Din cap
La vita e bella
• Vedetele primelor zile de protest au fost, f�r� �ndoial�, acei care niciodat� nu ar fi putut aspira la o asemenea postur�: jandarmii. Am v�zut si ne-am crucit pe ce se duc banii nostri: echipamente de martieni, bastoane armate cu otel suedez, telescoape cu electrosocuri, c�ngi, r�ngi, autospeciale pentru umilit multimea, tot felul de porc�rii �ntru nimicire si schilodire pe care numai mintile bolnave le pot �nchipui, masini blindate, autospeciale, gaze din belsug si alte, vorba rom�nului de mahala, „ace, brice si carice“. Plus sume enorme pentru �ntretinerea si asigurarea bun�st�rii acestor indivizi bine dezvoltati somatic. Am v�zut serile trecute, �n gros-plan, m�na unui astfel de specimen, pe inelarul c�reia str�lucea �n lumina bulevardului o verighet� imens�. Prin urmare, este un om obisnuit, cu nevast� si, tin�nd cont de starea fizic� propice procreerii, cu copil. Care copil merge la scoal� al�turi de copiii celor cotonogiti. Iar creatura paternal�, dac� nu are de b�tut pe nimeni, vine, probabil, la sedintele cu p�rintii. E drept, societatea are nevoie si de asemenea personaje care s� apere cuceririle revolutionare ale guvernului. Atunci c�nd nu stii s� faci nimic altceva si �ti antrenezi doar muschii, autosatisf�cut de nemernicia si ignoranta ta poti deveni jandarm sau functionar la banc�. E adev�rat c�, asa cum se �nt�mpl� �ndeobste �n cazul oamenilor, pot exista si exceptii. De aceea nu m-as mira s� aflu c� un jandarm scrie, de pild�, poezii; sau c� �n timpul liber un altul merge la biseric�; sau c� al s�u violon d’Ingres este pictura. V� �nchipuiti: natur� moart� cu dub�, sau portret de ciumpalac �n lumina becului. Art� modern�, art� liber�, art� politist�! P�n� la urm� s�nt si ei oameni. Si tr�iesc dintr-o leaf� de bugetar. Si-s sub ordin. Dac� nu dau c�nd li se spune, �nfund� carcera.
• Nu stiu c�t� cultur� propag� site-ul pustilor agresati �n Piat�. Poate e un joc juvenil, poate o predispozitie sustinut� cu mijloacele moderne �n virtutea unui impuls naiv, dar �ndrept�tit, chiar dac� pe alocuri nu le reuseste. Dar spaima pe care martienii complexati o manifest� �n fata acestui cuv�nt e si �ngrijor�toare si odioas�. Primul impuls e acela de a-ti aduce aminte de trista celebritate a afirmatiei lui Goebels: „C�nd aud cuv�ntul cultur�, �mi vine s� scot pistolul!“
• Prim ministru �nc�, Emil Boc pune �nainte de toate sintagma „interesul national“. �n virtutea c�reia au fost t�iate salariile, au fost �nghetate si recalculate pensiile, au fost m�rite aberant birurile.
Mititelul pare c� pl�nge: „Mai l�sati-ne putin, s� v� termin�m!“ Si tot el, cu un glas care aminteste vag de fermitatea r�spicat� de dinainte de evenimente, afirm� c� tot �n virtutea interesului national membrii guvernului s-au sacrificat pentru patrie, si-au sacrificat popularitatea, si mai ales, si-au sacrificat voturile. Ar da tot pentru un vot. Chiar si una peste bot, precum am v�zut. Bugetofagii nu renunt� �nc� la locul lor din fruntea festinului carnasier si sacrificiul lor este �ntruc�tva compensat de vilele somptuoase luate pe nimic, de masinile luxoase, de opulenta vestimentar� si rafinatele �mpliniri ale necesit�tilor gastronomice de �nalt� calitate. Sup�rat c� unii umbl� cu p�ra pe la europeni, premierul sustine c� Rom�nia are nevoie de cele sase milioane de euro ale fondurilor comunitare. Si, mai mult dec�t at�t, el �nsusi are nevoie; si presedintele, si Udrea si multi altii dimprejurul lor. C� doar si ei s�nt rom�ni, nu-i asa? Si, prin urmare, si ei �nsisi s�nt �n criz�.
• �n timp ce unii stau �n strad�, altii se bucur� de cel mai bun uichend din acest sezon pe p�rtiile guvernamentale. Dar pentru asta trebuie s� ai ceva bani �n buzunare, evident. Mi-e greu s� cred c� �n viata asta, tin�nd cont de agresivitatea celor care �mi cer bani pentru tot felul de chestii, �mi voi mai putea permite s� fac un uichend pe p�rtie. �n alt� parte a scumpei si bogatei patrii, eliberati de orice griji si probleme, c�tiva potentati s-au luptat nu cu populatia ci cu mistretii, iar Vanghelie face soping la Geneva. Pentru cet�teanul de r�nd, o mare banc� anunt� sosirea lui „Mos reducere“, o alt� escrocherie din domeniul putorilor ce storc si ultimul ban din buzunarul sec�tuit al rom�nului. Sper s� nu fie o nou� reducere a nivelului de trai al acestui am�r�t popor. �ntre timp, partidul Poporului lui Diaconescu, �mbr�cat �n violet, l-a ales pe des invocatul Vlad Tepes drept mentor. Dar cel mai grav este faptul c� �n timp ce oamenii d�rd�ie �n strad�, �n studiourile de televiziune reprezentantii puterii si ai opozitiei, al�turi de analisti si guristi de profesie pun la cale soarta viitoare a Rom�niei. Despre care ei �nsisi nu stiu nimic.
• �n ciuda a ceea ce se g�ndesc s� promit�, �n disperare de cauz�, guvernantii, marea majoritate a oamenilor iesiti �n strad� a cerut nu m�rirea salariilor ci demisia conduc�torilor. Greu de �nteles, nu-i asa? Crez�nd c� vor cump�ra si de aceast� dat� cu doi lei o natie prostit� p�n� acum cu c�ld�ruse si icoane sfintite la sediul partidului de guvern�m�nt, se trage de timp cu os�rdie si disperare. Omul din fruntea natiei, presedintele juc�tor, iesit din teren si din termen tr�ieste �n lumea lui, �n tarcul de la Cotroceni, p�zit bine si condamn�nd cu fermitate excesele prim�verii arabe �n fata unor ambasadori apatici si, evident, sc�rbiti si obositi de incontinenta verbal�, stearp� si tern� a preacuv�nt�torului. �n ciuda faptului c� �n fata natiei presedintia e mut�. C�snicia asta cu de-a sila cu poporul rom�n, aflat� �ntr-o stare de degradare perpetu� si ornat� cu violente domestice, nu are sanse de reusit�; pe termen lung, ca s� folosim o expresie des invocat� de politicieni. �ntre timp am aflat c� pentru guvernanti s�ntem prosti, inepti, viermi, ciumpalaci si, mai ales, frustrati. Mai mult, un politician care vorbeste „din cap“ afirm� ritos c� cei care au... „valoare“ au reusit �n viat�. Auuu, valoarea meaaaa!
• Politicienii au pierdut contactul cu societatea si, mai grav, cu realitatea. Parlamentul este departe de a mai fi reprezentativ at�ta timp c�t interesele politicianiste �i denatureaz� rostul, iar aleg�torul nu-si mai reg�seste alesul la locul lui ci �n alte configuratii care nu au nimic de a face cu promisiunile electorale. Guvernantii sugereaz� un compromis, cu conditia de a r�m�ne tot ei la putere. Evoc�nd si invoc�nd tot mai insistent virtutile dialogului. Adic� ei vor vorbi si noi vom da �nteleg�tori... din cap.
|