Spa�iu mioritic?!

Vreme de un secol, demnitarii romďż˝ni ďż˝i-au fďż˝cut studiile la Paris, Berlin, Viena ďż˝i Londra, unde cďż˝pďż˝tau doctorate ďż˝n drept, filosofie, inginerie ďż˝i alte asemenea. Deďż˝i reveneau la matcďż˝, parte dintre ei rďż˝mďż˝neau activi ďż˝n elita intelectualďż˝ a lumii. Vezi Iorga sau Manoilescu! Vorbeau cu nonďż˝alan�� toate limbile de circulaďż˝ie universalďż˝, mai franďż˝uzeďż˝te decďż˝t francezii, mai nemďż˝eďż˝te decďż˝t berlinezii ďż˝i mai englezeďż˝te decďż˝t lorzii din Camera superioarďż˝ a Marii Britanii. Purtau frac ďż˝i joben la ocazii oficiale, dansau valsuri vieneze ďż˝i ďż˝n timpul dansului aveau mďż˝nuďż˝i albe, ca nu cumva sďż˝ atingďż˝ vulgar spatele dezgolit al vreunei cochete prea decoltate. E drept cďż˝ se mai strecura cďż˝te un bogďż˝taďż˝ analfabet ďż˝n parlamentul ��rii, pentru cďż˝ ďż˝i atunci era nevoie de bani pentru partide ďż˝i campanii electorale, ďż˝i din gura aceluia se emiteau ziceri rďż˝mase nemuritoare ďż˝n umorul involuntar, cum ar fi „ambele trei chestiuni“. Ba, scrie Arghezi, pe atunci gazetar ďż˝i pamfletar, unii, precum Conu' Alecu, mai scďż˝pau cďż˝te o ďż˝njurďż˝turďż˝ de mamďż˝ ďż˝i cďż˝te un sictir turcesc ďż˝n adunarea din Dealul Mitropoliei. Dar aceďż˝tia se constituiau ďż˝n rare excepďż˝ii. Modelul era Iorga, nu Alecu. Pe vremea aceea, capitala noastrďż˝ se bucura de supranumele de „Micul Paris“. Asta a ďż˝inut cam din celebrul an 1848 ďż˝i pďż˝nďż˝ la potopul din 1944, cďż˝nd, cu binecuvďż˝ntarea marilor democraďż˝ii occidentale, am fost ďż˝nghiďż˝iďż˝i de ursul siberian.
Uitasem o vreme c� s�ntem urma�ii celor doi ciobani criminali care �l omor�ser� pe al treilea, pentru c� era mai ortoman, adic� mai �nst�rit, av�nd oi mai multe, m�ndre �i cornute, �i cai �nv��a�i �i c�ini mai b�rba�i, bietul moldovan, cum zice c�ntarea, fiind �i filosof, �i poet, �i mag.
Dar a dat bunul Dumnezeu ďż˝i s-a petrecut miracolul dezlegďż˝rii din coďż˝marul asiatic. De vreo ďż˝aisprezece ani ne tďż˝rďż˝im pe brďż˝nci, ca pruncii nevďż˝rstnici din copaie („Doinitor mi-a fost un tei,/ Leagďż˝n, o copaie.“), cu capul cďż˝tre apus, ďż˝naintďż˝nd anapoda, ca racul, tot mai mult cďż˝tre sud-est: S-a nďż˝scut ďż˝i o nouďż˝ „clasďż˝ politicďż˝“, mai curďż˝nd un rudiment de pďż˝turďż˝ de politicieni, unii dintre ei, mai ales bďż˝trďż˝nii liberali ďż˝i ��rďż˝niďż˝ti, precum Bďż˝lďż˝ceanu-Stolnici sau Neagu Djuvara, ca ďż˝i alďż˝ii, mai tineri, ďż˝coliďż˝i ďż˝n Apus, vorbitori eleganďż˝i de multe limbi importante, eminenďż˝i intelectuali ďż˝i chiar oameni politici. Dar sďż˝nt foarte puďż˝ini aceďż˝tia ďż˝i, din pďż˝cate, nu par a fi agreaďż˝i de electoratul mioritic, rďż˝mas la o stďż˝njenitoare ďż˝i pďż˝guboasďż˝ gďż˝ndire ancestralďż˝: „ai noďż˝tri“ ďż˝i „bandiďż˝ii“ (tot Arghezi o spunea).
Deci care ar fi portretul-robot al politicianului iubit de o mare parte a votanďż˝ilor? Mai ďż˝ntďż˝i, sďż˝ fie un tip „popolar“, adicďż˝ sďż˝ semene leit cu romďż˝nul de la marginea oraďż˝elor, care locuiesc acum ďż˝i ďż˝n centru datoritďż˝ invenďż˝iei oraďż˝ului-dormitor. Sďż˝ se batďż˝ pe burtďż˝ cu alegďż˝torii la o cinzeacďż˝, sďż˝ joace geamparalele, nu valďż˝ul, sďż˝ nu ďż˝tie regula acordului ďż˝ntre subiect ďż˝i predicat, sďż˝ punďż˝ conjuncďż˝iile „deci“ ďż˝i „ďż˝i“ peste tot, ca mďż˝raru'n ciorbďż˝, sďż˝ fie grosolan cďż˝t ďż˝ncape, violent, ar��gos, vindicativ ďż˝i gata sďż˝-ďż˝i ardďż˝ un pumn ďż˝n nas cu degetele sale pline de ghiuluri, ca ale unei „dame“ de pe centurďż˝. Sďż˝ fure fďż˝rďż˝ sďż˝ fie prins („Oďż˝, al naibei!!!“), sďż˝ ďż˝nlocuiascďż˝ argumentul cu sudalma ďż˝i cugetarea cu lozinca. Sďż˝ semene cďż˝t mai mult cu Rďż˝posatul („Cďż˝ ce bine era atunci, cu salariu, ďż˝ufďż˝realďż˝ ďż˝i fďż˝rďż˝ somaďż˝!“), belind pe toďż˝i cei care miďż˝cďż˝ ďż˝n front.
Aďż˝a se face cďż˝ Occidentul este tot mai mirat de performanďż˝ele clasei noastre politice ďż˝i cďż˝ unii dintre deputaďż˝ii ďż˝i senatorii trimiďż˝i de noi ďż˝n Parlamentul european au nevoie de o cďż˝ru�� de traducďż˝tori dupďż˝ ei. Aďż˝a se face cďż˝ „delictul de presďż˝“, deďż˝i scos din legea penalďż˝, a reďż˝nceput sďż˝ facďż˝ ravagii ďż˝i cďż˝ mitocďż˝nia a ajuns sďż˝ fie consideratďż˝ principala calitate politicďż˝, de unde ďż˝i ascensiunea coďż˝marescďż˝ ďż˝n sondaje a unor parlagii imunzi cu acces nelimitat la ecranele televizoarelor, cďż˝ sďż˝nt putrezi de bogaďż˝i ďż˝i plďż˝tesc din gros.
Din „Micul Paris“, capitala devine pe zi ce trece „Vechiul Stambul“, al peďż˝cheďż˝ului, al pupatului poalei sultanului, al palatelor ďż˝nconjurate de mizerie, al ienicerilor ďż˝i zarafilor, al cadďż˝nelor ďż˝i al iaurgiilor deveniďż˝i miliardari ďż˝i demnitari.
Aďż˝a ne trebuie, dacďż˝ tot sďż˝ntem urmaďż˝ii celor doi ciobani criminali, care l-au ucis pe cel moldovan pentru cďż˝… etc. Spaďż˝iu mioritic, ce mai vorbďż˝!