• mai multe organiza�ii de media protesteaz� �mpotriva h�r�uirii unor ziari�ti �n cazul scurgerii de informa�ii militare • jurnali�tii au dorit s� reaminteasc� politicienilor �i autorit��ilor c� reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate • 28 de jurnali�ti s-au autodenun�at la Parchetul General pentru de�inere �i diseminare de informa�ii clasificate •
Miercuri, 1 martie, la ora 11.30, jurnali�ti �i organiza�ii de media s-au adunat la Parchetul General pentru a protesta �mpotriva ac�iunilor Parchetului de h�r�uire a jurnali�tilor prin urm�rire penal�, anchetare �i perchezi�ii.
A fost organizat un t�rg ad-hoc de informa�ii secrete. Jurnali�tii au facut schimb de informa�ii secrete accesibile pe Internet (date cu caracter personal, baze de date, h�r�i militare, aeroporturi militare rom�ne�ti fotografiate din satelit). Documentele colectate �i lista cu semn�turile ziari�tilor autodenun�a�i au fost depuse �n aten�ia procurorului general.
Ac�iunea s-a dorit a fi un semnal de alarm� tras de c�tre jurnali�ti �i organiza�iile de media, reamintind politicienilor �i autorit��ilor c� reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate (Legea 182/2002, Art. 16). Protestul a pus �n discu�ie �i dreptul profesional al jurnali�tilor de a-�i proteja confiden�ialitatea surselor, drept consfin�it �i prin Contractul Colectiv de Munc� la nivel de ramur� mass media, document cu valoare de lege (art. 70).
R�zvan Martin, coordonator de programe la Agen�ia de Monitorizare a Presei, a declarat c� „procurorii dau dovad� de o mentalitate stalinist� �i invoc� legi staliniste �n anchetarea jurnali�tilor, ne�in�nd cont de legea informa�iilor clasificate �i de practica Cur�ii Europene a Drepturilor Omului“.
Organizatorii au cerut scoaterea imediat� de sub urmarire penal� a jurnali�tilor �i �ncetarea ac�iunilor de intimidare a presei.
Ziari�tii prezenti au purtat pancarte pe care scria: „Tranzac�ionez informa�ii secrete“, „V�nd secrete militare. Caut partener rus“, „Cump�r arhiva Securit��ii“.
Mai mul�i participan�i la protest au fost legitima�i de jandarmii care asigur� paza institu�iei �i au fost anun�a�i c� vor primi amenzi contraven�ionale pentru desf�urarea unei manifesta�ii neautorizate.
Organizatorii evenimentului au imp�r�it jurnali�tilor prezen�i un „Scurt Ghid pentru ziari�tii one�ti posesori de documente sensibile“ �i o list� de soft-uri care protejeaz� calculatoarele, prin encriptarea sau �tergerea definitiv� a datelor stocate, la o simpl� ap�sare de buton.
Abuzuri �i presiuni
Conven�ia Organiza�iilor de Media, Agen�ia de Monitorizare a Presei - Academia Ca�avencu, Centrul de Jurnalism Independent �i Uniunea sindical� MediaSind protesteaz� astfel fa�� de abuzurile �i presiunile procurorilor �n cazul scurgerii de documente clasificate ale armatei. �n timp ce ziari�tii s�nt interoga�i, convoca�i la parchet, obliga�i s� prezinte organelor de anchet� toate calculatoarele pe care ar fi putut fi citite respectivele informa�ii, ancheta pe linie militar� nu a produs nici o concluzie. Mai mult, nici o persoan� din conducerea structurilor specializate �n protec�ia acestor informa�ii nu a fost �nca tras� la r�spundere pentru acest grav incident.
Organiza�iile semnatare reamintesc faptul c�:
• sursele jurnali�tilor trebuie s� r�m�n� confiden�iale. Sursele s�nt cele mai importante unelte de lucru ale jurnali�tilor, o garanteaz� jurisprunden�a CEDO, pe care statul rom�n are obliga�ia de a o respecta ca semnatar al Conven�iei Europene a Drepturilor Omului. Procurorii nu pot obliga jurnali�tii s�-�i dezv�luie sursele sau informa�iile adunate, s�-�i expun� calculatoarele personale sau alte instrumente de lucru doar pentru c� structurile specializate �n protec�ia informa�iilor clasificate, pl�tite din bani publici, nu �i-au f�cut datoria. Ac�iunile procurorilor din ultimele s�pt�m�ni pot constitui un precedent periculos de intimidare �i control a presei �n Rom�nia.
• jurnali�tii sau simplii cet��eni nu s�nt responsabili de protejarea informa�iilor clasificate. Odat� ce acestea au ie�it din interiorul sistemelor de clasificare �i au intrat �n posesia publicului, ele pot fi considerate informa�ii publice. Anchetarea, �nvinuirea �i arestarea unor ziari�ti care au intrat �n posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuziv� �i nelegal�, �nc�lc�nd prevederile Legii informa�iilor clasificate 182/2002, care prevede c� doar persoanele autorizate poart� responsabilitatea protej�rii informa�iilor clasificate. Procurorii se folosesc abuziv de prevederile unei legi de inspira�ie stalinist� (Legea Siguran�ei Na�ionale 51/1991, adoptat� �nainte de adoptarea Constitu�iei) �i nu tin cont de prevederile legii 182/2002 care abroga toate prevederile legale contrare, inclusiv alineatul 4 al articolului 169 din Codul Penal.
Scurt ghid pentru ziari�ti one�ti posesori de documente sensibile
• nu �ine documentele sensibile acas�, la serviciu sau la banc� (locuri unde se poate u�or ob�ine un mandat de perchezi�ie).
• p�streaz� �ntotdeauna back-up-uri �n diverse locuri (�n format electronic �i print).
• encripteaz�-�i comunica�iile electronice, folderele �i fi�ierele.
• construie�te-�i la calculatorul din redac�ie un sistem care s�-�i permit� transferarea rapid�, �n caz de nevoie, a tuturor datelor sensibile �ntr-un alt loc din re�ea, cu �tergerea definitiv� �i irevocabil� a hard-disk-ului (�n caz de nevoie �i perchezi�ie din partea autorit��iilor).
• nu arunca hard-disk-urile folosite la gunoi �nainte de a le distruge fizic.
• nu-�i dezv�lui sursele organelor de anchet�.
• nu dezv�lui informa�iile pe care nu le-ai publicat - sau nu le vei publica - organelor de anchet�.
• nu aduna informa�ii pentru serviciile secrete, poli�ie, parchet etc.
Protest
APADOR-CH, Agen�ia de Monitorizare a Presei �i APPLE protesteaz� �mpotriva re�inerii nelegale a ziaristului Marian G�rleanu, corespondent din Foc�ani al cotidianului Rom�nia liber�, pentru s�v�r�irea unei pretinse infrac�iuni contra siguran�ei statului.
�n esen��, ziaristului i se imput� de�inerea neautorizata a unor informa�ii militare, despre care ministrul ap�r�rii a declarat c� „…nu reprezint� �ns� un pericol pentru armata rom�n�, pentru c� s�nt informa�ii din trecut, de acum doi ani �i jum�tate, deci nu este o problem� care s� pun� �n pericol armata rom�n� …“.
�n primul r�nd, dac� informa�iile militare de�inute de ziarist nu prezint� nici un pericol pentru armat�, astfel cum apreciaz� - �n deplin� cuno�tin�� de cauz� chiar ministrul ap�r�rii - ele nu pot fi �ncadrate �n categoria informa�iilor clasificate, �ntruc�t, potrivit art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protec�ia informa�iilor clasificate, numai informa�iile prin a c�ror divulgare se prejudiciaz� siguran�a na�ional� sau ap�rarea ��rii constituie informa�ii secrete de stat.
�n al doilea r�nd, odat� cu adoptarea Legii nr. 182/2002 obliga�ia de a proteja informa�iile secrete de stat revine numai „persoanelor autorizate“, nu �i celorlalte persoane. Art. 16 din aceast� lege prevede expres c� numai persoanele autorizate care emit, gestioneaz� sau intr� �n posesia informa�iilor secrete au obliga�ia de a le proteja. �ntruc�t jurnali�tii, ca �i publicul, nu intr� �n sfera persoanelor autorizate la care se refer� articolul 16, rezult� c� pentru ace�tia nu mai exist� obliga�ia de a proteja informa�iile secrete de stat. Schimbarea concep�iei privind titularii obliga�iei de a ap�ra aceste secrete are ca efect �i abrogarea implicit� a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obliga�ia oric�rei persoane de a proteja secretele de stat.
O astfel de sus�inere este c�t se poate de logic�: odat� ce o informa�ie a ie�it din sfera secret� - fapt �mplinit �n momentul �n care datele/informa�iile au intrat �n posesia presei - informa�ia �i pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-ob�inut. De altfel, �i Curtea European� a Drepturilor Omului a stabilit c� „informa�iile privind siguran�a na�ional�, odat� intrate �n spa�iul public, nu mai pot fi interzise, retrase �i nici autorii disemin�rii informa�iei pedepsi�i …“.
APADOR-CH, Agen�ia de Monitorizare a Presei �i APPLE consider� c� privarea de libertate a ziaristului Marian G�rleanu este complet nejustificat� �i cer autorit��ilor competente s� renun�e la aplicarea alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, at�t �n acest caz, c�t �i �n orice alt� situa�ie similar�.
Comunicat
Agen�ia de Monitorizare a Presei - Academia Ca�avencu, Centrul de Jurnalism Independent, Conven�ia Organiza�iilor de Media �i Uniunea Sindical� MediaSind �si exprim� profunda �ngrijorare fa�� de abuzurile �ndreptate �mpotriva jurnali�tilor de c�tre procurorii care ancheteaz� cazul scurgerii unor documente clasificate ale armatei.
Dup� ce Marian G�rleanu, corepondent al ziarului Romania liber� �n Vrancea a fost re�inut pentru dou� zile, un alt jurnalist vr�ncean, Sebastian Oancea, a fost pus sub �nvinuire pentru de�inere �i transmitere de date cu caracter secret.
Anchetarea, �nvinuirea �i arestarea unor ziari�ti care au intrat �n posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuziv� �i nelegal�, �nc�lc�nd prevederile Legii informa�iilor clasificate 182/2002, care prevede c� doar persoanele autorizate poart� responsabilitatea protej�rii informa�iilor clasificate.
Ca semnatar al Conven�iei Europene a Drepturilor Omului, statul rom�n are obliga�ia de a respecta textul Conven�iei �i jurispruden�a Cur�ii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dup� cum precizeaz� �i Constitu�ia Rom�niei (Art.20, alin.2). CEDO a stabilit c� „informa�iile privind siguran�a na�ional�, odat� intrate �n spa�iul public, nu mai pot fi interzise, retrase �i nici autorii disemin�rii informa�iei pedepsi�i …“. Amintim �n acest sens cazurile publica�iilor Observer, Guardian �i Sunday Times �mpotriva Regatului Unit al Marii Britanii �i al Irlandei de Nord �n care CEDO a dat solu�ie favorabil� ziarelor care publicaser� informa�ii secrete, de�i justi�ia britanic� le interzisese acest lucru.
Ac�iunile Parchetului s�nt de natur� s� intimideze �ntreaga comunitate jurnalistic�, prin presiunea exercitat� asupra jurnali�tilor de a-�i dezv�lui sursele. Aceasta intr� �n contradic�ie cu dreptul profesional al jurnali�tilor de a-�i proteja sursele. Facem un apel la jurnali�ti s�-�i p�streze demnitatea profesionala �i s� nu se transforme �n „informatori“, chiar dac� s�nt h�r�ui�i de institu�iile Statului. Jurnalistul poate fi obligat s� i�i dezv�luie sursele doar dac� s�nt �ndeplinite cumulativ trei condi�ii: autorit��ile trebuie s� demonstreze dincolo de orice �ndoial� c� jurnalistul are informa�ii esen�iale pentru cazul respectiv, interesul public al divulg�rii identit��ii sursei trebuie s� fie mai important dec�t men�inerea rela�iei confiden�iale dintre jurnalist �i surs�; jurnalistul trebuie s� fie unica surs� a respectivelor informa�ii.
Pe l�ng� aceasta, jurnali�tii au dat dovad� de responsabilitate �i nu au publicat respectivele informa�ii care, oricum, nu erau marcate ca fiind secrete de stat. Mai mult, ei au in�tiin�at autorit��ile asupra existen�ei acelor documente, primind chiar felicit�ri din partea MAPN �n acest sens.
Organiza�iile semnatare solicit� Parchetului scoaterea imediat� de sub urmarirea penal� a jurnali�tilor Marian G�rleanu �i Sebastian Oancea �i �ncetarea h�r�uirii altor jurnali�ti. Consider�m c� tocmai astfel de ac�iuni ale institu�iilor publice s�nt cele care pun �n pericol siguran�a na�ional�, �nc�lc�nd grav drepturile omului �i submin�nd procesul de integrare �n Uniunea Europeana a Rom�niei.
List� cu softuri de criptare �i protec�ie a datelor pentru calculatoare, re�ele sau comunica�ii electronice
CIPHIRE -
www.ciphire.com
BESTCRYPT -
www.jetico.com
SCRAMDISK/DRIVECRYPT -
www.scramdisk.clara.net
EVIDENCE ELIMINATOR -
www.evidence-eliminator.com
BCwipe -
www.jetico.com
PGP DESKTOP -
www.pgp.com
Cele mai multe ofer� free trial �i s�nt accesibile pe Internet, prin motoare de c�utare sau sisteme file-sharing.
Organizatori: Agen�ia de Monitorizare a Presei, Centrul Rom�n pentru Jurnalism de Investiga�ie, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, Asocia�iei Civic Media, APPLE, Uniunii Sindicale MediaSind �i a Comitetului de Reac�ie Rapida al Conven�iei Organizatiilor de Media.
FOTO: Mircea Toma, de la Agen�ia de Monitorizare a Presei, �i jeneaz� de mult� vreme pe securi�tii r�ma�i �n structurile autorit��ii de stat
Autentificare
