Nemteni bolnavi de 28 de milioane de euro
• aceasta este suma pe care a pl�tit-o anul trecut Casa de Asigur�ri pentru retetele gratuite si compensate ale nemtenilor • fat� de anii trecuti, suma a crescut foarte mult • �ngrijorati, sefii CJAS vor face controale pentru a vedea dac� nu cumva s-au prescris retete aiurea Consumul de medicamente arat� cel mai clar starea de s�n�tate a populatiei judetului, iar faptul c� de la an la an aceast� sum� este �n crestere reliefeaz� clar s�n�tatea tot mai precar� a nemtenilor.
Bilantul de activitate al Casei de Asigur�ri de S�n�tate a ar�tat c� pentru anul care tocmai s-a �ncheiat s-au pl�tit pentru medicamentele cu si f�r� contributie personal�, dar si pentru medicamentele pentru boli cronice utilizate �n programele nationale de s�n�tate peste 122,6 milioane de lei, adic� mai bine de 28 de milioane de euro. Trebuie tinut cont c� suma aceasta, desi pare urias� nu a fost totusi �ndeajuns de mare pentru a acoperi integral nevoile bolnavilor. Multi nu au mai apucat s�-si ia retetele gratuite ori compensate pentru c� farmaciile nu mai aveau fonduri, iar altii nu au avut acces �n programele de s�n�tate, unde se intr� foarte greu, fiind lungi liste de asteptare, tot din cauza lipsei banilor. Dup� cum era de asteptat, cei mai multi bani s-au dat pentru afectiunile cronice si acute ce pot fi tratate cu medicamente prescrise de medicii de familie ori de specialisti. Pentru aceste categorii de pacienti s-au decontat sume totale de 84,5 milioane de lei. Si reprezentantii Casei Neamt au constatat c� s-au cheltuit foarte multi bani pe medicamente, motiv pentru care vor face verific�ri pentru a vedea dac� nu cumva s-au prescris retete prea scumpe acolo unde nu era cazul. „Ni s-a p�rut suma de anul trecut exagerat�, cu mult mai mare dec�t �n anii trecuti, motiv pentru care am cerut s� se fac� controale la medicii de familie si la specialisti ca s� vedem dac� retetele eliberate au fost cu adev�rat justificate“, a declarat Valeric� Fr�til�, seful CJAS. Bani foarte multi s-au alocat si pentru tratarea nemtenilor inclusi �n programe nationale de s�n�tate, acestia suferind de hepatite, cancer, boli rare etc. Pentru aceste categorii de pacienti, statul a pl�tit anul trecut 38,1 milioane de lei si trebuie precizat c� doar o parte dintre bolnavi primesc tratamente gratuite, multi fiind trecuti pe liste de asteptare. „Exist� anumite afectiuni care necesit� tratamente extrem de scumpe. Cele mai costisitoare medicamente decontate de noi s�nt pentru doi bolnavi din judet care sufer� de boala Gaucher, fiecare av�nd nevoie de tratamente de 1 miliard de lei vechi pe lun�. Lipsa medicatiei este egal� cu moartea. La fel este si cazul persoanelor care fac tratamente post-transplant si unde este nevoie de terapie toat� viata pentru a nu fi respins organul transplantat. O boal� foarte scump� este si poliartrita, tratamentul lunar ajung�nd cam la 30-50 de milioane de lei, cam ca la hepatitele B sau C. Diferenta const� �n faptul c� pentru hepatite tratamentul este limitat, 6 luni sau un an, pe c�nd la poliartrit� se face toat� viata. S�nt boli rare ce necesit� tratamente scumpe, dar aici nu se face rabat si se aloc� bani, fiind vorba efectiv de probleme de viat� si de moarte“, a ad�ugat Valeric� Fr�til�. �n Neamt figureaz� �n evidente peste 150.000 de bolnavi, mai bine de o treime fiind cardiaci, iar o parte �nsemnat� suferind de diabet. Medicii �si explic� cresterea num�rului de pacienti prin alimentatia tot mai nes�n�toas� care este consumat� �n ultimii 20 de ani, prin lipsa de miscare, cresterea obezit�tii, dar si prin faptul c� oamenii au mai mult� grij� de ei �n sensul c� merg mai des la medic si fac controale periodice �n urma c�rora se depisteaz� din vreme afectiuni cronice. C�t despre cresterea consumului de medicamente, exist� si voci care sustin c� �n ultimii ani medicii au �ncurajat consumul prescriind cu prea mare usurint� medicamente scumpe si multe. Tocmai de aceea s-a decis cumva revenirea la medicamente mai ieftine, prin �ncurajarea consumului de generice (medicamente mai ieftine, dar cu aceeasi substant� activ� ca si originalele), fapt agreat de reprezentantii statului, dar contestat de unii medici.
|