Nu s�nt p�duri pentru veterani
• veteranii de r�zboi si urmasii acestora de pe Valea Muntelui nu pot fi �mpropriet�riti pentru c� nu este cu ce • �n situatia aceasta, primarii nu pot pune �n aplicare sentinte definitive si irevocabile • necesarul pentru cei care au luptat �n al doilea r�zboi ar fi de 4.387 de hectare, f�r� Bicazu Ardelean si Bicaz Chei • Drepturile unor oameni care si-au riscat vietile pe c�mpul de lupt� �n cel de-al Doilea R�zboi Mondial s�nt terfelite printr-un cumul de factori: o lege schioap�, birocratie, judec�tori cu decizii diferite si aplicarea legislatiei �n mod diferentiat, �n functie de zon� si context. Toate acestea fac ca sute de nemteni care tr�iesc �n 13 comune de pe Valea Muntelui - veterani si urmasi de-ai lor - s� astepte de ani de zile s� fie �mpropriet�riti cu cinci hectare de teren forestier, asa cum prevede Legea 187/1945. Unii dintre cei �ndrept�titi au p�m�ntul �n st�p�nire cu acte, altii stau pe liste �ng�lbenite de timp, av�nd calitatea de „�ndrept�titi“, iar altii nici pe-un petec de h�rtie n-au mai �nc�put. S�tui de asteptat si nemaistiind �n cine s� se mai �ncread�, oamenii au apelat �n ultim� instant� la Institutia Avocatului Poporului, joi, 9 februarie, poposind la Piatra Neamt presedintele acesteia, Gheorghe Iancu, si adjunctul s�u, Ionel Oprea, de loc din Neamt. De fat� la discutii au venit primarii munteni, desemnati un fel de lideri de sindicat ai celor nedrep�titi, �n capul c�rora se sparg problemele locuitorilor, sefii Directiei Silvice, ai ITRSV Suceava, ai Prefecturii, OCOT si Consiliului Judetean.
O lege si multe interpret�ri
Discutiile despre nedreptatea muntenilor le-a deschis prefectul Mihai Archip. A fost cel care a prezentat „cadrul legal“ al situatiei ce cu greu va putea fi dezamorsat�. Numai din comuna Tasca au fost trimise la Avocatul Poporului 83 de petitii. La fel au procedat si oamenii din Ceahl�u, Poiana Teiului etc, care se v�d cu dreptatea �n m�n� dar �n zadar. �nt�mpin�rile f�cute de c�tre cei doi sefi de la „Avocat“ n-au reusit s� aduc� liniste �n sufletul primarilor, constienti c� oamenii s�nt sup�rati pe ei, ca alesi locali. „Avocatii“ au vrut s� aud� si opinia lui Simion Maftei, directorului Directiei Silvice, pentru c� „vrem s� afle oamenii - nu se d� p�dure pentru c� nu vrea primarul ori nu vrea domnul director al directiei“, a spus presedintele Gheorghe Iancu. Ilie Petre, seful Serviciului juridic din Prefectur�, a prezentat pe scurt aplicarea sau neaplicarea Legii 187/1945, �n ultimii 22 de ani �n Neamt. El a precizat c� legea s-a aplicat partial �n zona de munte. „Oamenii au fost pe front si legea �n forma initial� le d�dea dreptul la teren. Dar birocratia a fost premerg�toare �mpropriet�ririlor si �n judetul Neamt si asta din dou� motive: �n zona de munte nu exist� teren agricol, care se putea da oamenilor pentru c� nu se preciza c� trebuie doar p�dure, iar dup� 1948 legea din ‘45 deja nu mai prezenta important�, pentru c� «p�durile au devenit bunuri ale �ntregului popor». Asa c� nu se mai putea vorbi de �mpropriet�riri. �n unele localit�ti oamenilor li s-au dat terenurile de atunci, altii au fost trecuti pe liste c� li se cuvine s� primeasc� iar unora li s-au dat titluri de proprietate cu precizarea unul-dou� hectare, f�r� a se spune ce fel de p�m�nt. Deci din ‘48 nu se mai poate vorbi de �mpropriet�rire. Din p�cate, legea nu a fost �n sprijinul aplicatorului si s-au iscat foarte multe discutii. Oamenii care au ajuns �n tribunale au obtinut sentinte diferite de la acelasi judec�tor, sau diferite de la o judec�torie la alta, desi au fost colegi pe frontul de lupt� si s�nt vecini de ani de zile. Directia Silvic� a cerut s� se dea �n posesie p�sunile comunale �mp�durite, dar oamenii nu vor asta. La nivel de judet, except�nd Bicazu Ardelean si Bicaz Chei, ne trebuie 4.387 de hectare de p�dure pentru �mpropriet�rire“, a declarat Ilie Petre.
„Statul rom�n s� fac� dreptate!“
Directorul Simion Maftei a precizat c� nu exist� fond silvic pe m�sura nevoilor. „O vreme am pus �n posesie, apoi a ap�rut o sentint� a Curtii Constitutionale, care a zis c� statul rom�n este proprietarul p�durilor si are drept de proprietate asemeni oric�rui cet�tean pe terenul s�u. Dup� restituiri, statul are acum cam c�t avea �n 1945, adic� circa 164.000 de hectare de p�dure �n tar�. Nu stiu ce s� zic de sentintele judec�toriesti - e posibil s� nu se fie opozabile! Noi n-am fost parte �n proces si nic�ieri nu zice c� trebuie s� se restituie p�dure. De ce s� nu fie teren agricol?“, a spus directorul Maftei. R�spunsul s�u n-a fost deloc pe placul primarilor. „Eu am jurat pe Biblie s� respect legea si c�nd oamenii au venit cu dovezi c� li se cuvine p�mntul, am dat hot�r�re s�-l dau. Prefectul a zis c�-s t�mpit si mi-a anulat propunerea, iar omul s-a dus �n instant�. Cine a dat Legea 187/1945? Eu - nu, prefectul - nu, Directia Silvic� - nu! Este o hot�r�re a statului rom�n! El a dat legea, el s� dea p�m�ntul! Atunci era p�dure din Domeniul coroanei, acum e din avutia statului. DS este doar administrator. Eu nu vreau s� m� cert cu nimeni, dar statul rom�n s� fac� dreptate! Izlazul nu �ncape �n discutie! Veteranii mei s-au dus �n instant� si din 117 dosare, la 88 s-a dar dreptate, iar restul, cu aceleasi dovezi, au pierdut procesul. Mai nou se vorbeste c� urmasii veteranilor, pentru c� au tot murit vechii soldati de 22 de ani si cei ce-au r�mas au peste 70 de ani, cic� n-ar avea dreptul! Dar oamenii astia cer aceeasi suprafat� - cinci hectare ale veteranului, nu mai mult! Ce s� facem, s� astept�m s� moar� toti? Dar altceva - dac� �n an cu alegerile, niste b�ieti isteti s-ar putea trezi s� ne fac� dosare penale pentru c� noi, primarii, nu aplic�m sentintele definitive? �nfund�m pusc�ria!“, a spus Alexandru Dr�gan. Discutiile au fost lungi, primarii munteni ar�t�nd c� s�nt „lideri“ ai celor de pe front. Prefectul si-a fixat ca target s� rezolve aceast� problem� p�n� �i expir� mandatul.
|