Testamentul lui Mos Gheorghe, centenarul Bicazului Ardelean

Gheorghe Caia, din satul Telec, comuna Bicazu Ardelean, a avut
bucuria s� tr�iasc� marti, 17 ianuarie, clipa celor 100 de ani de
viatďż˝. Conducerea administratiei locale programase sďż˝-l
s�rb�toreasc� cu toate onorurile presupuse de v�rsta senectutii ieri,
la una din pensiunile locului, cadru �n care i-ar fi fost �nm�nate o
diplom� de onoare si un mic dar �n bani, ca simboluri ale
respectului comunit�tii pentru veacul de convietuire �n localitatea
Bicazu Ardelean. Numai c� n-a fost s� fie, Divinitatea hot�r�nd s�-l
treac� pe t�r�mul vesniciei, la doar c�teva zile de la primul pas �n cel
de-al 101-lea an. Cauza decesului, o boal� necrut�toare, c�ruia
omul nu i-a putut face fatďż˝, cu tot efortul depus de doctorii de la
Spitalul Judetean, unde fusese transportat joi, 19 ianuarie. „ďż˝n loc
s� fie s�rb�toare, ieri l-am condus pe concet�teanul nostru
Gheorghe Caia pe ultimul s�u drum. Ne-a p�rut nespus de r�u c�
ne-am desp�rtit, asa fulger�tor, la doar c�teva zile dup� ce �mplinise
respectabila v�rst� de 100 de ani. A fost si trebuie s� r�m�n� pentru
noi toti un model de convietuire, de comportament si de modestie.
Asta, dat fiind c� centenarul nostru a dat �ntotdeauna dovad� de
echilibru si �ntelepciune, indiferent de vitregiile si �ncerc�rile vietii pe
parcursul unui veac. Nu �nt�mpl�tor, Executivul si Consiliul Local
Bicazu Ardelean hot�r�ser� ca duminic�, 22 ianuarie, �ntr-un cadru
festiv, sďż˝-i ofere lui Gheorghe Caia o diplomďż˝ de onoare si o micďż˝
atentie material�, �n semn de respect pentru modul �n care a stiut s�
trďż˝iascďż˝ cei 100 de ani ai sďż˝i“, a declarat cu mďż˝hnire Ioan Constantin
B�rsan, primarul comunei Bicazu Ardelean.

„Un secol care a trecut precum un fum“

C�t priveste viata lui Mos Gheorghe, c�t un veac de istorie cu bunele
si relele sale, doar cele dou� r�zboaie mondiale smulg�ndu-l din
casa �n care Dumnezeu �i sortise s� tr�iasc� �mpreun� cu sotia,
Floarea, si cei opt copii ai s�i, patru b�ieti si patru fete, basca
treisprezece nepoti si sapte strďż˝nepoti. „A trďż˝it si vďż˝zut cu ochii sďż˝i,
copil fiind, ororile primului r�zboi, lupte grele av�nd loc �n apropierea
gospod�riei p�rintesti, dar si bucuria form�rii Rom�niei Mari, apoi
perioada interbelic� cu criza mondial� din anii �'29 - �'33, a f�cut al
doilea r�zboi mondial pe frontul de est, c�reia i-a supravietuit ca
prin minune, a trecut prin perioada de dictatur� comunist� si �n
ultimele douďż˝ decenii, prin cea postdecembristďż˝. Cu alte cuvinte, un
secol de viat� cu bucuriile, dar mai ales cu fr�m�nt�rile omului de
r�nd �n lupta sa pentru existent�. Un secol care a trecut precum un
fum, cum avea obiceiul s� afirme Nea Gheorghe. Si-as mai ad�uga
una: dup� �'89, c�nd vedea bucuria copiilor, legat� de trecerea la o
nouďż˝ etapďż˝, ďż˝i tempera prin vorbe spuse cu blďż˝ndete - «bucurati-vďż˝,
dar nu prea tare c� mai este vreme p�n� va curge lapte si miere prin
ograda noastrďż˝ romďż˝neascďż˝». Vorbea experienta sa de-o viatďż˝“, a
povestit primarul. Mos Gheorghe Caia s-a n�scut, asadar, pe 17
ianuarie 1912, la Telec, �ntr-o familie de munteni, de mic deslusind
tainele treburilor gospod�resti. A urmat scoala primar� �n sat, dup�
care, prin ucenicie, a �nv�tat cum se prelucreaz� lemnul. Asta l-a
ajutat mai apoi s� devin� constructor de case, de la temelie si p�n�
la acoperis ori finisarea interioarelor sau exterioarelor. Seriozitatea
si dib�cia unui bun meserias avea s�-i fie recunoscute de �ntreaga
comunitate si astfel ajunge s� conduc� lucr�ri de mai mare
amploare la unele dintre cl�dirile institutiilor din localitate, precum
prim�ria ori scolile.

Testamentul lui Mos Gheorghe

De pe m�na sa a rezultat si propria gospod�rie situat� �n Telec, �ntr-
un loc deosebit de pitoresc, cum avea s� ne spun� primarul B�rsan,
unde aerul curat, borvizul, p�durea cu trilul s�u de p�s�rele si iarba
din jurul casei, aveau sďż˝-i asigure un trai deosebit de prielnic. La o
azv�rlitur� de b�t l-a str�juit Ceahl�ul, muntele care i-a fost pav�z�
printre meandrele istoriei si pild� de verticalitate si b�rb�tie. Poate
asa se explic� faptul c�, num�r�ndu-se printre cei 150 de militari
rom�ni si unguri, a trecut cu brio prin ceea ce a �nsemnat frontul de
est, dup� confrunt�rile de la Kursk, Cotul Donului si Stalingrad, dar
si prin bombardamentele �nclest�rii armatelor germane si rusesti de
la Praid, unde numai Dumnezeu a fost acela care a f�cut minuni.
Toate acestea, si-n general �ntreaga sa trecere prin viat�, aveau s�-
i confere statutul de veteran de r�zboi, �n grad de sublocotenent �n
rezerv�, dar aveau s� fie l�sate mostenire urmasilor s�i printr-un
adev�rat poem - testament, din care �ndr�znim s� cit�m un
fragment: „Piatra cea filozofalďż˝?/ N-am rďż˝spunsul bďż˝trďż˝netii/ Stiu cďż˝
lumea e astral�!/ Noi? Fr�nturi �n ale vietii./ Voi copii retineti ici,/ S�
p�strati c�suta-n care/ Ati crescut c�nd erati mici/ Si-ati zburat apoi
�n zare.// Vremea vine, se disip�/ Si �mb�tr�niti si voi/ Ce n-ati da
atunci o clip�/ S� v�-ntoarceti �napoi./ Iar acum, l-aniversare,/ Mos
b�tr�n la toti v� spun:/ Chiar un secol mi se pare/ C-a trecut precum
un fum“. Asadar, Mos Gheorghe Caia a pďż˝rďż˝sit pentru totdeauna
lumea �n care a z�bovit cu demnitate un secol. Nu �nainte �ns� de a
l�sa tr�itorilor Bicazului Ardelean un adev�rat testament privind
modul de a vedea viata, ca cel mai �nsemnat dar al lui Dumnezeu
c�tre p�m�nteni.