Iarn� grea, drumuri �nchise, va mai ninge...
• din cauza vremii nefavorabile, DN Piatra Neamt-Roman si DN Roman-Vaslui au fost �nchise • sf�rsitul s�pt�m�nii trecute a dat din nou de furc� am�r�tilor f�r� cas�, 22 de persoane fiind cazate �n ad�posturi sociale • un vasluian si un lituanian au fost scosi din n�meti de pompieri, la Dealul M�rului • localnicii din Roman spun c� nu au mai v�zut asa iarn� din 1970 • acumularea de gheat� de pe cursul Bistritei are peste 7 km • meteorologii spun c� va mai ninge, va fi viscol si polei •
Vremea rea din ultimele zile, dar si prognoza pentru aceast� s�pt�m�n�, i-a f�cut pe reprezentantii Drumurilor Nationale s� cear� Ministerului Transporturilor �nchiderea a dou� artere rutiere. Este vorba de DN 15D, Piatra Neamt-Roman si Roman p�n� la limita cu judetul Vaslui, la Cr�iesti, r�spunsul oficial la solicitare fiind afirmativ, decizia fiind valabil� �ncep�nd de ieri, de la ora 15. „�n acest moment (ora 14 - n.r.), pe toate drumurile din judet se circul� �n conditii de iarn�. Mai dificil este traficul pe drumul national care face leg�tura �ntre orasele Piatra Neamt si Roman. Cei de la Drumuri Nationale au cerut ca acest tronson, dar si cel dintre Roman si granita cu judetul Vaslui, s� fie �nchise. Situatia a fost analizat� si �n functie de prognoza pe urm�toarele zile care anunt� ninsori si viscol, asa c� s-a decis �nchiderea circulatiei. Am oprit traficul“, a declarat comisarul sef Cezar Asandei, seful Politiei Rutiere Neamt. „Se circul� si dintr-o parte si din cealalt�. Nu s�nt camioane blocate si nici portiuni cu probleme deosebite. Ce-i drept ajungi la destinatie mai greu, �ns� ajungi“, ne-a declarat un romascan care a parcurs, ieri dimineat� distanta �ntre Piatra Neamt si Roman �n dou� ore. Ieri, judetul Neamt �nc� se afla sub atentionare de cod galen, iar vremea nu d�dea semne de �mbun�t�tire. Asadar si �n urm�toarele zile, spun meteorologii, ne asteapt� ninsori, intensific�ri ale v�ntului, viscol si polei. Primarii din judet s�nt tinuti permanent la curent privind evolutia vremii, de Comandamentul Judetean pentru Situatii de Urgent�.
TIR-uri blocate �n Dealul M�rului
Pompierii militari au fost din nou la datorie �n ultimele zile, asa cum au f�cut-o de fiecare dat� c�nd a fost nevoie s� intervin� la incendii, inundatii, accidente, salvarea unor persoane sau orice alt� situatie de urgent�. Acum ei au intrat �n n�meti, ajut�nd doi soferi de TIR blocati �n Dealul M�rului �n timpul ninsorilor abundente de vineri, 3 februarie. Un echipaj special alc�tuit, de la instituirea codurilor de alert�, a plecat, �n jurul orei 19.50, c�tre zona G�dinti - Poienari, �n urma unui apel primit de la un sofer lituanian, care r�m�sese �n viscol. �n drumul spre acesta, pompierii romascani au �nt�lnit un alt sofer de autotren cu mari probleme, care risca s� blocheze soseaua Roman - Vaslui. Echipajul de interventie a fost coordonat de c�pitanul Constantin Mihai Parasca, comandantul detasamentului local de pompieri, cuprinz�ndu-l si pe subofiterul Remus Chiril�, unul dintre cei mai experimentati mecanici ai unit�tii. „A fost acordat sprijin, �n zona comunei G�dinti, lui Nicu G., soferul unui TIR �nmatriculat �n Vaslui, care r�m�sese blocat pe DN 15 D. Cu ajutorul experientei de mecanic a lui Remus Chiril� si cu autospeciala de interventie de peste 20 de tone, autocamionul a fost readus la functionare. Ulterior, echipajul s-a deplasat �n zona Poienari, unde a tractat p�n� �ntr-un spatiu de parcare si autotrenul lituanian. Pe toat� perioada c�t va exista riscul de �nz�peziri si se mentin codurile de avertizare, colegii nostri s�nt la datorie, gata s� intervin� �n orice conditii“, a declarat c�pitanul Iulian Jugan, purt�tor de cuv�nt al Inspectoratului pentru Situatii de Urgent� „Petrodava“ Neamt.
Hipotermii, deger�turi si cazuri sociale - efectele iernii
Iarnea grea ce a n�v�lit pe nepus� mas� pare a fi f�r� sf�rsit, iar necazurile inerente au afectat pe toat� lumea. Cei mai loviti s�nt oamenii f�r� ad�post care nu au cum se proteja de temperaturile foarte sc�zute. Nici pentru cadrele medicale de la Serviciul de Ambulant� nu a fost prea usoar� aceast� perioad�, acestia fiind nevoiti s� umble noapte de noapte prin ger pentru a r�spunde solicit�rilor si pentru a aduna oamenii f�r� ad�post. Sf�rsitul s�pt�m�nii trecute a fost unul la fel de plin, cu multe solicit�ri si cazuri sociale, cu c�teva hipotermii si deger�turi, usoare din fericire. De vineri seara si p�n� duminic� dimineat� echipajele au transportat la spitale sau direct la ad�posturi 22 de cazuri sociale si, de aceast� dat�, oamenii nu s-au mai opus, ci au fost de acord cu transferul la aceste centre, pentru a se mai �nc�lzi si a c�p�ta si o mas� cald�. Pe l�ng� acesti pacienti, medicii au dat ajutor altor c�teva sute de persoane, cei mai multi cardiaci, care au sunat la 112. „Printre cazurile sociale pe care le-am transportat la spital a fost si un pacient care suferise deger�turi la membrele superioare si inferioare, dar f�r� probleme majore. Au mai fost si doi pacienti care aveau hipotermii usoare, unul din Piatra Neamt si altul la T�rgu Neamt, dar nici unul dintre cazuri nu a prezentat complicatii. �n rest, am avut foarte multe solicit�ri dar, din fericire, am ajuns la toate, numai c� �n anumite situatii destul de greu si cu �nt�rziere, din cauza drumurilor acoperite cu z�pad�“, a declarat medicul Letitia Damoc, sefa Ambulantei Neamt. De de dou� s�pt�m�ni, de c�nd a �nceput iarna grea, cu z�pezi, ceva viscol si geruri cumplite, sute de persoane f�r� ad�post au ajuns �n centrele sociale, iar zeci de pacienti au suferit deger�turi, hipotermii, mai mult sau mai putin grave, dar si fracturi. �n continuare, medicii se asteapt� la o crestere a num�rului de cazuri mai ales c� z�pezile par a fi de neoprit, iar de la mijlocul acestei s�pt�m�ni se re�ntoarce gerul.
„A-nceput de ieri s�...cad�!“
Romascanii vor resimti din plin efectele unei ierni care de abia s-a instalat �n toat� splendoarea de duminic�, 5 februarie. Asta dac� putem spune asa, deoarece au fost si vor fi probleme. De s�mb�t� noaptea, ninsoarea a c�zut cu nemiluita asupra unui oras si asa �nghetat de gerurile crunte, cu temperaturi mult sc�zute sub minus 20 de grade Celsius. Str�zile s-au acoperit cu un strat s�n�tos de z�pad�, cum multi spun c� nu au mai v�zut de c�tiva ani, c�nd au fost �nchise scoli si gr�dinite, iar drumarii abia au f�cut fat� la desz�peziri. Atunci, n�metii de un „stat de om“ str�juiau cuminti drumurile, iar masinile circulau printr-un culoar �ngust de trei metri. Locatarii blocurilor au avut de p�timit, mai ales dimineata, dup� ce toat� noaptea z�pada a curs cu nemiluita din cerul plumburiu. Nu se putea iesi afar� din scara blocului, usile fiind blocate de om�t. Dar, atunci, mai functiona, nu ca acum, voluntariatul. B�rbatii �n puteri, �narmati cu lopeti de lemn sau metalice, au croit poteci, pentru ca toti s� se poat� deplasa pentru o p�ine, o sticl� cu lapte si alte alimente. „Tin minte ca si acum. Eram copil, aveam vreo 12 ani. �n iarna lui 1970, �n ianuarie, a c�zut o z�pad� ce nu mai v�zuser� p�rintii mei din 1954. Locuiam �ntr-un bloc de pe Anton Pann si eram elev la Scoala 8, din cap�tul str�zii. A c�zut at�ta z�pad�, �nc�t a fost �nchis�, spre bucuria noastr�, scoala timp de o s�pt�m�n�. Din bloc nu s-a putut iesi, p�n� c�nd vecinii de pe scar� au reusit s� urneasc� usa de la intrare, blocat� de n�metii c�t un „stat de om“ si s� fac� p�rtie p�n� la strad�. Oamenii au circulat pe carosabilul acoperit de un strat b�t�torit de z�pad�, de c�tiva zeci centimetri, nivelat de lamele utilajelor de desz�pezire. V�ntul care sufla cu putere �ti p�trundea si �n oase, atunci c�nd te duceai s� cumperi o p�ine sau o sticl� cu lapte. Oamenii gospodari mai aveau f�cute provizii. Tin minte c� la noi, aveam pe balcon o putin� cu jum�ri, carne si c�rnati, la un loc. Cartofi si fasole erau. Nu am dus lips� de m�ncare. O s�pt�m�n� �ntreag� am stat �n cas�, la c�ldur�, dat� din belsug. Pl�teai ceva mai mult la �ntretinere, �ns� incomparabil cu facturile �ngrozitoare de acum. S�nt vremuri grele, nu stiu cum vom iesi din iarn�, dar si din criza asta“, a evocat iarna de acum 42 de ani, Costel Ciobanu. Revenind la iarna actual�, ieri, prin oras drumurile erau circulabile, prin grija administratiei, utilajele circul�nd aproape non-stop, mai ales pe str�zile principale. Mai greu se circul� pe aleile dintre blocuri, str�dutele adiacente, �ns� autorit�tile asteapt� ca ninsoarea s� mai sl�beasc�, pentru a putea interveni eficient. Romascanii, care mai au ceva bani, calc�, mai rar acum, doar hipermarketurile, de unde se aprovizioneaz� pentru o perioad� mai lung�, �n speranta c� efectele iernii se vor diminua c�t mai repede. Sperante �ns� desarte, pentru �nc� ceva timp. Prim�vara totusi este destul de departe.
Creste podul de gheat� de pe Bistrita
Frica de a nu fi blocat judetul de z�pad� l-a scos din cas� pe prefectul Mihai Archip, care s�mb�t�, �nainte de pr�nz, s-a �nt�lnit on- line cu seful s�u, Emil Boc. �n cadrul videoconferintei au fost examinate m�surile luate pentru atenuarea efectelor viscolului si ale ninsorilor abundente. La �ntrunirea video au mai participat primarul Gheorghe Stefan, doi reprezentanti ai Consiliului Judetean, sefii Politiei, Jandarmeriei si Situatiilor de Urgent�, conducerea Sectiei Drumuri Nationale, de la Drupo si reprezentantul judetean al Asociatiei Comunelor din Rom�nia. Neamtul s-a aflat tot week-end-ul sub atentionare de cod galben de ninsori, intensific�ri ale v�ntului, viscol si polei, iar temperatura medie a fost de minus 11,7 grade Celsius. Temperaturile negative �nregistrate �n ultima perioad� au sporit lungimea blocurilor de gheat� de pe r�ul Bistrita. Astfel, pe sectorul cuprins �ntre Viaductul Poiana Largului p�n� �n aval o sut� de metri de podul Ruseni (comuna Poiana Teiului), pe o lungime de circa 7 km, r�ul prezint� aglomer�ri de gheturi, groase de p�n� la 2,5 metri. Pe sectorul cuprins �ntre podul S�vinesti si trei sute de metri �n amonte de podul Frumosu (comuna Farcasa), pe o lungime de 4,5 km, r�ul prezint� aglomer�ri de gheturi groase de p�n� �ntr-un metru, cu canal dezghetat cu l�timi �ntre unul si trei metri, pe 20 - 25% din lungimea tronsonului. Pod de gheat� s-a format de la podul Lunca (sat Lunca, comuna Borca) �n amonte un km. Prefectul a emis un ordin pentru ca �n prim�riile comunelor mai expuse capriciilor iernii s� se instituie serviciu de permanent�. Printre celelalte m�suri dispuse primarilor se num�r� si asigurarea viabilit�tii drumurilor pentru a permite accesul autospecialelor de interventie, actualizarea bazelor de date cu persoanele posibil a fi afectate de aceste fenomene: dializati, gravide, b�tr�ni, dar si asigurarea conditiilor de cazare si alimentare a persoanelor f�r� ad�post.
|