IADUL ALB
• comunele de pe valea Siretului, odat� sub ape, s�nt acum sub n�meti • greul a trecut, �ns�... iarn� mai este • oamenii se pl�ng de pretul lemnelor • autorit�tile au f�cut fat� cu greu, mai ales pe viscol „Iarna nu-i ca vara“, o sintagm� celebr�, al�turi de expresia „Iarna a venit pe nepreg�tite“ pot exprima, �mpreun�, cel mai bine ceea ce se �nt�mpl�, de vreo s�pt�m�n� �ncoace, �n zona Roman. Cu toate c� s�ntem �n ultima lun� a iernii, r�bufnirea sezonului rece a adus o spaim� aproape inexplicabil� a oamenilor, fat� de un anotimp care, de regul�, se manifest� prin geruri si ninsoare. Probabil obisnuiti deja cu sezoanele mai bl�nde din ultima vreme, multi gospodari au crezut, mai ales c�nd venise sf�rsitul lui ianuarie, c� si �n 2012 va fi la fel. Pentru multi dintre ei, se pare �nv�tati, mai nou, s� cread� mai mult �n ceea ce v�d la televizor dec�t afar�, pe geam, cu proprii ochi, o iarn� normal� �n zona Romanului a devenit un soi de „bau-bau“, care a �mbr�cat formele diverselor coduri, galbene sau portocalii. Pentru moment a trecut unda de soc, dup� trei-patru zile de viscol si altele c�teva �n care gerul a dat s� crape pietrele, majoritatea s�tenilor din zon�, si nu numai, fiind, paradoxal, �nc� foarte contrariati de ceea ce se �nt�mpl�. Un simplu periplu prin comunele de pe valea Siretului, unde oamenii s�nt, de altfel, obisnuiti cu nenorocirile, �ntreprins �n dimineata de 10 februarie de reporterii „Monitorului“, avea s� scoat� la lumin� o lume real� buim�cit� de frig si speranta n�ruit� c� ar mai fi putut s� treac� „lejer“ o alt� iarn�. �nc� de la iesirea din Roman c�tre Sagna nu se poate vedea... nimic altceva dec�t un peisaj frumos de iarn�. Drumul a fost desz�pezit pe ambele sensuri, cu toate c�, pe alocuri, carosabilul acoperit cu om�t b�tucit si �nghetat poate juca feste soferilor neexperimentati. �n rest, de jur �mprejur, �ntr-o liniste nefireasc� si �n „dintii“ r�njiti cu larghete de un soare ce umple cerul senin, numai z�pad�. Gerul, la vreo -20 de grade pe termometru si mult mai aspru resimtit pe piele �n v�nticelul usor, este atoatest�p�nitor. S� tot fie neaua cam de o jum�tate de metru grosime, pe alocuri, numai vegetatia ceva mai �nalt�, de pe marginile fostelor canale de irigatii �ndr�znind s� o str�pung�. �n Lutca este prea putin� animatie, prin curtile din care a fost scoas� z�pada, depus�, ca un zid de cazemat�, pe marginea santului, dar l�s�nd, din loc �n loc, si c�i de acces spre porti. Numai �n statia de autobuz, c�tiva cet�teni zgribuliti si cu g�turile alungite dup� privirile aruncate �n lungul drumului arat� c� mai „misc�“ cineva. �n rest, acelasi peisaj de iarn�, cu balta �nghetat� si fumul care se ridic� peste hornuri, c�ut�nd, invariabil, aceeasi cale joas�, spre valea Siretului.
Greul a trecut
�n peisajul de l�ng� DJ 207 A, m�rginit de valuri de z�pad� adunat� de lame, parc� p�m�ntul se uneste cu cerul. Nu se poate privi cu ochiul liber prea mult, pe �ntinderea aparent nesf�rsit� de z�pad� si nu se poate ghici orizontul. �n schimb, mii de stele argintii sc�nteie �nspre soare, printre plopii aliniati cuminti la marginea drumului. Nu i-au dobor�t viiturile din 2008 si nici acum, ceva mai mult� z�pad� nu �i sperie. Siretul hiberneaz�, ascuns sub gheata care �l acoper� din mal �n mal, si ea �mbr�cat� cu o hain� groas� de z�pad�. Nici o vietate nu �ndr�zneste s�-si arate blana sau penele, cu exceptia c�torva ciori care, de frig, par stane de smoal� pe crengi. Drumul spre Buruienesti este de asemenea practicabil, pentru timpul acesta, doar panta de la intrarea �n sat, aproape de statia PECO, d�nd ceva emotii. �n sat, numai �n centru, aproape de scoal� este ceva mai mult� lume, c�tiva copii care vin sau pleac� deja de la ore anim�nd atmosfera cu vocile care par mai puternice �n linistea iernii. �n rest, lumea �si vede de treburile ei, unii merg la un magazin sau la un birt, altii mai dau z�pada, care pleac� sau vine de la f�nt�ni. Peisajul se repet�, cu fiecare curb� a drumului principal din sat, fiind imitat leit si �n Rotunda. La Doljesti, lumea st� mai mult �n case, la c�ldur�. �n centru, �ns�, se si lucreaz�, c�tiva b�rbati cu lopetile str�duindu-se s� degajeze om�tul din p�rculetul din fata prim�riei. Autorit�tile s�nt la post, coordon�nd desz�pezirea ultimelor ulite. Primarul Gheorghe Cojocaru sintetizeaz� �n c�teva cuvinte prin ce a trecut comunitatea �n ultimele zile. „Au fost c�teva zile cu viscol c�ruia nu i-am putut face fat�, cu toate c� am colaborat cu primarii comunelor vecine, Oteleni si Butea, judetul Iasi. Nu treceau bine utilajele noastre c� z�pada se depunea la loc. Totusi, chiar si asa, am reusit s� tinem deschis, permanent, drumul judetean care face leg�tura cu Romanul si am evitat situatiile de urgent�. S-a depus o cantitate apreciabil� de z�pad�, care a dus la blocarea multor ulite, �ns�, �n ultimele dou� zile le-am redeschis circulatiei. �n acest sens avem dou� utilaje, unul propriu si un altul �nchiriat, pe care le-am folosit la maxim. �n prezent numai �ntr-unele zone mai izolate s�nt numai c�r�ri de acces. Din p�cate, �ns�, m-a surprins ceea ce s-a �nt�mplat cu multi oameni din sat, care au r�mas f�r� lemne. Sigur, nu se asteptau la o iarn� at�t de grea. Asa se �nt�mpl� c�nd visezi c� nu va mai veni si sezonul rece. Noi am ajutat cu lemne cazurile sociale, persoanele �n v�rst� si familiile cu multi copii, �ns� nu putem acoperi, din acest punct de vedere, toate necesit�tile populatiei“, a precizat primarul Gheorghe Cojocaru.
Vox populi
S�tenii din Doljesti, �n special cei �n v�rst�, spun c� au mai v�zut asa ierni, �ns� c�, �ntr-un fel cam... ciudat, nu ar fi crezut, nu se stie de ce, c� iarna va fi asa de grea la final. Rodica Rotaru, o femeie la 62 de ani, se pl�nge de necazul adus de abundenta de om�t. „E greu tare cu lemnele iarna asta. Eu am o pensie de dou� milioane de lei si, �n toamn�, o c�rut� cu lemne se vindea cu trei milioane. De unde s� cump�r? Asa, trebuie s� stau mai mult �mbr�cat�, zi si noapte si m� �nc�lzesc si eu cum pot. M� �nc�lzesc inclusiv la lopat�, d�nd z�pada, pentru c� noi, la tar�, s�ntem �nv�tati de mici cu munca“, spune femeia. Este aprobat�, �n putine cuvinte, de vecina sa, Maria T�nas�, de 85 de ani, o b�tr�nic� destul de glumeat�. Aceasta povesteste cum c� a v�zut, la viata ei si z�pad� c�t casa. „E o iarn� grea, dar frumoas� si oricum trebuia ap� la p�m�nt. Ne e frig, c� asa e v�rsta si asa s�nt vremurile; nu �ti poti permite s� faci prea mare c�ldur�, din cauza scumpetei lemnelor“, afirm� octogenara. Ceva mai mare „veselie“ este prin c�rciumi, unde gradele din paharele cu votc� le contracareaz�, cel putin pe termen scurt, pe cele cu minus de afar�. �ntr-un asemenea birt din Doljesti discutiile s�nt �n toi, cu toate c� mai important� pare soarta Guvernului dec�t vicisitudinile iernii. „Era normal s� cad� Boc, pentru c� a s�r�cit tara. Nu stiu c�t de multe va face Ungureanu �sta, c� tot de B�sescu e pus, dar m�car e moldovean de-al nostru. Poate o s� se uite si la noi, �stia mai am�r�ti, c� murim de foame dac� mai tine iarna mult“, spune un mesean, care este �ncurajat imediat de un altul: „Bine c� nu murim de sete“. Oamenii �si beau linistiti paharele si, �n r�stimpuri, au timp s� contempleze si vremea. „P�n� la urma urmei nu-i o iarn� asa grea, ca prin alte p�rti. P�cat c� s�nt toate scumpe si noi nu avem putere de cump�rare, s� putem sta �n case av�nd de toate p�n� la prim�var�“, conchide un altul. Oamenii s�nt resemnati �n fata iernii, dar stiu c� nu mai poate tine mult oric�t de tare s-ar „zburli“. „Din martie, oricum nu mai are putere gerul, chiar dac� o s� mai ning�. S� treac� «babele» si dup� aia e ca si dus� iarna. Oricum, s� nu uit�m c� am sc�pat o bun� bucat� de vreme, pentru c� putea s� se pun� o z�pad� din asta �n noiembrie si s� o tin� p�n� �n aprilie“, este de p�rere un alt mesean, adept al vinului fiert.
Viata merge �nainte
T�m�seniul este o alt� comun� „�nv�tat�“ cu calamit�tile, dup� inundatiile din 2008 si 2010, unde niscaiva z�pad� si ger s�nt chestiuni peste care se trece relativ repede. Pe 10 februarie, de exemplu, �n satul Adjudeni, era zi de t�rg. Cu toate c�, �n oras tarabele s�nt mai mult goale, dorinta de a face un ban cinstit pare mai mare pentru locuitorii din mediul rural. �n zona central� a localit�tii, dup� catedrala catolic�, este ceva „foial�“, �n jurul orei 11 dimineata. L�ng� cl�direa fostei „cooperative“, o serie de �ntreprinz�tori mai �ndr�zneti au scos �n drum tarabele improvizate cu fructe si legume. Se v�nd �n special kiwi si alte produse exotice, �ns� nu lipsesc nici traditionalele mere. Preturile practicate s�nt undeva �n jurul a 3-4 lei/kilogram. La mare c�utare s�nt si r�d�cinoasele sau cartofii, cu toate c� marfa este bocn� �n saci sau l�dite. „Lumea nu cump�r� acum s� fac� provizii, ci ia mai mult pentru consumul obisnuit, asa c� nu conteaz� c� marfa este �nghetat�. Preturile nu s�nt mari pentru timpul acesta si aici, la Adjudeni, oricum oamenii au ceva mai multi bani dec�t prin alte p�rti, deoarece marea majoritate au rude plecate peste hotare. Este destul de greu si pentru noi, pentru c� �nghet�m aici, l�ng� marf�, dar asta e viata, trebuie s� facem un ban“, a spus una dintre precupete. Ziua de t�rg este respectat� aproape cu sfintenie de s�teni, chiar dac� au sau nu ceva de cump�rat. Permanent, comerciantii aduc marf� de sezon si asta nu numai din punctul de vedere al alimentelor. De exemplu, ieri era o ofert� destul de diversificat� de lopeti pentru z�pad� sau m�turi. �n perimetrul �ngr�dit al bazarului, puteau fi g�siti adev�ratii „pionieri“ ai comertului. V�nz�torii de haine, �nc�lt�minte sau bunuri de larg consum s-au �nv�tat s� se adapteze la orice vreme, pentru c� aceasta este, �n fond, singura lor metod� de subzistent�. Se mai �nc�lzesc �n masini, �ns� nu prea... mult deoarece carburantul trebuie dr�muit cu mare atentie. �ntre sacii cu marf�, mai ales c�nd e vorba de haine, este destul de lesne de mentinut o temperatur� acceptabil�. Ca „suplimente“, obisnuitele cafele, ceaiul, vinul fiert sau nelipsita t�rie. „La noi �n fiecare vineri e zi de t�rg si vine mult� lume, indiferent de vreme. Numai c�nd au fost calamit�tile cele mai mari si Siretul ameninta c� se revars� s-a blocat accesul �n bazar. Asta e, acum e iarn� si e normal s� fie frig, �ns� se circul� pe drumuri, deci nu v�d de ce nu ar veni v�nz�torii“, este de p�rere Tereza Danc�, din T�m�seni. P�r�sim zona �nghetat� a comunelor de l�ng� Roman c�nd termometrele indicau -14 grade Celsius, c�tre un oras la fel de �nghetat. �nc� este iarn� si va mai fi o vreme...
|