Viata la mai mult de -20 de grade

• orasul a amortit sub apďż˝sarea continuďż˝ si precisďż˝ a gerului • putini oameni se ďż˝ncumetďż˝ sďż˝ iasďż˝ din casďż˝, numai de nevoie • taximetristii rezistďż˝ eroic, iar pietarii au abandonat lupta • vai de mama „boschetarilor“... • numai cďż˝rciumile sďż˝nt ceva mai animate •

Romanul a ďż˝nghetat bocnďż˝. Anotimpul rece nu l-a luat prin surprindere, mai ales cďż˝ zona este un pol al frigului din ďż˝ntreaga Moldovďż˝, ďż˝nsďż˝ spectacolul iernii, pe care mai toatďż˝ lumea o „vorbea de rďż˝u“ ďż˝n lipsďż˝, i-a luat, parcďż˝, toatďż˝ rďż˝suflarea. De cďż˝teva zile, de cďż˝nd gerul si-a cerut suprematia asupra a tot si toate, orasul hiberneazďż˝. ďż˝n municipiu este ca peste tot pe vremea aceasta, cu aceleasi masini parcďż˝ uitate ďż˝n parcďż˝ri de proprietarii ce nu le-au putut porni, cu zgomotele scrďż˝snite ale zďż˝pezii sub bocancii grďż˝biti si cu aceeasi dorintďż˝ a tot ce e viu sďż˝ caute cďż˝ldurďż˝. ďż˝ntr-o iarnďż˝ care si-a intrat deplin ďż˝n drepturi, orasul amorteste. Trecďż˝torii sďż˝nt putini, chioscurile sďż˝nt 90% ďż˝nchise, ceva animatie fiind numai ďż˝n vecinďż˝tatea institutiilor unde lumea ajunge de nevoie. Sau la serviciu. „Asa o iarnďż˝ nu a mai fost de multďż˝ vreme. Culmea este cďż˝, acum cďż˝teva sďż˝ptďż˝mďż˝ni si chiar pe la sďż˝rbďż˝tori, se plďż˝ngea lumea cďż˝ nu a nins si cďż˝ nu a fost suficient de ger, ca sďż˝ mai moarďż˝ din microbi. Asa e iarna, ďż˝nsďż˝ pe lďż˝ngďż˝ faptul cďż˝ ne e frig, ne ďż˝nfrigureazďż˝ si vremurile. Oamenii stau de nevoie ďż˝n casďż˝ si fac economie la cďż˝ldurďż˝ sau electricitate, de teama facturilor. Totul s-a scumpit, iar aceastďż˝ iarnďż˝, frumoasďż˝ de altfel, ne face sďż˝ ne gďż˝ndim cu ďż˝ngrijorare la primďż˝varďż˝“, a spus romascanul Liviu Costea. La fel de ďż˝ngrijorati se uitďż˝ prin geamurile aburite ale masinilor si taximetristii. Gazul e scump, iar patronii nu prea ďż˝i lasďż˝ sďż˝ ďż˝l ardďż˝ „de pomanďż˝“, pe stationare. Cum nici musterii nu prea sďż˝nt, acestor pionieri ai statului ďż˝n ger nu le rďż˝mďż˝ne decďż˝t sďż˝ bea cafea dupďż˝ cafea si ceai dupďż˝ ceai, gďż˝ndindu-se si ei la... vremuri mai bune. Piata Centralďż˝ este goalďż˝, comerciantii obisnuiti ai locului stiind cďż˝ ďż˝si compromit marfa, dar mai ales sďż˝nďż˝tatea ďż˝nfruntďż˝nd gerul ďż˝n care, oricum, nu-i prea mai arde nimďż˝nui sďż˝ iasďż˝ din casďż˝. Ceva mai animat este ďż˝n cďż˝rciumi, mai ales ďż˝n bodegile de cartier, unde si-au gďż˝sit adďż˝post si amďż˝rďż˝tii care stau pe strďż˝zi ori cersetorii. Alcoolul le dďż˝ multora dintre ei un soi de curaj de moment, sau o uitare la fel de efemerďż˝ a propriei conditii. „E de jale. Care dintre boschetarii ca mine trece de iarna asta o mai duce o mie de ani. Nu-i chip de trďż˝it asa. Stďż˝m si noi prin cďż˝rciumi si, noaptea, mai pe la spital, mai pe lďż˝ngďż˝ un patron mai inimos. Mai este luna «fe-martie» si gata, mai e de trďż˝it. vine cďż˝ldura“, a spus Viorel, unul dintre oamenii strďż˝zii din Roman. ďż˝n zona gďż˝rii si autogďż˝rii, altďż˝datďż˝ una dintre cele mai animate din oras, domneste aceeasi liniste bizarďż˝, ďż˝n care si zgomotele masinilor par sďż˝ se amplifice. Nici picior de cďż˝ine vagabond sau de cersetor pe strada ireal de pustie. Parcul, la fel de pustiu, aratďż˝ ca un soi de cristal alb, mat. Pďż˝nďż˝ si ciorile au amortit, cďż˝te una cďż˝zďż˝nd, ďż˝n rďż˝stimpuri, fďż˝rďż˝ sďż˝ mai poatďż˝ zbura vreodatďż˝. Orasul rezistďż˝, prin infrastructurďż˝ si retelele de utilitďż˝ti, cum dau asigurďż˝ri oficialii, ďż˝nsďż˝ e clar, nimeni nu se simte bine. Poate... la primďż˝varďż˝...