Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2012
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
272829    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 13 Februarie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
IADUL ALB

IADUL ALB

• comunele de pe valea Siretului, odat� sub ape, s�nt acum sub n�meti • greul a trecut, �ns�... iarn� mai este • oamenii se pl�ng de pretul lemnelor • autorit�tile au f�cut fat� cu greu, mai ales pe viscol

„Iarna nu-i ca vara“, o sintagm� celebr�, al�turi de expresia „Iarna a venit pe nepreg�tite“ pot exprima, �mpreun�, cel mai bine ceea ce se �nt�mpl�, de vreo s�pt�m�n� �ncoace, �n zona Roman. Cu toate c� s�ntem �n ultima lun� a iernii, r�bufnirea sezonului rece a adus o spaim� aproape inexplicabil� a oamenilor, fat� de un anotimp care, de regul�, se manifest� prin geruri si ninsoare. Probabil obisnuiti deja cu sezoanele mai bl�nde din ultima vreme, multi gospodari au crezut, mai ales c�nd venise sf�rsitul lui ianuarie, c� si �n 2012 va fi la fel. Pentru multi dintre ei, se pare �nv�tati, mai nou, s� cread� mai mult �n ceea ce v�d la televizor dec�t afar�, pe geam, cu proprii ochi, o iarn� normal� �n zona Romanului a devenit un soi de „bau-bau“, care a �mbr�cat formele diverselor coduri, galbene sau portocalii. Pentru moment a trecut unda de soc, dup� trei-patru zile de viscol si altele c�teva �n care gerul a dat s� crape pietrele, majoritatea s�tenilor din zon�, si nu numai, fiind, paradoxal, �nc� foarte contrariati de ceea ce se �nt�mpl�. Un simplu periplu prin comunele de pe valea Siretului, unde oamenii s�nt, de altfel, obisnuiti cu nenorocirile, �ntreprins �n dimineata de 10 februarie de reporterii „Monitorului“, avea s� scoat� la lumin� o lume real� buim�cit� de frig si speranta n�ruit� c� ar mai fi putut s� treac� „lejer“ o alt� iarn�. �nc� de la iesirea din Roman c�tre Sagna nu se poate vedea... nimic altceva dec�t un peisaj frumos de iarn�. Drumul a fost desz�pezit pe ambele sensuri, cu toate c�, pe alocuri, carosabilul acoperit cu om�t b�tucit si �nghetat poate juca feste soferilor neexperimentati. �n rest, de jur �mprejur, �ntr-o liniste nefireasc� si �n „dintii“ r�njiti cu larghete de un soare ce umple cerul senin, numai z�pad�. Gerul, la vreo -20 de grade pe termometru si mult mai aspru resimtit pe piele �n v�nticelul usor, este atoatest�p�nitor. S� tot fie neaua cam de o jum�tate de metru grosime, pe alocuri, numai vegetatia ceva mai �nalt�, de pe marginile fostelor canale de irigatii �ndr�znind s� o str�pung�. �n Lutca este prea putin� animatie, prin curtile din care a fost scoas� z�pada, depus�, ca un zid de cazemat�, pe marginea santului, dar l�s�nd, din loc �n loc, si c�i de acces spre porti. Numai �n statia de autobuz, c�tiva cet�teni zgribuliti si cu g�turile alungite dup� privirile aruncate �n lungul drumului arat� c� mai „misc�“ cineva. �n rest, acelasi peisaj de iarn�, cu balta �nghetat� si fumul care se ridic� peste hornuri, c�ut�nd, invariabil, aceeasi cale joas�, spre valea Siretului.

Greul a trecut

�n peisajul de l�ng� DJ 207 A, m�rginit de valuri de z�pad� adunat� de lame, parc� p�m�ntul se uneste cu cerul. Nu se poate privi cu ochiul liber prea mult, pe �ntinderea aparent nesf�rsit� de z�pad� si nu se poate ghici orizontul. �n schimb, mii de stele argintii sc�nteie �nspre soare, printre plopii aliniati cuminti la marginea drumului. Nu i-au dobor�t viiturile din 2008 si nici acum, ceva mai mult� z�pad� nu �i sperie. Siretul hiberneaz�, ascuns sub gheata care �l acoper� din mal �n mal, si ea �mbr�cat� cu o hain� groas� de z�pad�. Nici o vietate nu �ndr�zneste s�-si arate blana sau penele, cu exceptia c�torva ciori care, de frig, par stane de smoal� pe crengi. Drumul spre Buruienesti este de asemenea practicabil, pentru timpul acesta, doar panta de la intrarea �n sat, aproape de statia PECO, d�nd ceva emotii. �n sat, numai �n centru, aproape de scoal� este ceva mai mult� lume, c�tiva copii care vin sau pleac� deja de la ore anim�nd atmosfera cu vocile care par mai puternice �n linistea iernii. �n rest, lumea �si vede de treburile ei, unii merg la un magazin sau la un birt, altii mai dau z�pada, care pleac� sau vine de la f�nt�ni. Peisajul se repet�, cu fiecare curb� a drumului principal din sat, fiind imitat leit si �n Rotunda. La Doljesti, lumea st� mai mult �n case, la c�ldur�. �n centru, �ns�, se si lucreaz�, c�tiva b�rbati cu lopetile str�duindu-se s� degajeze om�tul din p�rculetul din fata prim�riei. Autorit�tile s�nt la post, coordon�nd desz�pezirea ultimelor ulite. Primarul Gheorghe Cojocaru sintetizeaz� �n c�teva cuvinte prin ce a trecut comunitatea �n ultimele zile. „Au fost c�teva zile cu viscol c�ruia nu i-am putut face fat�, cu toate c� am colaborat cu primarii comunelor vecine, Oteleni si Butea, judetul Iasi. Nu treceau bine utilajele noastre c� z�pada se depunea la loc. Totusi, chiar si asa, am reusit s� tinem deschis, permanent, drumul judetean care face leg�tura cu Romanul si am evitat situatiile de urgent�. S-a depus o cantitate apreciabil� de z�pad�, care a dus la blocarea multor ulite, �ns�, �n ultimele dou� zile le-am redeschis circulatiei. �n acest sens avem dou� utilaje, unul propriu si un altul �nchiriat, pe care le-am folosit la maxim. �n prezent numai �ntr-unele zone mai izolate s�nt numai c�r�ri de acces. Din p�cate, �ns�, m-a surprins ceea ce s-a �nt�mplat cu multi oameni din sat, care au r�mas f�r� lemne. Sigur, nu se asteptau la o iarn� at�t de grea. Asa se �nt�mpl� c�nd visezi c� nu va mai veni si sezonul rece. Noi am ajutat cu lemne cazurile sociale, persoanele �n v�rst� si familiile cu multi copii, �ns� nu putem acoperi, din acest punct de vedere, toate necesit�tile populatiei“, a precizat primarul Gheorghe Cojocaru.

Vox populi

S�tenii din Doljesti, �n special cei �n v�rst�, spun c� au mai v�zut asa ierni, �ns� c�, �ntr-un fel cam... ciudat, nu ar fi crezut, nu se stie de ce, c� iarna va fi asa de grea la final. Rodica Rotaru, o femeie la 62 de ani, se pl�nge de necazul adus de abundenta de om�t. „E greu tare cu lemnele iarna asta. Eu am o pensie de dou� milioane de lei si, �n toamn�, o c�rut� cu lemne se vindea cu trei milioane. De unde s� cump�r? Asa, trebuie s� stau mai mult �mbr�cat�, zi si noapte si m� �nc�lzesc si eu cum pot. M� �nc�lzesc inclusiv la lopat�, d�nd z�pada, pentru c� noi, la tar�, s�ntem �nv�tati de mici cu munca“, spune femeia. Este aprobat�, �n putine cuvinte, de vecina sa, Maria T�nas�, de 85 de ani, o b�tr�nic� destul de glumeat�. Aceasta povesteste cum c� a v�zut, la viata ei si z�pad� c�t casa. „E o iarn� grea, dar frumoas� si oricum trebuia ap� la p�m�nt. Ne e frig, c� asa e v�rsta si asa s�nt vremurile; nu �ti poti permite s� faci prea mare c�ldur�, din cauza scumpetei lemnelor“, afirm� octogenara. Ceva mai mare „veselie“ este prin c�rciumi, unde gradele din paharele cu votc� le contracareaz�, cel putin pe termen scurt, pe cele cu minus de afar�. �ntr-un asemenea birt din Doljesti discutiile s�nt �n toi, cu toate c� mai important� pare soarta Guvernului dec�t vicisitudinile iernii. „Era normal s� cad� Boc, pentru c� a s�r�cit tara. Nu stiu c�t de multe va face Ungureanu �sta, c� tot de B�sescu e pus, dar m�car e moldovean de-al nostru. Poate o s� se uite si la noi, �stia mai am�r�ti, c� murim de foame dac� mai tine iarna mult“, spune un mesean, care este �ncurajat imediat de un altul: „Bine c� nu murim de sete“. Oamenii �si beau linistiti paharele si, �n r�stimpuri, au timp s� contempleze si vremea. „P�n� la urma urmei nu-i o iarn� asa grea, ca prin alte p�rti. P�cat c� s�nt toate scumpe si noi nu avem putere de cump�rare, s� putem sta �n case av�nd de toate p�n� la prim�var�“, conchide un altul. Oamenii s�nt resemnati �n fata iernii, dar stiu c� nu mai poate tine mult oric�t de tare s-ar „zburli“. „Din martie, oricum nu mai are putere gerul, chiar dac� o s� mai ning�. S� treac� «babele» si dup� aia e ca si dus� iarna. Oricum, s� nu uit�m c� am sc�pat o bun� bucat� de vreme, pentru c� putea s� se pun� o z�pad� din asta �n noiembrie si s� o tin� p�n� �n aprilie“, este de p�rere un alt mesean, adept al vinului fiert.

Viata merge �nainte

T�m�seniul este o alt� comun� „�nv�tat�“ cu calamit�tile, dup� inundatiile din 2008 si 2010, unde niscaiva z�pad� si ger s�nt chestiuni peste care se trece relativ repede. Pe 10 februarie, de exemplu, �n satul Adjudeni, era zi de t�rg. Cu toate c�, �n oras tarabele s�nt mai mult goale, dorinta de a face un ban cinstit pare mai mare pentru locuitorii din mediul rural. �n zona central� a localit�tii, dup� catedrala catolic�, este ceva „foial�“, �n jurul orei 11 dimineata. L�ng� cl�direa fostei „cooperative“, o serie de �ntreprinz�tori mai �ndr�zneti au scos �n drum tarabele improvizate cu fructe si legume. Se v�nd �n special kiwi si alte produse exotice, �ns� nu lipsesc nici traditionalele mere. Preturile practicate s�nt undeva �n jurul a 3-4 lei/kilogram. La mare c�utare s�nt si r�d�cinoasele sau cartofii, cu toate c� marfa este bocn� �n saci sau l�dite. „Lumea nu cump�r� acum s� fac� provizii, ci ia mai mult pentru consumul obisnuit, asa c� nu conteaz� c� marfa este �nghetat�. Preturile nu s�nt mari pentru timpul acesta si aici, la Adjudeni, oricum oamenii au ceva mai multi bani dec�t prin alte p�rti, deoarece marea majoritate au rude plecate peste hotare. Este destul de greu si pentru noi, pentru c� �nghet�m aici, l�ng� marf�, dar asta e viata, trebuie s� facem un ban“, a spus una dintre precupete. Ziua de t�rg este respectat� aproape cu sfintenie de s�teni, chiar dac� au sau nu ceva de cump�rat. Permanent, comerciantii aduc marf� de sezon si asta nu numai din punctul de vedere al alimentelor. De exemplu, ieri era o ofert� destul de diversificat� de lopeti pentru z�pad� sau m�turi. �n perimetrul �ngr�dit al bazarului, puteau fi g�siti adev�ratii „pionieri“ ai comertului. V�nz�torii de haine, �nc�lt�minte sau bunuri de larg consum s-au �nv�tat s� se adapteze la orice vreme, pentru c� aceasta este, �n fond, singura lor metod� de subzistent�. Se mai �nc�lzesc �n masini, �ns� nu prea... mult deoarece carburantul trebuie dr�muit cu mare atentie. �ntre sacii cu marf�, mai ales c�nd e vorba de haine, este destul de lesne de mentinut o temperatur� acceptabil�. Ca „suplimente“, obisnuitele cafele, ceaiul, vinul fiert sau nelipsita t�rie. „La noi �n fiecare vineri e zi de t�rg si vine mult� lume, indiferent de vreme. Numai c�nd au fost calamit�tile cele mai mari si Siretul ameninta c� se revars� s-a blocat accesul �n bazar. Asta e, acum e iarn� si e normal s� fie frig, �ns� se circul� pe drumuri, deci nu v�d de ce nu ar veni v�nz�torii“, este de p�rere Tereza Danc�, din T�m�seni. P�r�sim zona �nghetat� a comunelor de l�ng� Roman c�nd termometrele indicau -14 grade Celsius, c�tre un oras la fel de �nghetat. �nc� este iarn� si va mai fi o vreme...

Articol afisat de 2309 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Tudor CIOBOTARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective