� a acordat o sum� exagerat�, av�nd �n vedere totodat� c� parte din prejudiciu a fost acoperit deja de-a lungul celor peste 21 de ani �n care reclamantul a �ncasat drepturile prev�zute de Decretul-lege 118/1990. (din 1 aprilie 1990, asa cum s-a aratat chiar �n cuprinsul actiunii - 365 lei) - evaluate la aproximativ 21.500 de euro, dac� se are �n vedere raportul leu/euro care probabil s-a mentinut de-a lungul celor 252 de luni. Fat� de cele retinute, instanta de apel ar fi apreciat (�n lipsa deciziei 1358/2010 a Curtii Constitutionale a Rom�niei) c� deja Statul Rom�n a compensat prejudiciul �n cea mai mare parte astfel c� suma de 1.000 de euro este cea mai echitabil� si rezonabil�“, se arat� �n sentinta Curtii de Apel Bac�u.
|